Am în bibliotecă o carte foarte importantă pentru domeniul pe care l-a avut în vedere: „Antologia epigramei româneşti” (autori: A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia, un studiu introductiv al autorilor, portrete de Neagu Rădulescu, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1933). Este o cartea citată adesea în bibliografiile celor care s-au avântat în delicata preocupare de a alcătui antologii de epigrame. Despre carte s-au scris pagini întregi de-a lungul timpului, acesta fiind şi motivul pentru care nu o voi face aici. Chiar şi aşa, două aspecte trebuie evidenţiate: 1. numele celor 27 de epigramişti prezenţi: Antioh Cantemir, A. C. Cuza, D. Teleor, Giordano, Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Sofronie Ivanovici, I. Ionescu-Quintus, Cridim, I. Niculescu-Chic, I. Gr. Perieţeanu, Const. Rîuleţ, Vero, I. C. Popescu-Polyclet, M. Ar. Dan, A. C. Calotescu-Neicu, Ion I. Pavelescu, F. Lobodă, T. Măinescu, V. Ionescu-Faur, George Voievidca, Al. O. Teodoreanu, Aurelian Păunescu, M. Crevedia şi Mircea Pavelescu; 2. introducerea este destul de consistentă (35 de pagini) şi se bazează pe o solidă documentare. Aici este definită epigrama, noi reţinând o definiţie a madrigalului: „Madrigalul e un catren, ca să zicem aşa, de onoare, ce se depune ca un omagiu la adresa cuiva. E de natură esenţial lirică şi chiar când încearcă să-nţepe, ghimpii aluziei, ai dojanei, rămân sub greutatea petalelor şi culorilor ce-i acoperă – tot parfumaţi. Madrigalul se adresează în general doamnelor…”.
Scopul scrierii acestor rânduri este acela de a-l prezenta pe unul dintre autorii lucrării în discuţie, A. C. Calotescu-Neicu. Reluăm schiţa biobibliografică de la pagina 161 a antologiei: „S-a născut în anul 1888 în Turcenii de Jos (jud. Gorj). A redactat revista „Vatra” împreună cu Ion Dongorozi şi C. Ş. Făgeţel. Opere tipărite: „Crucea dragostei” (schiţe şi povestiri, Editura „Flacăra”); „Epigrame” (Editura „Cartea Românească”). A tradus „Amintiri” (nuvele de Guy de Maupassant, Editura „Ramuri”). A colaborat la „Tribuna” din Arad, „Cosânzeana” din Orăştie, „Neamul Românesc”, „Flacăra”, „Ilustraţiunea”, „Ramuri”, „Arhivele Olteniei” etc.” Acestora se adaugă şi antologia realizată în colaborare cu N. Crevedia.
Alin Ion (pe newsletter, 18 februarie 2017), preluând informaţii dintr-o lucrare semnată de Vasile Boboceanu şi Alexandru Păsărin, adaugă despre A. C. Calotescu-Neicu: 1. “a fost, în acelaşi timp, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri şi producători agricoli din judeţul Gorj. Comuniştii i-au confiscat averea şi l-au întemniţat”; 2. “a urmat o facultate umanistă din cadrul Universităţii Bucureşti. După ce s-a căsătorit, Alexandru Calotescu-Neicu s-a stabilit în comuna Izvoarele, unde, în mijlocul unei păduri, şi-a construit un frumos castel către drumul naţional care leagă localităţile Târgu Jiu şi Craiova”; 3. “pentru că era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Gorj şi, în acelaşi timp, un important producător agricol, Alexandru Calotescu-Neicu a subvenţionat financiar revistele „Ramuri“ şi „Arhivele Olteniei“; 4. “în noaptea de 2-3 martie 1949, când s-a trecut la lichidarea moşierimii de clasă socială, Alexandru Calotescu-Neicu, fără a se ţine seama că era un mare scriitor în viaţă, a fost ridicat de la locuinţa sa din Broşteni, comuna Izvoarele, întreaga avere confiscată, iar el şi întreaga sa familie au fost arestaţi şi întemniţaţi”.
Reţinem câteva epigrame semnate A. C. Calotescu-Neicu, incluse în antologie:
UNUI MAGISTRAT EPIGRAMIST
De are spirit ori de n-are,
N-ar fi un lucru de mirat;
Căci domnul magistrat e-n stare
Să şi-l aducă… cu mandat.
UNUI PODGOREAN
Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă, mult mai mulţi i-aduce,
Spune lumea…cuconiţa.
UNEI CUCONIŢE
Ea-l iubeşte şi-l adoră
Şi-i-e drag şi scump bărbatul;
Numai ca să-l…menajeze
Îl mai schimbă şi cu altul!
ROMANUL „Trupul care îşi caută sufletul”,
al doamnei S. C., se vinde cu 60 de lei
Cititorii protestează
Pentru „Trupul” dumneaei;
Dânşii spun: pe criza asta,
Prea scump…cu 60 de lei.
MAESTRUL I. MINULESCU
a scris un nou volum de nuvele
fantastice: „Citiţi-le noaptea”
Ai zis: „Citiţi-le doar noaptea”,
Dar cititorii, buni, n-au vrut.
Ei le-au citit şi zi şi noapte,
Şi tot nimic n-au priceput.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SERIOZITATEA STUPIDULUI (dactilic)
Prostul de glumă nu știe,
Dar se întrece cu gluma;
Glume să-i faci, e-o prostie...
Gluma, deci uit-o de-acuma! (MIHAI HAIVAS)
INOVAȚIE (amfibrahic)
Și-a pus paratrăsnet pe bloc
Din cauze cert potrivite:
Să nu îi apară în stoc
Idei ce-ar fi mult prea trăsnite. (MIHAI HAIVAS)
MITOLOGIE ROMÂNEASCĂ (anapestic)
Deschizând a Pandorei cutie,
Guvernanții stârnit-au furie;
Speriați, ei rapid au închis
Al speranței românilor vis. (MIHAI HAIVAS)
EXISTENŢIALĂ
Spre bietul om privesc mirat
Cum Dumnezeu nu-i ţine partea:
Deşi un car de boli i-a dat,
Îi mai planifică şi moarte. (VASILE LARCO)
APRECIERE RURALĂ
Cum “veşnicia s-a născut la ţară”,
Cu certitudine se poate spune,
Că satul românesc e o comoară...
Din care se tot ia şi nu se pune. (VASILE LARCO)
AVATAR MOLDAV
De când împarte-o inimă în două
Vestitul Prut hulit e din izvoare,
Căci valul său, cândva un strop de rouă,
E-o lacrimă ce se prelinge-n mare. (VASILE LARCO)
SCRIITORI ȘI CITITORI
Trăit-au fericiți, în armonie
Pân’ demonul veni și-i ispiti
Pe unii cu plăcerea de a scrie,
Pe alții cu tortura de-ai citi.(ION DIVIZA)
SURPRIZA
Eu nu citesc, sunt scriitor
Dar am deschis o carte,-n fine,
Ca să constat, cu dulci fiori,
Că unii scriu mai prost ca mine.(ION DIVIZA)
ȘEDINȚÃ LITERARÃ
După ce s-au săturat
De nimicuri și bârfeală,
O tăcere s-a lăsat...
Doamne, ce spirituală! (ION DIVIZA
TRAI GREU
Salariul net, de la stăpâni,
Ce-l merit, că muncesc întruna,
Îl iau la DOUĂ săptămâni
Și, nesătul, îl dau la...UNA! (AXENTE IUGA)
9 MARTIE
Ce bine că-s țăran și am
Acas' muiere, mama ei,
Că altfel ieri sărbătoream,
Ca domnii, ziua la femei! (AXENTE IUGA)
POLITICĂ
Fiind și eu suveranist,
Precum Călin, se înțelege,
Nu are cum să fie trist
Un cititor ce mă alege. (AXENTE IUGA)
UNUI TÂNĂR PARLAMENTAR
Obișnuit să doarmă-n Parlament,
-Un fenomen specific românesc!
Își pune des colegii la curent:
- N-apuc acasă să mă odihnesc! (MAX OPAIȚ)
MARIAJ CU... PROBLEME!
Clarificând încurcătura,
Încerc să mai explic cât pot,
Că e în aer legătura
La stewardesă și... pilot! (MAX OPAIȚ)
EVOLUȚIE
În U.E. parcă-i tot mai bine:
Corupți și hoți sunt mai puțini!
Schimbarea-i clară, dar ( în fine!)
Mai evidentă-i la ... vecini! (MAX OPAIȚ)
PREȚUL
Cică este scopul vieții
Să-ți găsești o jumătate
Însă ăsta-i prețul pieții:
Să renunți la libertate! (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIRE 1
Tot mă chinui să-nțeleg:
Când eram doar jumătate
Eram parcă mai întreg!
Spuneți voi, nu am dreptate? (ȘTEFAN BAȘNO)
NEDUMERIR
Când vorbim de jumătate
Nu vorbim și de dreptate?
Sau așa e protocolul
EA deține monopolul... (ȘTEFAN BAȘNO)
EXPLICAȚIE
Eu cu jumătatea mea
Depășim un singur tot
Căci perechea e mai grea
Cu chintalul meu cu tot! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
HOROSCOP
Sunt moș bătrân, bolnav și gârbovit,
Însingurat, cu brațele-n atele,
Dar am aflat că, astăzi, în sfârșit,
Voi întâlni iubirea vieții mele. (PETRU IOAN GÂRDA)
Ce veste minunată, chiar frumoasă!
Dar îți atrag atenția Petrică
Să fi atent ca noua iubițică
Să n-aibă pe sub fuste și o coasă... (ȘTEFAN BAȘNO)
DOCTOR INCOMPETENT
Nu îmi poate spune
Clar din ce pricină
Simt o slăbiciune...
Pentru o vecină. (PETRU IOAN GÂRDA)
Întrebarea asta
Ce ți-o pui în dungă
Vezi să nu ajungă
S-o afle nevasta! (ȘTEFAN BAȘNO)
N-ARE CUM
Las-o pe soție,
Că secretu-i sfânt;
Doctorul, se știe,
E sub jurământ! (PETRU IOAN GÂRDA)
Secretul lui Polichinelle
Dacă nu îi dai lovele
Doctoru-i obișnuit
Să fie retribuit... (ȘTEFAN BAȘNO)
COLERIC, UNEORI
De-ndoieli mă văd răpus
Și nu știu cum să mai fac:
Ba regret - iar - ce am spus,
Ba... îmi pare rău când tac. (AL. D. FUNDUIANU)
Ăla care tace
Filosof se face
Dar în el adună
Multă mătrăgună... (ȘTEFAN BAȘNO)
Eu am rămas de modă veche,
C-o sfântă limbă, clară, dulce,
Chiar dacă unii pe-o URECHE
Încearcă-ntruna să NECULCE! (NICĂ JANET)
Și eu poet, la fel ca Nică,
E drept, o leacă mai obez,
Mi-ar conveni, la o adică,
Să pot să mă JANETIZEZ ! (ȘTEFAN BAȘNO)
BIROUL OVAL,…ORAL, ANAL
Casa Albă-i deocheată,
Ponegrită, blestemată;
De la sex oral- Lewinski,
La șuturi anal - Zelinski; (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE SĂ ÎNVĂȚĂM LIMBI STRĂINE?*
Le știi, sau este totuna;
Când o să ajungi președinte,
Le spui, ălora - nainte:
Ia - nvățați și voi, româna! (DUMITRU BUJDOIU)
* Șoșoacă zice să învățăm limba rusă,
iar Doru Bușcu, engleza (Cațavencii)
ADIO BURLĂCIE
Doi prieteni stau de vorbă:
- Ne-am însurat, mâncăm ciorbă,
- Dar, mie, ciorba nu-mi place,
- O să-ți placă, n-ai ce face… ( DUMITRU BUJDOIU)
AMEȚELI
NET- ul ne spune ce e,
Mai concret, că-i cefalee;
Dar nevasta, soacra, muica:
- Terminași zaibărul, țuica?! (DUMITRU BUJDOIU)
LIBER LA DEMOGRAFIE
Vreți mai mulți copii în case?
Schimbați legi, bârfe, miștouri,
Dați loc de munci la violuri,
Bani la puștoaicele borțoase. (DUMTRU BUJDOIU)
SCOATE, LUPE, CE-AI MÂNCAT!
Mâncau Bean Boozled la butoane,
Dar a venit un marțafoi,
I-a ras, obraznic, de bomboane
Și-un altu’, -acum, le vrea ’napoi. (LERU CICOARE)
.
FORMULĂRI CA SĂ ȚINĂ PACEA-N ȘAH
La ei cinismul n-are margini.
În Dumă sare-un marțafoi:
-Cum să semnăm noi niște pagini,
Când nici n-am declarat război? (LERU CICOARE)
ATACUL PRIN GAZODUCTUL DE LA KURSK
S-A SOLDAT CU UN EȘEC FATAL
S-a dus bravul comandant,
Îmbrăcat ca de paradă,
Să salute-al său desant
Subteran (rară bravadă!),
Doar că cei mai mulți elevi
Nu au mai ieșit din țevi... (LERU CICOARE)
DUBIOASĂ DEMOCRAȚIE
N-am avea democrație,
Că nu trec cei ce-ți plac ție?
Nu a voastră e-n picaj,
De sar toți de la etaj? (LERU CICOARE)
BA MAI DĂ ȘI ALTORA LECȚII DE DEMOCRAȚIE
Cât să creadă-n gluma-i șoadă –
Libertatea-i dă din matcă? - ,
De-a ajuns să nu mai vadă
C-a rămas chiar ea de platcă? (LERU CICOARE)
REPROȘUL PĂRȚII RUSE PRIVIND
LEGITIMITATEA PREȘEDINTELUI UCRAINEI
În conflict noi, dar cu-alegeri
De anexiuni statale,
Voi nicicum, prin înțelegeri,
Măcar prezidențiale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INSTANȚELE PUTERII SĂ NU APERE PUTEREA?
De când lumea-ntre partide
Lupta e pentru putere.
Când o are, - o va divide
Cu cel dornic s-o șuchére? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CONDIȚIO SINE QUA NON PENTRU A FI
ADMIS SĂ CANDIDEZI LA PREZIDENȚIALE
Nu-i necesar în ăst măcel
Să ai favorul a trei grații,
Căci candidează doar acel
Ce ține piept la contestații. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CARE PE CARE?
Candidații, -aflând, la noi,
Că-s respunși pe șart la BEC*,
Să-l fenteze – au vrut – în doi,
Dar au cam călcat pe bec:
BEC-ul, s-ar putea, vulpoi,
Să-i respingă pe-amândoi! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*BEC (abr.) – Biroul Elecoral Central.
STUPIDITATEA SITUAȚIEI DE CANDIDAT
Un pizmaș cu mațe verzi
Te bârfește fără milă
Și te pune să-i probezi
Că ești om, și nu cămilă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SE DEVOREAZĂ RECIPROC
Candidații noștri-aprinși
La ce-ar fi de BEC respinși?
Se sfâșie între ei
Mai ceva ca niște lei! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE PĂDURE NU LE MAI PASĂ?
Când și-au pus blocul în pădure,
Aveau drum auto pe centură.
Azi vor, de când sunt în natură,
Pe drum forestier să cură! (NICOLAE MĂTCAȘ)
AER N-AJUNGE PE METRU PĂTRAT
Cum poți, dragă, -a mai dezminte
C-ai ajuns așa, de-odată,
Din Grădină-a Maicii Sfinte
Țara cea mai poluată? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ VEZI ȘI SĂ NU CREZI
Formatori de preț excentrici,
Vi s-a dus buhu-n americi:
O căpșună cât un ou
Valorează cât un ... bou! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU-ANALFABEȚII NOȘTRI FUNCȚIONAL
Când află că-n lume-o țară
Să predea ar vrea în școală
Inteligenț’- artificială,
Cică, -un lotru de la noi
Cu instrucția-n război
(Căci legase demult școala,
În păcat dând cu marghioala)
Ar fi zis o vorbă rară:
S-o-nveți artificială
Când n-o ai pe cea normală?! (NICOLAE MĂTCAȘ)