de prof. Georgică Manole, scriitor, epigramist:
A-l citi pe Petru-Ioan Gârda, chiar şi mai târziu (după cum o fac eu), e ca şi cum ai participa la un festin. Genurile umoristice la care poposeşte prin actul de creaţie sunt diferite, dar mai importante sunt combinaţiile umane care-i reuşesc întru realizarea unor cărţi de umor. Putem exemplifica prin „Umor…3G”, realizată împreună cu Ananie Gagniuc şi Laurenţiu Ghiţă, „Luaţi-l de pe mine, că-l…UMOR”, într-un duel epigramistic deosebit cu Ion Diviza, sau acceptarea ca grupul creat pe facebook de epigramistul botoşănean Gheorghe Hreapcă să se numească „Prieteni cărora le place Petru-Ioan Gârda”. Chiar şi cartea în discuţie, „Ironii sentimentale” (poezii umoristice şi parodii la fel, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2017), conţine un capitol intitulat „Dialoguri cu domniţe (cu pretenţii şi cu fiţe)” în care intră într-o combinaţie de idei cu Luminiţa Scarlat, Violetta Petre şi Sanda Nicucie. Acest al doilea aspect, cel al reuşitelor combinaţii umane, ne conduce spre concluzia că Petru-Ioan Gârda nu este virusat cu blocaje în comunicare: se vrea receptat, dar şi receptează; se vrea înţeles, dar şi înţelege; se vrea acceptat, dar şi acceptă; provoacă reacţii, dar şi acceptă reacţii etc. Patternul cultural, dat de apartenenţa la tagma umoriştilor de înaltă valoare, nu-i produc constrângeri proxemice, astfel că cei aflaţi în contact cu el nu simt efectele negative ale relaţiei binare superior-inferior.
Volumul se deschide cu „Poezii satirico-umoristice” şi, „modest” cum se autointitulează autorul, începe cu câteva autoironii: „Am toate calităţile din lume - / Înalt, frumos, deştept şi cumsecade, / Uitaţi-vă şi voi ce bine-mi şade / Când sobru sunt sau când mă ţin de glume - // Că am umor, sunt meşter în butade, / Puteam să scriu mulţime de volume / Cu ce-am în cap, eram acum un nume, / Mi-ar fi cântat adepţii serenade! // Aş fi putut să strâng averi, cu harul, / Cu geniul meu, vânzându-mi poezia, / Căci şi recit – puteau să-mi zică „Starul”… // Cum remarca alaltăieri soţia / Aş fi ajuns cogea miliardarul, /Dar am defectul ăsta: modestia.” (FATALITATE). Sunt, apoi, luate la rând, multe sub forma rondelurilor, toate elementele pe care etapa de tranziţie postrevoluţionară ni le-a pus în faţă: câinii vagabonzi, telefonul mobil, practica plagiatului, existenţa Parlamentului, emigrarea în masă, investitorii străini, aquis-ul comunitar, traseismul politic, patriotismul de paradă, metoda protestelor, influenţa anotimpurilor, iubita de pe internet etc.
Secvenţa a doua, intitulată simplu „Parodii”, ne conduce prin universul creaţiei unor mari scriitori: Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, George Bacovia, Marin Sorescu, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, V. Alecsandri, George Coşbuc, M. Beniuc, Radu Stanca, Edgar Alan Poe, Ion Pillat, veronica Micle, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Adrian Frăţilă, George Topârceanu, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Gheorghe Vieru, Petru Brumă, Dumitru Mălin şi Mihai Eminescu. Efectul de deturnare prin umor al parodiei este evident şi bine articulat. Petru-Ioan Gârda a ales să supună parodierii creaţii arhicunoscute ale celor enumeraţi pentru a uşura strădania cititorului şi, vorba lui Cătălin Constantin spusă undeva, „să poată lua distanţa ironică faţă de original”. Eminescu este cel mai parodiat de Petru-Ioan Gârda. Sunt opt parodii: câte una după „Ai noştri tineri…” şi „De bate miezul nopţii”, câte două după „La steaua…”, „Şi dacă…” şi Scrisori: „Şi dacă unii-îmi bat în geam, / Să-mi ceară datoria, / E că de lucru nu mai am / Şi n-am plătit chiria. // Şi dacă dau la peşti pe lac, / Adâncu-i scormonindu-l, / E că mă roade la stomac / De luni şi luni de-a rândul. // Şi dacă ies mai des în drum / Şi strig lozinci întruna, / E ca să scap de voi acum / Şi pentru totdeauna!” („ŞI DACĂ…”, după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu); „Şi dacă Fiscu-mi bate-n geam, / De-mi tremură pereţii, / E ca leuţii ce îi am / Să-i pierd ca nătăfleţii. // Şi dacă nu îi fac pe plac / Şi-mi protejez mărunţii, / E că mangoţii ce-s în sac / I-am strâns în noaptea nunţii. // Şi dacă boacterii se duc / Şi-mi lasă-n pace casa, / E ca aminte să-mi aduc / Să-mi mai sărut mireasa” („ŞI DACĂ…”, parodie după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu).
Chiar dacă există mari critici care nu iau în serios parodia, un exemplu poate fi francezul Remy de Gourmont, criticul mişcării simboliste, care o defineşte ca fiind un fel de „struţ beat”, nici ai noştri nu sunt mai altfel, considerând-o un fel de extravaganţă literară. Dar umoriştii şi-au luat în serios treaba şi, făcând abstracţie de sinonimele consideraţiei amintite, înalţă parodia către perfecţiune. Aspectul este vizat şi de Sorin Preda în „Manualul de jurnalism” coordonat de Mihai Coman, care e convins că „parodia poate viza structuri ample sau expresii punctuale, mărci stilistice celebre, lesne de recunoscut”. Aspecte care, o spun cu tărie, se pot constata şi de către cei care citesc atent parodiile lui Petru-Ioan Gârda. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AUTOEPITAFUL ONOAREI
De m-a întins pe năsălie
În mintea lui un oarecare,
Nu-s eu aici, fiindcă-s vie…
În oameni care au valoare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
IERI ŞI AZI
Ce simplu ieri ne-au păcălit
Şi arătând că n-au ruşine,
Doar cei de azi ne-au dovedit...
Că marea păcăleală... vine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎN SPRIJINUL LEGII
Să sprijine dreptatea consecvent,
Asigurăm justiţia română,
Că dezinteresat, ca stimulent,
Avem oricând un par la îndemână! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DRUMUL CĂTRE ÎNALTA SOCIETATE
Terminase şi piscina
Din beton armat, solid;
Îi lipsea doar trambulina…
S-a înscris într-un partid. (PETRU-IOAN GÂRDA)
POTRIVIRE
Foarte-atentă la nuanţe,
Alianţa dominantă
A ales pentru Finanţa
O persoană…impozantă. (PETRU-IOAN GÂRDA)
MEŞTERULUI MANOLE,
artizanul duelului Larco - Funduianu,
pe care-l vede ”prăbușit”, nesocotind efectul de bumerang
Cum suntem toți feciori cărunți
Și lupta de idei ne place -
Te sfătuim frumos: - Renunți,
Iar noi... lăsa-te-vom în pace! (AL. D. FUNDUIANU)
MEŞTERULUI EPIGRAMIST
GEORGICĂ MANOLE
Că nu ţi-ai pus nevasta-n zid,
E minunat, iau bine seama,
Dar sfatul meu să-ţi fie ghid
Şi nu-ngropa nici epigrama! (VASILE LARCO)
EPIGRAMIŞTILOR VASILE LARCO ŞI AL. D. FUNDUIANU,
CARE MĂ SFĂTUIESC SĂ NU ÎNGROP EPIGRAMA
Sfatul e bun şi vreau să vi-l ascult,
De el nu mă dezic în niciun fel,
Dar o-ngropară alţii mai demult…
Cei ce urmară după Păstorel. (GEORGICĂ MANOLE)
ÎNŞTIINŢARE
De când e Tomis ori Calatis,
De când e viaţa cea anostă,
Înjurăturile-s pe gratis
Doar laudele toate costă! (VASILE LARCO)
CURIOZITATE CONJUGALĂ
De câte ori o înşelam
Tot câte-o floare-i aduceam
Ca în final, de sărbători,
Să-mi vină ea cu-n prunc din flori! (VASILE LARCO)
ASIGURARE
Eu am un şef, cum rar există,
Atent, e-o stea disciplinară,
De-aceea m-a trecut pe listă
În faţă…să mă dea afară! (VASILE LARCO)
TOAMNĂ ELECTORALĂ CU GRIPĂ PORCINĂ
Vorbe goale, fum, grătare,
Porcăieli cu stofă fină...
Spui privind cu-ngrijorare
Că nu-i gripa, doar, porcină. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CA SĂ VEZI!
Să nu te uiţi după femei,
Nu mai fuma şi nu mai bea,
Munceşte mult şi cu temei…
Nu-i doctor, e nevastă-mea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALTERNATIVĂ
Un doctor m-a privit ciudat
Şi-a vorbit despre-o sincopă.
Dar nu-s de fel îngrijorat,
Fiindcă am un frate popă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RELATIV ŞI ABSOLUT
Într-o lume relativă
Cred că-i bine de ştiut
Singura alternativă
Este vodca ABSOLUT. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
RECOMANDARE UNOR PESIMIŞTI
Când simţi că anii, iute zboară
Şi viaţa ţi se pare scurtă,
Un sfat îţi dau şi nu-s beat turtă:
Amice, repede, te-nsoară! (MIHAI HAIVAS)
DACĂ DRAGOSTE NU E…
Din vale până-n creste,
Acesta-I sfatul meu:
Când dragoste nu este,
S-o faceţi cu tupeu! (MIHAI HAIVAS)
NECAZUL UNEI NEVESTE
Când la arat era tot satul,
Şi soţul infidel amor făcea,
Pe brazdă a fost dat bărbatul,
Iar el…a dat-o dracului pe ea. (ELENA MÂNDRU)
UNUI INDIVID NESUFERIT
Ce spun e adevărul crud:
Chiar ca prieten mi-a tras ţeapa…
Doar numele când i-l aud,
Urgent îmi vine să trag apa! (ELENA MÂNDRU)
LECŢIA VIEŢII
Lumea asta de-o cunoşti,
Negreşit vei constata:
Pretutindeni numai proşti,
Exceptând…persoana ta. (ION DIVIZA)
EXEMPLU DE BUNĂ PURTARE
Mă culc la zece ani la rând,
Nu mai fumez, nu beau tărie,
Nevasta nu-mi înşel nicicând,
Dar de-am să ies din puşcărie!... (ION DIVIZA)
ÎNDEMN POLITIC
Să fii curat şi innocent,
Ca să ajungi în Parlament,
Şi-acolo bine să te ţii,
Poţi să comiţi doar porcării!... (GHEORGHE BÂLICI)
“PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI”,
O DATĂ LA PATRU ANI
Proverbul chiar de îl accept,
În piept mi se aprinde focul,
Când iar mă-ndeamnă vreun deştept
La urne să-mi încerc norocul!... (GHEORGHE BÂLICI)
FEMEIA
Nu se ştie cum face
Că o viaţă o iubeşti,
Ca pe-o carte care-ţi place
Şi tot vrei s-o mai citeşti. (MIHAI SĂLCUŢAN)
BĂRBATUL
E om născut şi nu făcut,
Erou slăvit în epopei,
O boală grea când e băut
Şi leacul bun pentru femei. (MIHAI SĂLCUŢAN)
ROST
Ca frunzele ce-mbracă pomul,
Ca broasca ce îşi află cheia,
Speranţa-i veche de când omul
Iar viaţă e de când femeia. (MIHAI SĂLCUŢAN)
SCUZA UNOR POLITICIENI
Cum politica-i un joc
Într-un mediu exploziv,
Mintea, din acest motiv,
Nu le scapără deloc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PROPUNERE
Vă spun eu cum vine treaba,
Dragii mei compatrioţi,
Să-l votăm pe Ali Baba,
Cu el vin mai puţini hoţi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ
A venit în amfiteatru
Să prezinte-al său cuvânt
Şi-a făcut pe dracu-n patru
Să îl credem că e sfânt. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SĂ-I URMĂM EXEMPLUL?
Cât de tonți ar fi să fim
Să ne-ndemne să citim?
Președintele nu știe
Cum citim de pe hârtie? (NICOLAE MĂTCAŞ)
PARLAMENTARILOR DIN PROVINCIE
(grăbiți să voteze moțiunea)
Ne-ar cam strânge-n spate țundra?
Votați contra și-i nasol?
Vom vedea noi. Ei, polundra!
Avioanele - la sol! (NICOLAE MĂTCAŞ)
BINEFACERE DIN CONTUL STATULUI
Punea-n solda ei tot natul
Fosta șefă la TAROM.
Sub călcâi - chiar și bărbatul.
Ei, și dacă? El nu-i om?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
PĂSĂRICA-ŞI MUTĂ CUIBUL
A tot supt, cât n-avea pene,
Din fonduri europene.
Azi ar vrea, ajuns penal,
Și din cel național. (NICOLAE MĂTCAŞ)
SE-NŢEAPĂ LUMEA…
Se-nţeapă lumea-n întrebări
Cuvintele se-ntorc în călimări,
Cu auzul murder de ocări,
Bătrînii-şi vând secundele prin gări. (GIREL BARBU)
BATEŢI DIN PALME…
Bateţi din palme, bateţi vârtos,
Până se crapă prezentul în două;
Cei bătrâni mângâie un os,
Tineretul piaptănă ouă! (GIREL BARBU)
UNUI INOCENT
Ştie carte, dă din gură,
De femei n-are habar,
Nu falsifică, nu fură…
Nu e bun nici de primar! (TEODOR JACOTĂ)
MARTORUL
Judele îl strange tare,
Procurorul îl alintă,
Vor să-l bage la răcoare…
Fiindcă n-a ştiut să mintă! (TEODOR JACOTĂ)
CONTRA ANTI CONTRA
A luat-o pe-arătură,
Dar i-o spunem, franc, acum:
Eşti tu bun la-njurătură,
La echipă ești... Daum. (DUMITRU BUJDOIU)
ANIMALE NESĂTULE
Pe izlaz pasc boi și vaci;
Iarba, apa nu le-ajung
Și adeseori se-mpung…
Ca în parlament, cu draci. (DUMITRU BUJDOIU)
ILUZII PENTRU ALEGERI
Nu se lasă Veorica,
Speră-aiurea blondulica,
Precum Dragnea-n voia sorţii…
Ar vrea s-o voteze morții. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ NUNTĂ
Mă-ntrebi, “cum e mariajul?“
Mamă, îți trimit mesajul:
Cum să fie, ca la plug,
Eu cu coarne, eu in jug! (DUMITRU BUJDOIU)
GUVERN DE TRANZIŢIE
La negocieri se-arată
Ce ofertă dă Guvernul,
Dar mi-e teamă înc-o dată,
C-am pierdut şi-acuma...trenul!?... (MAX OPAIŢ)
ROMÂNIA...DUPĂ 30 DE ANI
Spun, azi, unii cu cinism,
Că avem capitalism:
Dar se vede...PAS cu PAS,
Că nimic nu ne-a rămas! (MAX OPAIŢ)
INTERVIU LA ANGAJARE
S-a-ntâmplat seara trecută,
Când a fost la interviu…
A fost toată descusută,
Pân-la ...ultimul ei pliu! (MAX OPAIŢ)
UNEI BEIZADELE
Te-am văzut, ieri, la plimbare,
Părea c-ai mai învăţat…
Pasul rar şi gura mare,
Că aşa-i la ...agăţat! (MAX OPAIŢ)
ÎNTRE DORINŢĂ ŞI PUTINŢĂ
(argheziana)
Bătrânelul, la terasă,
Invita o fată-acasă,
Dar un gând nu ii da pace...
Dac-acceptă, ce se face?!...(MAX OPAIŢ)