Am în bibliotecă o carte foarte importantă pentru domeniul pe care l-a avut în vedere: „Antologia epigramei româneÅŸti” (autori: A. C. Calotescu-Neicu ÅŸi N. Crevedia, un studiu introductiv al autorilor, portrete de Neagu Rădulescu, Editura „Cartea Românească”, BucureÅŸti, 1933). Este o cartea citată adesea în bibliografiile celor care s-au avântat în delicata preocupare de a alcătui antologii de epigrame. Despre carte s-au scris pagini întregi de-a lungul timpului, acesta fiind ÅŸi motivul pentru care nu o voi face aici. Chiar ÅŸi aÅŸa, două aspecte trebuie evidenÅ£iate: 1. numele celor 27 de epigramiÅŸti prezenÅ£i: Antioh Cantemir, A. C. Cuza, D. Teleor, Giordano, Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Sofronie Ivanovici, I. Ionescu-Quintus, Cridim, I. Niculescu-Chic, I. Gr. PerieÅ£eanu, Const. RîuleÅ£, Vero, I. C. Popescu-Polyclet, M. Ar. Dan, A. C. Calotescu-Neicu, Ion I. Pavelescu, F. Lobodă, T. Măinescu, V. Ionescu-Faur, George Voievidca, Al. O. Teodoreanu, Aurelian Păunescu, M. Crevedia ÅŸi Mircea Pavelescu; 2. introducerea este destul de consistentă (35 de pagini) ÅŸi se bazează pe o solidă documentare. Aici este definită epigrama, noi reÅ£inând o definiÅ£ie a madrigalului: „Madrigalul e un catren, ca să zicem aÅŸa, de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenÅ£ial lirică ÅŸi chiar când încearcă să-nÅ£epe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor ÅŸi culorilor ce-i acoperă – tot parfumaÅ£i. Madrigalul se adresează în general doamnelor…”.
Scopul scrierii acestor rânduri este acela de a-l prezenta pe unul dintre autorii lucrării în discuÅ£ie, A. C. Calotescu-Neicu. Reluăm schiÅ£a biobibliografică de la pagina 161 a antologiei: „S-a născut în anul 1888 în Turcenii de Jos (jud. Gorj). A redactat revista „Vatra” împreună cu Ion Dongorozi ÅŸi C. Åž. FăgeÅ£el. Opere tipărite: „Crucea dragostei” (schiÅ£e ÅŸi povestiri, Editura „Flacăra”); „Epigrame” (Editura „Cartea Românească”). A tradus „Amintiri” (nuvele de Guy de Maupassant, Editura „Ramuri”). A colaborat la „Tribuna” din Arad, „Cosânzeana” din Orăştie, „Neamul Românesc”, „Flacăra”, „IlustraÅ£iunea”, „Ramuri”, „Arhivele Olteniei” etc.” Acestora se adaugă ÅŸi antologia realizată în colaborare cu N. Crevedia.
Alin Ion (pe newsletter, 18 februarie 2017), preluând informaÅ£ii dintr-o lucrare semnată de Vasile Boboceanu ÅŸi Alexandru Păsărin, adaugă despre A. C. Calotescu-Neicu: 1. “a fost, în acelaÅŸi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri ÅŸi producători agricoli din judeÅ£ul Gorj. ComuniÅŸtii i-au confiscat averea ÅŸi l-au întemniÅ£at”; 2. “a urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii BucureÅŸti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, ÅŸi-a construit un frumos castel către drumul naÅ£ional care leagă localităţile Târgu Jiu ÅŸi Craiova”; 3. “pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Gorj ÅŸi, în acelaÅŸi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenÅ£ionat financiar revistele „Ramuri“ ÅŸi „Arhivele Olteniei“; 4. “în noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moÅŸierimii de clasă socială, Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se Å£ine seama că era un mare scriitor în viaţă, a fost ridicat de la locuinÅ£a sa din BroÅŸteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el ÅŸi întreaga sa familie au fost arestaÅ£i ÅŸi întemniÅ£aÅ£i”.
ReÅ£inem câteva epigrame semnate A. C. Calotescu-Neicu, incluse în antologie:
UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare
Să ÅŸi-l aducă… cu mandat.
UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulÅ£i i-aduce,
Spune lumea…cuconiÅ£a.
UNEI CUCONIÅ¢E
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă ÅŸi cu altul!
ROMANUL „Trupul care îÅŸi caută sufletul”,
al doamnei S. C., se vinde cu 60 de lei
Cititorii protestează
Pentru „Trupul” dumneaei;
DânÅŸii spun: pe criza asta,
Prea scump…cu 60 de lei.
MAESTRUL I. MINULESCU
a scris un nou volum de nuvele
fantastice: „CitiÅ£i-le noaptea”
Ai zis: „CitiÅ£i-le doar noaptea”,
Dar cititorii, buni, n-au vrut.
Ei le-au citit ÅŸi zi ÅŸi noapte,
Åži tot nimic n-au priceput.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SERIOZITATEA STUPIDULUI (dactilic)
Prostul de glumă nu știe,
Dar se întrece cu gluma;
Glume să-i faci, e-o prostie...
Gluma, deci uit-o de-acuma! (MIHAI HAIVAS)
INOVAÈšIE (amfibrahic)
Și-a pus paratrăsnet pe bloc
Din cauze cert potrivite:
Să nu îi apară în stoc
Idei ce-ar fi mult prea trăsnite. (MIHAI HAIVAS)
MITOLOGIE ROMÂNEASCÄ‚ (anapestic)
Deschizând a Pandorei cutie,
GuvernanÈ›ii stârnit-au furie;
SperiaÈ›i, ei rapid au închis
Al speranÈ›ei românilor vis. (MIHAI HAIVAS)
EXISTENÅ¢IALÄ‚
Spre bietul om privesc mirat
Cum Dumnezeu nu-i ţine partea:
DeÅŸi un car de boli i-a dat,
Îi mai planifică ÅŸi moarte. (VASILE LARCO)
APRECIERE RURALÄ‚
Cum “veÅŸnicia s-a născut la Å£ară”,
Cu certitudine se poate spune,
Că satul românesc e o comoară...
Din care se tot ia ÅŸi nu se pune. (VASILE LARCO)
AVATAR MOLDAV
De când împarte-o inimă în două
Vestitul Prut hulit e din izvoare,
Căci valul său, cândva un strop de rouă,
E-o lacrimă ce se prelinge-n mare. (VASILE LARCO)
SCRIITORI ȘI CITITORI
Trăit-au fericiÈ›i, în armonie
Pân’ demonul veni È™i-i ispiti
Pe unii cu plăcerea de a scrie,
Pe alții cu tortura de-ai citi.(ION DIVIZA)
SURPRIZA
Eu nu citesc, sunt scriitor
Dar am deschis o carte,-n fine,
Ca să constat, cu dulci fiori,
Că unii scriu mai prost ca mine.(ION DIVIZA)
ȘEDINȚà LITERARÃ
După ce s-au săturat
De nimicuri È™i bârfeală,
O tăcere s-a lăsat...
Doamne, ce spirituală! (ION DIVIZA
TRAI GREU
Salariul net, de la stăpâni,
Ce-l merit, că muncesc întruna,
Îl iau la DOUÄ‚ săptămâni
Și, nesătul, îl dau la...UNA! (AXENTE IUGA)
9 MARTIE
Ce bine că-s țăran și am
Acas' muiere, mama ei,
Că altfel ieri sărbătoream,
Ca domnii, ziua la femei! (AXENTE IUGA)
POLITICÄ‚
Fiind și eu suveranist,
Precum Călin, se înÈ›elege,
Nu are cum să fie trist
Un cititor ce mă alege. (AXENTE IUGA)
UNUI TÂNÄ‚R PARLAMENTAR
Obișnuit să doarmă-n Parlament,
-Un fenomen specific românesc!
ÎÈ™i pune des colegii la curent:
- N-apuc acasă să mă odihnesc! (MAX OPAIȚ)
MARIAJ CU... PROBLEME!
Clarificând încurcătura,
Încerc să mai explic cât pot,
Că e în aer legătura
La stewardesă și... pilot! (MAX OPAIȚ)
EVOLUÈšIE
În U.E. parcă-i tot mai bine:
Corupți și hoți sunt mai puțini!
Schimbarea-i clară, dar ( în fine!)
Mai evidentă-i la ... vecini! (MAX OPAIȚ)
PREÈšUL
Cică este scopul vieții
Să-ți găsești o jumătate
Însă ăsta-i preÈ›ul pieÈ›ii:
Să renunți la libertate! (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIRE 1
Tot mă chinui să-nțeleg:
Când eram doar jumătate
Eram parcă mai întreg!
Spuneți voi, nu am dreptate? (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIR
Când vorbim de jumătate
Nu vorbim și de dreptate?
Sau așa e protocolul
EA deține monopolul... (ȘTEFAN BAȘNO)
EXPLICAÈšIE
Eu cu jumătatea mea
Depășim un singur tot
Căci perechea e mai grea
Cu chintalul meu cu tot! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
HOROSCOP
Sunt moÈ™ bătrân, bolnav È™i gârbovit,
Însingurat, cu braÈ›ele-n atele,
Dar am aflat că, astăzi, în sfârÈ™it,
Voi întâlni iubirea vieÈ›ii mele. (PETRU IOAN GÂRDA)
Ce veste minunată, chiar frumoasă!
Dar îÈ›i atrag atenÈ›ia Petrică
Să fi atent ca noua iubițică
Să n-aibă pe sub fuste și o coasă... (ȘTEFAN BAȘNO)
DOCTOR INCOMPETENT
Nu îmi poate spune
Clar din ce pricină
Simt o slăbiciune...
Pentru o vecină. (PETRU IOAN GÂRDA)
Întrebarea asta
Ce È›i-o pui în dungă
Vezi să nu ajungă
S-o afle nevasta! (ȘTEFAN BAȘNO)
N-ARE CUM
Las-o pe soție,
Că secretu-i sfânt;
Doctorul, se știe,
E sub jurământ! (PETRU IOAN GÂRDA)
Secretul lui Polichinelle
Dacă nu îi dai lovele
Doctoru-i obișnuit
Să fie retribuit... (ȘTEFAN BAȘNO)
COLERIC, UNEORI
De-ndoieli mă văd răpus
Și nu știu cum să mai fac:
Ba regret - iar - ce am spus,
Ba... îmi pare rău când tac. (AL. D. FUNDUIANU)
Ä‚la care tace
Filosof se face
Dar în el adună
Multă mătrăgună... (ȘTEFAN BAȘNO)
Eu am rămas de modă veche,
C-o sfântă limbă, clară, dulce,
Chiar dacă unii pe-o URECHE
Încearcă-ntruna să NECULCE! (NICÄ‚ JANET)
Și eu poet, la fel ca Nică,
E drept, o leacă mai obez,
Mi-ar conveni, la o adică,
Să pot să mă JANETIZEZ ! (ȘTEFAN BAȘNO)
BIROUL OVAL,…ORAL, ANAL
Casa Albă-i deocheată,
Ponegrită, blestemată;
De la sex oral- Lewinski,
La șuturi anal - Zelinski; (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE SÄ‚ ÎNVĂȚĂM LIMBI STRÄ‚INE?*
Le știi, sau este totuna;
Când o să ajungi preÈ™edinte,
Le spui, ălora - nainte:
Ia - nvățaÈ›i È™i voi, româna! (DUMITRU BUJDOIU)
* ȘoÈ™oacă zice să învățăm limba rusă,
iar Doru Bușcu, engleza (Cațavencii)
ADIO BURLÄ‚CIE
Doi prieteni stau de vorbă:
- Ne-am însurat, mâncăm ciorbă,
- Dar, mie, ciorba nu-mi place,
- O să-È›i placă, n-ai ce face… ( DUMITRU BUJDOIU)
AMEÈšELI
NET- ul ne spune ce e,
Mai concret, că-i cefalee;
Dar nevasta, soacra, muica:
- Terminași zaibărul, țuica?! (DUMITRU BUJDOIU)
LIBER LA DEMOGRAFIE
VreÈ›i mai mulÈ›i copii în case?
SchimbaÈ›i legi, bârfe, miÈ™touri,
Dați loc de munci la violuri,
Bani la puștoaicele borțoase. (DUMTRU BUJDOIU)
SCOATE, LUPE, CE-AI MÂNCAT!
Mâncau Bean Boozled la butoane,
Dar a venit un marțafoi,
I-a ras, obraznic, de bomboane
Și-un altu’, -acum, le vrea ’napoi. (LERU CICOARE)
.
FORMULĂRI CA SĂ ȚINĂ PACEA-N ȘAH
La ei cinismul n-are margini.
În Dumă sare-un marÈ›afoi:
-Cum să semnăm noi niște pagini,
Când nici n-am declarat război? (LERU CICOARE)
ATACUL PRIN GAZODUCTUL DE LA KURSK
S-A SOLDAT CU UN EȘEC FATAL
S-a dus bravul comandant,
Îmbrăcat ca de paradă,
Să salute-al său desant
Subteran (rară bravadă!),
Doar că cei mai mulți elevi
Nu au mai ieșit din țevi... (LERU CICOARE)
DUBIOASÄ‚ DEMOCRAÈšIE
N-am avea democrație,
Că nu trec cei ce-ți plac ție?
Nu a voastră e-n picaj,
De sar toți de la etaj? (LERU CICOARE)
BA MAI DĂ ȘI ALTORA LECȚII DE DEMOCRAȚIE
Cât să creadă-n gluma-i È™oadă –
Libertatea-i dă din matcă? - ,
De-a ajuns să nu mai vadă
C-a rămas chiar ea de platcă? (LERU CICOARE)
REPROȘUL PĂRȚII RUSE PRIVIND
LEGITIMITATEA PREȘEDINTELUI UCRAINEI
În conflict noi, dar cu-alegeri
De anexiuni statale,
Voi nicicum, prin înÈ›elegeri,
Măcar prezidențiale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INSTANÈšELE PUTERII SÄ‚ NU APERE PUTEREA?
De când lumea-ntre partide
Lupta e pentru putere.
Când o are, - o va divide
Cu cel dornic s-o È™uchére? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CONDIÈšIO SINE QUA NON PENTRU A FI
ADMIS SÄ‚ CANDIDEZI LA PREZIDENÈšIALE
Nu-i necesar în ăst măcel
Să ai favorul a trei grații,
Căci candidează doar acel
Ce ține piept la contestații. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CARE PE CARE?
CandidaÈ›ii, -aflând, la noi,
Că-s respunși pe șart la BEC*,
Să-l fenteze – au vrut – în doi,
Dar au cam călcat pe bec:
BEC-ul, s-ar putea, vulpoi,
Să-i respingă pe-amândoi! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
*BEC (abr.) – Biroul Elecoral Central.
STUPIDITATEA SITUAÈšIEI DE CANDIDAT
Un pizmaș cu mațe verzi
Te bârfeÈ™te fără milă
Și te pune să-i probezi
Că ești om, și nu cămilă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SE DEVOREAZÄ‚ RECIPROC
Candidații noștri-aprinși
La ce-ar fi de BEC respinși?
Se sfâÈ™ie între ei
Mai ceva ca niște lei! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE PÄ‚DURE NU LE MAI PASÄ‚?
Când È™i-au pus blocul în pădure,
Aveau drum auto pe centură.
Azi vor, de când sunt în natură,
Pe drum forestier să cură! (NICOLAE MĂTCAȘ)
AER N-AJUNGE PE METRU PÄ‚TRAT
Cum poți, dragă, -a mai dezminte
C-ai ajuns așa, de-odată,
Din Grădină-a Maicii Sfinte
Țara cea mai poluată? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ VEZI ȘI SĂ NU CREZI
Formatori de preÈ› excentrici,
Vi s-a dus buhu-n americi:
O căpÈ™ună cât un ou
Valorează cât un ... bou! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CU-ANALFABEȚII NOȘTRI FUNCȚIONAL
Când află că-n lume-o È›ară
Să predea ar vrea în È™coală
InteligenÈ›’- artificială,
Cică, -un lotru de la noi
Cu instrucția-n război
(Căci legase demult școala,
În păcat dând cu marghioala)
Ar fi zis o vorbă rară:
S-o-nveți artificială
Când n-o ai pe cea normală?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)