După ce am prezentat capitolul I al volumului „Înconjurat de șefi proști și de angajați leneși” (Editura „Litera”, București, 2023) semnat de Thomas Erikson și intitulat „Înconjurat de șefi proști” (vezi „Loc de dat cu epigrama” nr.342), a venit rândul celui de-al II-lea capitol, „Înconjurat de angajați leneși”. Punctul de plecare al autorului îl reprezintă un studiu realizat de mari companii din UE, care a dezvăluit câteva statistici îngrijorătoare: „1. doar 10% dintre angajați pot fi clasificați drept performeri de top; 2. aproximativ 70% pot fi (cu puțin optimism )considerați drept performeri medii; 3. iar aproximativ 20% au, fără îndoială, performanțe slabe”. Șefii cu angajați leneși au fost întrebați: „De ce ați acceptat postul?” Foarte mulți au răspuns prin „fraze goale” precum: „Este important pentru mine să fac o schimbare”; „Am vrut să mă fac util”; „Sunt lucruri cu care pot contribui”; „Vreau ca echipa mea să se dezvolte”; „Vreau să reduc ineficiența în echipă”; Managerii mei au fost de părere că ar trebui să accept această funcție” etc. Thomas Erikson consideră că adevăratele răspunsuri ar fi trebuit să fie: „Am acceptat postul datorită creșterii salariale”; „Ar fi fost greșit să spun nu, cum ar fi arătat asta”; „Soția/soțul/părinții mei au crezut că ar trebui să-mi clădesc o carieră”; „Îmi plac avantajele”; „Este distractiv să te numești șef” etc. Există, spune autorul, expert în domeniul comportamentelor, că cel mai prost răspuns ar fi fost „Nu știu!”.
Analizând cele două diade, în funcție de cum ponderea mai mare cade pe primul pol ( 1. ”plăcut sau respectat”; 2. „respectat sau plăcut”), Thomas Erikson explică ce trebuie făcut cu leneșii (el numindu-i „trântori”): „Concluzia este evidentă: merge să pui presiune la început și apoiu să o lași puțin mai moale. Invers nu funcționează prea bine. Oamenii nu fac decât să se enerveze. Este un efect psihologic care a existat dintotdeauna. Pur și simplu trebuie să acceptăm că lucrurile funcționează așa. Când ai de/a face cu angajați leneși, este necesară o atitudine destul de consecventă. Pur și simplu trebuie să stai pe capul lor o perioadă. Dar o să treacă. Așa abordezi persoanele care știu probabil ce ar trebui să facă, dar care au început să se simtă un pic prea confortabil la locul de muncă.”
Lenevia angajaților derivă și din alte aspecte negative ale managerilor: 1. șefii nu sunt priviți ca modele; 2. șefii nu știu ce vor să demonstreze ca manageri; 3. șefii nu au anumite obiective generale, pierzându-se în detalii; 4. Șefii se vor mult mai mult plăcuți încât influențează în rău foarte multe decizii etc.
Thomas Erikson este de acord cu cele două seturi contrastante de ipoteze despre modul în care oamenii sunt motivați, ambele propuse de Douglas McGregor: Teoria X și Teoria Y. Teoria X se referă la supravegherea strictă, la recompensele externe și la penalitățile din partea șefilor: „1. oamenii au o aversiune instinctivă față de muncă și încearcă să o evite dacă pot”; „2. oamenii trebuie forțați, controlați, conduși și amenințați cu pedepse pentru a-și îndeplini sarcinile”; „3. oamenii preferă să fie conduși, deoarece le lipsește ambiția și-și doresc să evite responsabilitățile”.
Teoria Y presupune accent pe satisfacții la locul de muncă, încurajează angajații, angajează sarcini fără o supraveghere directă: „1. oamenii pot, în circumstanța favorabile, să caute și
să-și dorească să-și asume responsabilitatea”; 2„. oamenii apreciază comunicarea și angajamentul”; „3. Dacă oamenii își pot organiza și controla propria activitate, nu ai nevoie de control și de pedeapsă”.
Și subalternii au fost clasificați după modelul celor patru culori. Cercetarea interrelațiilor dintre culoarea fiecărui șef și culorile subalternilor a condus la o serie de concluzii expuse pe intervalul dat de paginile 184 și 223. Dacă într-un colectiv ai numai persoane roșii, acolo vor exista strigăte și ordine, aproape nimeni n-o să-l asculte pe celălalt. O echipă alcătuită din persoane preponderent galbene , aceștia se vor înțelege unii pe alții, se vor bucura de viață. Într-o echipă în care domină verzii, șefii vor constata o relaxare totală. Albaștrii sunt obsedați de detalii, ei nu vor termina niciodată nimic. Concluzia autorului este că diversitatea va fi un lucru bun, și că în alcătuirea echipelor ar trebui să existe un echilibru: „Când faci acest lucru, ține cont însă de faptul că, pe măsură ce grupul devine mai variat și complet, vor crește așteptările de la tine, ca lider al grupului. Va trebui să-ți perfecționezi capacitatea de a gestiona diferitele culori.”
Citind cartea lui Thomas Erikson vei găsi metode de motivare pentru tine (ca șef) și pentru ceilalți (ca subalterni), cum aceștia din urmă să-și impresioneze managerul și să găsească drumul spre succes. Lor li se adaugă instrumente și tactici de folosire a celor două categorii pentru a nu îngroșa tagma șefilor proști și a angajaților leneși. (Georgică Manole).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MINTEA DE PE URMĂ
Preceptul se-nţelege bine,
Discuţii nici că mai încap,
Căci mintea de pe urmă vine,
Dar întâlneşte-acelaşi cap. (VASILE LARCO)
“JUSTŢIA-I LEGATĂ LA OCHI”
Se-nvârteşte ca o coarbă
O zicală prin popor:
Când Justiţia e oarbă,
Hoţii-şi văd de treaba lor. (VASILE LARCO)
“OM BOGAT, OM SĂRAC”
De-o să-i compar, vă spun cinstit,
Concisă-mi pare varianta:
Săracul doarme liniştit,
Pe când bogatul...cu amanta. (VASILE LARCO)
SERIOZITATEA STUPIDULUI (dactilic)
Prostul de glumă nu știe,
Dar se întrece cu gluma;
Glume să-i faci, e-o prostie...
Gluma, deci uit-o de-acuma! (MIHAI HAIVAS)
INOVAȚIE (amfibrahic)
Și-a pus paratrăsnet pe bloc
Din cauze cert potrivite:
Să nu îi apară în stoc
Idei ce-ar fi mult prea trăsnite. (MIHAI HAIVAS)
MITOLOGIE ROMÂNEASCĂ (anapestic)
Deschizând a Pandorei cutie,
Guvernanții stârnit-au furie;
Speriați, ei rapid au închis
Al speranței românilor vis. (MIHAI HAIVAS)
CHEIA AR PUTEA FI LA ALEŞI
Vom ieşi din criza asta, poate,
Şi cu ei acolo sus, cândva,
Dar eu cred că repede ne-am scoate
Dacă i-am băga pe undeva… (PETRU IOAN GÂRDA)
ROMÂNIA PITOREASCĂ
Constat (e inutil să critic)
Că astăzi, după integrare,
Avem pe plaiul mioritic
Mai mulţi ciobani decât mioare. (PETRU IOAN GÂRDA)
PENSIA MEA
S-ating în viaţă câte-un ţel
(Normal – prin taxe, spăgi şi mită),
Ea nu m-ajută mai defel:
E nesimţită!? (PETRU IOAN GÂRDA)
AVERTISMENT
Nevrând să mă întrec cu gluma,
Convins că asta afectează,
Doresc să amintesc cutuma:
„Prostia nu se-amanetează!” (MAX OPAIȚ)
STANDARDE EUROPENE
Cum azi nimic nu ne lipsește,
O lume poate-acum să vadă
Că-n cluburi și pe-autostradă,
La „parașute”, prețul... crește! (MAX OPAIȚ)
MESAJ PENTRU GUVERN!
Acum, când totu-o ia ia vale,
În țara plină de nevoi,
Și Doina sună mai a jale,
Și „carul” merge fără... „boi”! (MAX OPAIȚ)
E ZIUA SCRIITORILOR
Dac-ar fi și cititorii
Numeroși ca scriitori,
Atuncea n-ar mai lâncezi
Prin librării volume mii! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI ETERN ASPIRANT LA " NOBEL "
Ca scriitor produci cultură ,
Nu tone de maculatură
Și scoți de la tipografie
Doar metri cubi pornografie.... (ȘTEFAN BAȘNO)
CONSOLARE
Eu știu că nu sunt scriitor
Ci doar un versificator,
Dar când cu alții mă compar
Parcă mă simt mai plin de har… (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
FIDELITATE LA MATURITATE
Chiar de sunt de nota zece,
Babele mă lasă rece;
Mă-ncălzesc când merg acasă
Lângă baba mea frumoasă! (GHEORGHE CIREAP)
Înțeleg și iau aminte
Baba care-o ai acasă
Îți oferă generoasă
Și o ciorbă mai fierbinte! (ȘTEFAN BAȘNO)
STATORNICIE
M-a fascinat, demult, ca fată,
Când am văzut ce bine-arată!
O-alint și-acuma că-i frumoasă,
Prin tot ce pune ea pe masa! (GHEORGHE CIREAP)
Aduc și eu la fel ca tine
Elogiu unei gospodine
Și spun că e cea mai frumoasă
Când pune ce e bun pe masă! (ȘTEFAN BAȘNO)
TROC CU VIAȚA
Vrei să facem schimb de soartă,
Tu să plângi de dor, de-acum
Și să bați din poartă-n poartă
Pe-al nemângâierii drum? (EUGENIA MIHAI)
Eu aș face schimb de mame,
Știi, ca la televizor,
Poate-mi face Doamne-Doamne
Rost de-un fraged sânișor... (ȘTEFAN BAȘNO)
Eeei, acum nu îți mai place
Și nu poa' să te provoace
Sânișorul... din dotare
Dacă nu-i de... fată mare?? (EUGENIA MIHAI)
,Recunosc, un ochi mai fuge,
Câte-o bală îmi mai curge
Dar mă uit la CNP
Și îmi trece repede... (ȘTEFAN BAȘNO)
Lupte-se Becali cu lgbt-iștii,
Spumege Georgescu, strige hoții "hoți!",
Nu mă-ntere Ponta, nici suveraniștii,
Este primăvară, je m'en fous de toți! (PETRU IOAN GÂRDA)
Când spui ca te cam doare-n c...
De ce se-tâmplă împrejur
Apreciez un așa trai,
Dar vezi, hemoroizi să n-ai! (ȘTEFAN BAȘNO)
SĂNĂTATE DE FIER
Prietenă îmi e salteaua
Sunt sănătos și am noroc,
Că pot, oricând, să-mi beau cafeaua
Și-ndată să mă culc la loc! (GHEORGHE CIREAP)
Ghiță, lasă-te de sport,
Mai păstrează o măsură,
Este un imens efort
Să duci ceașca pân' la gură! (ȘTEFAN BAȘNO)
RECUNOȘTINȚĂ
De sfatul tău mă simt atras,
Voi ține cont de vorba ta:
De sport eu pot să mă mai las
Dar nicidecum și de cafea! (GHEORGHE CIREAP)
Fiindcă sunt băiat de gașcă
Uite, o să-ți dau un sfat:
Să duci gura către ceașcă
Și-o să fii mai cumpătat! (ȘTEFAN BAȘNO)
ALE TINEREŢII VALURI
A urmărit-o pe trotuare,
Simţind că ea îi e stăpâna.
Văzând frumoasele-i picioare,
S-a dus urgent să-i ceară mâna. (NICĂ JANET)
El mână a cerut ca dar
Cu o aprigă ardoare
Dar gândea subsidiar
La ce e între picioare.. (ȘTEFAN BAȘNO)
SALA DE EXAMEN
Sala asta de testare
A ajuns o mănăstire,
Căci se-nchină fiecare
La intrare şi ieşire. (STELICĂ ROMANIUC)
Da, la faza cu-ntrebatul
Face cruce candidatul
Cànd e vorba de-ascultare
Face proful cruce mare.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DE ZIUA FEMEII
Dacă s-a-ngrășat prea tare,
O ironizezi discret:
- Când te-am luat erai o floare
Și acum ești…un buchet. (DUMITRU BUJDOIU)
DE 8 MARTIE REVIN STRIPPERII LA MODĂ
O plăcere,nu prea nouă,
Începe seara la nouă;
Se termină-n fel și chip,
Măcar să pipăie-un slip. (DUMITRU BUJDOIU)
TRUMP VREA NOBELUL
Dacă Obama l-a luat,
Eu să fiu mai de rahat?
Mi-l dați, oblige, frumușel,
Altfel, pun taxe pe el! (DUMITRU BUJDOIU)
ABANDON ȘCOLAR
Printr-a șasea, generală,
Leagănă un plod în poală
Și-i cântă-o manea banală:
Dă-o dracului de școală! (DUMITRU BUJDOIU)
AVANSARE LA MAI MARE ȘI…MAI MULȚI
O damă de companie,
Care știe meserie,
Vrea să devină urgent
O damă de…regiment. (DUMITRU BUJDOIU)
SACRILEGIU INIMAGINABIL
Flamă-a lui Prometheus, înțeleptului,
Ai statuat în lume forța dreptului.
A stinge-n vreme cine vrea lumina torței,
Să instaleze-n lume dreptul forței? (LERU CICOARE)
CE ARE SUVERANISMUL CU PLOCONISMUL?
Se-mbulzesc la bâlci copii la „Geamnă”.
Pentru ei suveranismu-nseamnă
Cine-ntâi și unde-o alergare
Ca să pună Țara la picioare. (LERU CICOARE)
SIMILITUDINE SINISTRĂ
Cu discursul său, Trumpescu
Cam aduce-a Ceaușescu,
Cel cu mult alai ales
La al paișpelea Congres. (LERU CICOARE)
LUMI PARALELE
Se bat pe burtă-acort cu cei pipernici
Stăpânii junglei-n lumea lor abjectă
Ori, prinși, îi crâmpoțesc în ciritei?
Și-n lumea socială cei puternci
Numai cu cei puternici se respectă
Și-i umilesc pe cei mai slabi ca ei. (LERU CICOARE)
UN CĂMĂTAR PROSPER
CĂTRE UN DEBITOR DATOR VÂNDUT
Poate, -ntre voi, neam sărăcit,
Un ajutor e gratuit.
La noi, dat într-un caz cumplit,
Se returnează întreit. (LERU CICOARE)
ȘI-NCĂ VREI SĂ CÂȘTIGI?!
Să joci tu poker cu rechinii,
Când așii sunt la ei – un car,
Iar tu, ca-n Bărăgan ciulinii,
Nu ai decât un biet doiar?! (LERU CICOARE)
DESCUMPĂNIRE
Mereu cu spate-asigurate,
Ioropa, sac fără de fund,
S-a pomenit dată pe spate
Și singură, nudă, pe prund. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COPIII RESEMNAȚI AI GREIERUȘULUI DIN FABULĂ
Ne vom lipsi de blaga, banii voștri,
Cu spuza casă-om face, banii noștri,
Dar nu era mai bine, oncle Săm,
Tu să ne cânți cum vrei, noi – să dansăm? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CEAȚĂ CEREBRALĂ?
Cinismu-n care te afunzi
Să deregleze cât motorul,
Ca să te facă să confunzi
Reala jertfă cu-agresorul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MIROSUL ÎMBĂTĂTOR AL BANILOR
Un ins avar a statuat cândva
Că banii, orideunde, n-au miros.
L-a dezmințit, în vreme, cineva:
Când intri-ntr-o afacere-i pe dos. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LA SCHIMBAREA DE MACAZ
Convins că poți accede, te-apăra
Sub cârma minții și-a partidului,
Ce greu îți vine brusc a te lăsa
Ghidat orbiș de fastul zidului! (NICOLAE MĂTCAȘ)
BRAVII NOȘTRI CORDONAȘI
Controlul de frontieră –
Ghiumurluc din altă eră:
Nu poți trece-un degetar,
În schimb, arme – un arsenal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND POLITICĂRIA BATE TEORIA
Cu praxisu-anulării, într-o zi,
Nu doar francezii poate c-ar veni
Să ieie lecții, doamne și din State,
De constituționa(ta)litate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN ORDINE INVERSĂ
N-ar fi mai bine statul să renunțe
La ciuha că factura s-a dubla
Și, -ntâi și -ntâi, mai stăpânit, s-anunțe
Că pensia și leafa s-or tripla? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ MOARĂ DOMN’ PRIMAR
DE GRIJA DE CUTREMUR?
Să țină tema strict sub lupă –
Consolidare risc seisme -,
Pe dânsul când îl preocupă
Cu totul alte tembelisme? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MĂSURI SE IAU DUPĂ DEZASTRU
Reziliența la cutremur
Cu rezistența nu se pupă:
Stau sub chersin/ușor și tremur.
Consolidarea vine ... după. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRODUCĂTORI DE ENERGIE
ȘI NE AFUNDĂ-N SĂRĂCIE?
Enel anunță sus și tare
Facturile să le dubleze.
Au statul chiar nu este-n stare
Pe speculanți să-i depisteze? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRINCIPIUL „VEDEM, TĂCEM, CĂ NE CONVINE”?
Și-or fi zis ce guvernanții
De clienți – cu furnizanții?
-Îi belim de două piei:
Ia și statul, iau și ei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MULT LĂUDATUL IMPOZIT PE BACȘIȘ
– COMPROMIS DIN FAȘĂ
Ce-i cu bacșișul? Ros de carii?
Ex-avantajele cúm îs?
Ridic’ din umeri financiarii:
Dintr-însul s-a ales un fâs. (NICOLAE CRIHĂNEANU