LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (323)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul domnului Florin Rotaru am primit “Epigrama” nr. 109 din septembrie 2024. ConÅ£inutul e dens ÅŸi nu se abate de la  titlul revistei. AÅŸa cum îi stă bine unei publicaÅ£ii, numărul acesta se deschide cu un editorial intitulat “Impresii” semnat de   Constantin Moldovan, redactorul-ÅŸef al revistei, prin care consideră că, dacă vorbim despre epigramă, “se impune o schimbare de mentalitate”. Arhitectura editorialului se pliază pe câteva idei ancoră: 1. “jurizările la anumite concursuri de epigrame sunt din ce în ce mai stranii”; 2. unele epigrame “ignoră tema impusă, fie sunt  - de foarte multe ori – slăbuÅ£e spre slabe”; 3. “epigramiÅŸtii foarte talentaÅ£i nu trebuie premiaÅ£i ÅŸi atunci când scriu mai slab, numai pentru că numele lor dă bine sau pe alte considerente”; 4. “sunt creatori de epigramă ce afiÅŸează pretenÅ£ii – de foarte multe ori nejustificate! – la absolut toate concursurile!; 5. “există participanÅ£i care  încearcă să influenÅ£eze organizatorii – ÅŸi chiar “juraÅ£ii”; 6. “există o categorie care se autoinvită, se autopropun să jurizeze la diferite festivaluri”; 7. “adevărate CAR-uri constituite pe principiul “îÅ£i dau Å£ie” – “îmi dai mie”; 8. “organizatori care spun “noi dăm banii, noi premiem pe cine vrem”; 9. “nu este normal nici să-i încurajăm pe veÅŸnicii nemulÅ£umiÅ£i, eternii contestatari”.

 

Cercetarea epigramei din perspectivă pluridisciplinară este făcută de Nicoleta Milea în eseul „ReflecÅ£ii”.  Autoarea consideră că: 1. „epigrama ilustrează deplinătatea unui spirit – prezenţă esenÅ£ial activă, dinamică, traversând experienÅ£e existenÅ£iale, aventuri în orizonturile cunoaÅŸterii sau banale evenimente cotidiene”; 2. „epigrama se zideÅŸte pe sine în permanenÅ£a unui dublet durabil: versuri/catren – umor”; 3. „în literatură, epigrama presupune în egală măsură cunoaÅŸtere, morală, cultivarea facultăţilor sufleteÅŸti dar ÅŸi ale inteligenÅ£ei”; 4. „epigrama trebuie să reflecte un echilibru între inspiraÅ£ie ÅŸi „meÅŸteÅŸug”, astfel conducând la înnobilarea limbajului, printr-o adevărată alchimie a verbului”; 5. „epigrama este un catren, bazat pe o „poantă” inedită, condiÅ£ie sine qua non pentru mesajul transmis”; 6. „elementului lingvistic îi revine rolul fundamental în realizarea concordanÅ£ei între expresie ÅŸi idee”; 7. „funcÅ£ia cognitivă a epigramei evidenÅ£iază ÅŸi un alt aspect important al creaÅ£iei”; 8. „extrage esenÅ£a din materie ÅŸi, simultan, corporalizează inefabilul într-un limbaj literar-artistic, individualizându-se stilistic ÅŸi integrându-se, astfel, în genul liric”; 9. „în epigramă esenÅ£ial este ca versurile să scânteieze prin spontaneitate, inedit, profunzime ÅŸi cizelare”.

Hotărât  să continue valorificarea unor contribuÅ£ii referitoare la epigramă, George Corbu reia un articol al lui A. D. Xenopol din „Opere” II, intitulat „Despre epigramă”.   Savantul A. D. Xenopol nu putea să nu se refere ÅŸi la epigramă având în vedere calităţile sale de istoric, teoretician al istoriei, sociolog ÅŸi economist. Spune autorul: „A fost însă un timp când această formă era mult mai preÅ£uită, când i se încredinÅ£a nu numai săgeÅ£ile amare ale criticii, ci ÅŸi florile cele gingaÅŸe ale gândirii omeneÅŸti, cele mai înalte închipuiri ale minÅ£ii ÅŸi cele mai dragi simÅ£iri ale inimii. AÅŸa a fost epigrama chiar la originea ei, la grecii care i-ai dat naÅŸtere, ÅŸi numai în urmă a decăzut treptat…”.  Nicolae Bunduri e prezent la „Datu` cu părerea”  realizând un studiu de caz pe valenÅ£ele expresiei „tragerii la temă”, în timp ce Constantin Tudorache ne explică, în prima parte,   de ce preferă  termenul „epigramistic”  în detrimentul termenului  „epigramatic”,  urmând  să ne introducă ÅŸi într-o teorie a epigramei aforistice. Revista conÅ£ine  foarte multe informaÅ£ii necesare creatorilor speciei în discuÅ£ie, cu precădere celor care vor să participe la concursuri. Numărul impresionant de epigrame prezente în revistă, aflate sub semnăturile unor prestigioÅŸi epigramiÅŸti, mă determină să deschid la întâmplare revista. Pagina 28.  Rubrica „Prietenul de serviciu”: Gheorghe Bâlici – „PrecauÅ£ie”: „În viaÅ£a asta are rost, / Când vezi c-atât de rău te-mpunge, / Să nu-i spui prostului că-i prost, / Că nici nu ÅŸtii ce ÅŸef ajunge!...”; Nicolae Bunduri – „Prieteni ÅŸi duÅŸmani”: „Cum toÅ£i avem ÅŸi câte-un viciu, / În lumea plină de jivine, / Eu am prieteni de serviciu, / Dar ÅŸi duÅŸmani ce-mi vor doar bine.”; Iulian Bostan – „Un ilustru contra”: „Argumentul când Å£i-l spui, / Un obstacol se ridică; / Dai de oponenÅ£i destui / Care să Å£i-l…contra(Gică)!; Mihai  Caba – „AmiciÅ£ie”: „Amicul bun se-arată greu  / Pe drumul vieÅ£ii-ntortocheat; / Îl tot aÅŸtept prin ani mereu / Să iasă din anonimat.”; George Corbu – „Unui critic”: „E stăpân pe meserie, / Pe deasupra om de fier, / Când începe el să scrie / Toate operele pier.”; Grigore Cotul – „La cununia unui prieten”: „DeÅŸi nu-mi stă deloc în fire / Să stric  relaÅ£ia cuiva, / I-am spus: „Eu am o presimÅ£ire, / Că Å£i-o cunosc de undeva!”; Valentin David – „Cabalină”: „Amicul e-un catâr venal, / Un viu izvor de măgării, / Ce poartă ochelari de cal… / Cu foarte multe dioptrii!”; Alexandra Dogaru – Aldo – „Plăceri vinovate”: „Când mi-au citit o epigramă, / Vreo trei colege de serviciu / Mi-au reproÅŸat, pe ton de dramă: / „La anii tăi… aÅŸa un viciu?!”; Nicolae DragoÅŸ – „Îndrăgostit de munÅ£i cândva…”: „MunÅ£i, cu crestele semeÅ£e, / I-a bătut la tinereÅ£e, / Iar acum, cu mers agale, / Bate câmpii pe la poale.”;  Vasile Gădălin – „Unui scriitor productiv”: „Fiind convins că viaÅ£a-i fum / A scos volum după volum / Åži cărÅ£ile sunt bunicele / Se-aprind ÅŸi scot un fum din ele!”. Revista „Epigrama” trebuie apreciată  nu  numai pentru forma ei  care-Å£i permite s-o citeÅŸti într-o multitudine de situaÅ£ii,  ci ÅŸi pentru devotamentul alcătuitorilor ei faţă de  specia literară pentru care a fost creată.

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

LEGE ELECTORALÄ‚

De-ar fi pe rol această lege

Ar ajuta electoratul:

Pe candidat să-l poţi alege

Abia când ÅŸi-a-ncheiat mandatul. (VASILE LARCO)

 

FOCUL DRAGOSTEI

E clar şi chiar susţin morţiş,

Privind spre al iubirii joc,

Să-i ardă ei de măritiş

Când o sărută el cu foc. (VASILE LARCO)

 

BLESTEM PENTRU O FEMEIE (dactilic)

De-i alcoolică

Și melancolică,

Facă-se pulbere

Vântul s-o spulbere!(MIHAI HAIVAS)

 

ÈšEAPÄ‚ ELECTORALÄ‚ REPETATÄ‚ (amfibrahic)

Votanții creduli, stimulați prin cadouri,

Vor pune È™tampila, făcând iar prostia

S-ofere puterea È™i-atunci România

Devine o țară jucată-n tripouri.(MIHAI HAIVAS)

 

PSEUDOABSOLVENT(anapestic)

Azi cu diploma sa de „carton”,

Când un job l-ar dori... e-ocupat:

Nu-i atât de nebun un patron

S-angajeze un simplu ratat!(MIHAI HAIVAS)

 

ÎN VIZITÄ‚

Ieri pe strada Medgidia,

Când ne-am vizitat amicii,

Până ce-a parcat soÅ£ia,

Dă-i cu berea, dă-i cu micii… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LA COSTINEÅžTI

Stam cu soacră-mea la soare…

Când a pus-o…nu ÅŸtiu, dracul,

Să se bage şi ea-n mare,

Marea s-a-nfrăţit cu lacul! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DASCĂLUL MODEL

Îl vezi, e implicat mereu,

În goana după referinÅ£e,

Åži-i apăsat – păşeÅŸte greu –

Sub diplome şi-adeverinţe. (GRIGORE COTUL)

 

TEMERE JUSTIFICATÄ‚

CoÅŸmarul meu de profesor

Se-accentuează zi de zi:

Mă tem că-n ziua-n care mor

Voi fi găsit pe sub hârtii. (GRIGORE COTUL)

 

ASEMĂNARE

Statul – sobru edificiu,

Plin de oameni influenţi,

Pare astăzi un ospiciu

Controlat de pacienţi! (IOAN MAMAISCHE)

 

CUPLU DE SUCCES

S-au prins în străinătate

Fiecare cu ce ÅŸtie:

El –expert în bancomate,

Ea – în prima meserie. (IOAN MAMAISCHE)

 

MODELE EDUCAÈšIONALE ÎN ERA DIGITALÄ‚

În È™coala care-i cu module,

Ierarhizarea e pe „coduri”;

Idei sunt multe,(doar că-s nule!)

Și progresăm aÈ™a cu...„noduri”!  (MAX OPAIÈš)

 

STATISTICI !

Preocupat ca un român-pur sânge

De soarta țării, am o teorie:

Să nu-ncercăm acuma a ne plânge,

Cât suntem primii!... ( numai pe hârtie!) (MAX OPAIÈš)

 

VISURI DE MÄ‚RIRE ÎN CAMPANIE

Cu vărul discutând ( mai nou!),

Gândea că viitoru-i clar:

Cu-atâtea poze pe panou,

El poate fi acum... primar! (MAX OPAIÈš)

 

LA CONCURSURI 

Despre nedreptăți și jocuri,

Care-n veac nu se prescriu,

De pe ultimele locuri,

Multe "voci" degeaba scriu.  (AXENTE IUGA)

 

IOHANNIS
La final de slujbă, sus,
Doar eÈ™ecuri,  cu duiumul,
Călătorule, prea dus,
Foarte bine-ți stă cu drumul!!! (AXENTE IUGA)
 

ZIUA EDUCAÅ¢IEI

Eu n-am, compleți, cei șapte ani de-acasă,
Vă rog frumos, amici, să nu fiți răi,
Căci, anual, pân' la întâia clasă,
Au fost părinții mei plecați la băi. (AXENTE IUGA)

EU, EPIGRAMISTUL
Am vrut să mă călugăresc,
Într-o chilie sărăcuță,
Dar m-am temut să nu greșesc
De mă "citește"...vreo măicuță. (AXENTE IUGA)

 

DRUMUL CEL BUN

Icneli È™i scârÈ›âieli zălude

Răsună-n toată România ,

Dar nu e bai, așa se-aude

Când bubuie economia! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

DUBLA MĂSURĂ

Cum nu vreau să pic de prost

Caut să pricep un rost

Crimă-i antisemitismul

Nu și antiislamismul? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA EDUCAÈšIEI

În România educată

Cuvântul "educaÈ›ie"

Mai are sens de-i pui de-ndată

În față o negaÈ›ie! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO

 

CONTRA- PERFORMANȚĂ,

la un concurs de angajare

Când eÈ™ti singur candidat

Și nu scrii nimic pe coală...

Nu arbitru-i vinovat,

C-ai ratat (cu poarta goală!) (AL. D. FUNDUIANU)

 

Știu unul, bietul, ce a scris

Vreo zece pagini și pe cant

Efortul fuse compromis

Că n-a avut È™i un „girant”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 BUN-SIMÅ¢  

La epigrame premiat,

Tot timpul conștiința-mi spune

Să scriu apoi neapărat

Și două epigrame bune... (GHEORGHE BÂLICI)

 

Vrei să faci senzație?

Dacă domnii de prin jurii

Le consideră injurii

Și cazi în dizgraÈ›ie?... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ZIUA SĂNĂTĂȚII MINTALE

Totu-i bine, că-i pe dos,

E stricat? Să nu se dreagă!

Ce-i de groază, e frumos.

LUMEA ASTA E ÎNTREAGÄ‚? (TONY ANDREESCU)

P. S. Este clar, nu are-o doagă!

 

Cam toată lumea din Apus

S-a cam întors cu findu-n sus

Au renunțat la Dumnezeu,

Se-nchină-acum la curcubeu... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CUM FUNCÈšIONEAZÄ‚  U.E.

Iau cu kilul și cu artă,

Că așa-i tratatul, cică;

Dacă e să È™i împartă,

Folosesc ocaua mică. (TONY ANDREESCU)

 

Păi astea sunt, să știi matale,

Reflexele coloniale

Căci vestu-ncearcă, mai pe șest

Să-nchege colonii... în est! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

DE ZIUA MERSULUI  PE JOS

Din mers pe jos noi chiar putem,

Degeaba mă priveÈ™ti chiorâÈ™,

S-ajungem într-un caz extrem:

În faza mersului târâÈ™.  (TONY ANDREESCU)

 

Cine stă și se socoate?

Cei aleși să ne conducă

Merg doar pe genunchi și coate

De-aia țară e pe ducă!! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

INFLAÅ¢IE DE EPIGRAMIÅžTI

E bine pentru oameni triÅŸti,

Că plouă cu epigramişti,

Dar, multora, prilej de drame,

Le plouă-ades, în epigrame. (NICÄ‚ JANET)

 

E aici o mare dramă,

ToÈ›i ce-nÈ™iră patru rânduri

Spun, fără a sta pe rânduri,

Că au scris o epigramă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

EPIGRAMIȘTII

Isteți, glumeți, imprevizibili,

Orgolioși, pe bun temei,

Sunt, totodată, comestibili,

Căci… se mănâncă între ei! (NICÄ‚ JANET)

 

Canibalismu-n epigramă

Înseamnă, dacă bagi de seamă

Că unii ce se cred divini

Vor să rămână mai puÈ›ini! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

SPOVEDANIE  FACEBOOCIANÄ‚

Să știi că m-am grijit, părinte,

Am dat și bani și-mbrăcăminte,

Să nu mă ierți, să-mi faci dojană,

C-am dat și like-uri de... pomană! (IULIAN BOSTAN)

 

Auzi, coane Iuliane,

Nu-l minți pe Doamne-Doamne

Am văzut eu, pe aici

Like-uri dai doar la gagici! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

ATENÈšIE DNA, ÎNCEPE CAMPANIA

Arestați hoți, mafioți,

Excelent, v-aplaudăm;

Dar, dacă-i vânaÈ›i pe toÈ›i,

Noi pe cine mai votăm?  (DUMITRU BUJDOIU)

HAGI: SĂ FIE BINE, CA SĂ NU FIE RĂU

Ăsta-i aforismul lui,

Pe-nțelesul orișicui;

Și Graur, lingvist, spunea:

“E bine È™i-aÈ™a È™i-aÈ™a!”  (DUMITRU BUJDOIU)

ODRASLA

Am fost colegi de liceu,

El, cu pile-l trecu greu,

Și-a ajuns judecător;

Avea tată…procuror.  (DUMITRU BUJDOIU)

ACTOR DILETANT

Zicea că are chemare,

Că nu-i actor oareșcare;

La toți doar asta le-a spus,

Pân’ l-a chemat Ä‚l de Sus.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

COLEG ȘI AMIC

ÎnsuraÈ›i din studenÈ›ie,

El l-a scăpat de soție,

Dar nicicum nu s-au certat;

Și-amicul l-a divorÈ›at.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

GLOBALIȘTII TÂNJESC DUPÄ‚ CENZURÄ‚

Cum să nu fie o amenințare

Democrației manifest globale,

Când libertatea ta de exprimare

Concură cu a lor: de guvernare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE CE N-AR RADIA ȘI SENIORII?

Ce fiori ne trec: vom merge

Fără viză în SUA!

SimÈ›ul búnilor diverge:

Cine dracu’ va putea?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

RANDEVU DIN ÎNTÂMPLARE

CU O MARE DREGĂTOARE?

Dac-au fost neprevăute

Întâlnirile sub tendă,

Cum de-au fost în cui bătute

Dinainte în agendă? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

GLUMIȚELE FĂRĂ SARE

N-AU NICI FLER, NICI CĂUTARE

Când arunci glume picante

La adresa altuia,

Fă-le, dom’le, mai cu poante,

Căci se sparg de devla ta. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DECLARAÈšII ÎN CAMPANIE PENTRU ABURIREA ELECTORILOR

Să declari cum sus și tare

CoaliÈ›ia că-i ruptă –

Voroavă din deget suptă,

Când tot ea-i la guvernare?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

VORBE DE ADORMIT VIGILENÈšA ELECTORILOR

„Se È›ine-al nostru pact pe-un fir de păr” –

Această vorbă spusă vrea să fie

Mai mult o fentă, nu un adevăr.

Nu pleacă-un câine de la cărnărie! (LERU CICOARE)

 

ADIO, DAR RÄ‚MÂN CU TINE

Ca-ntr-o familie în care

Părinții nu se mai iubesc,

Dar nu cutează-a divorțare

De dragul picilor ce-i cresc,

 

AÈ™a È™i-n mândra coaliÈ›ie,

Contrar fatalei ne-nțelegeri,

Guvernul dârz stă pe poziÈ›ie

Pân-la È™i-un pic după alegeri,

Ca să mențină cum trasară

Consens, stabilitate-n țară. (LERU CICOARE)

 

DRAGOSTEA S-A STINS, GUVERNAREA CONTINUÄ‚

S-a stins amorul bravei coaliții.

Să-l reînvie cine-ar îndrăzni?

Doar guvernarea-i tare pe poziții:

Alegerile clar c-o vor uni. (LERU CICOARE)

 

UNUI CANDIDAT ȘPĂGAR

De când ne È™tim, te-am tot È›inut în braÈ›e

Și la alegeri primu-ai fost pe listă,

Dar mită de-ai luat  - bani, ouă, raÈ›e - ,

Tot primu-ar fi s-aluneci de pe listă. (LERU CICOARE)

 

CU UMILIREA  NU-ATINGI PROPĂȘIREA

Conducătorii când vor înÈ›elege

Că pe român nu banu-l mână-n lume,

Ci că-au ajuns inculții să-l denege,

SuiÈ›i în posturi prin protecÈ›ii-anume:

Prin clientelă, nepotism și cumătrism,

Prin amantlâcuri, È™pagă, vedetism;

Că posturile trec din tată-n fiu

Parvenitismul cât e încă viu,

Că vor rămâne-ntruna de dârvală

În circu-n care totul e spoială... (LERU CICOARE)

 

GRABA STRICÄ‚ TREABA

Gura spartă vrând s-o pedepsească,

Curtea noastră Constituțională

A uitat că, -n marea-i repezeală,

Nu-i instanță judecătorească. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VERDICTUL DINAINTE DEVOALAT AL CURÈšII

Noi l-am crede că nu-i implicat

În excluderea de SÂMBÄ‚TÄ‚-a rivalei,

Dac’ un nene n-ar fi anunÈ›at

Chiar de MIERCURI  scorul dandanalei. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

CÂND AI SUS ASIGURATE SPATE TARI

Grupul „Nordis” intră-n faliment.

Că rămân clienÈ›i cu buza-n vânt,

Conul n-ar avea niciun frământ

Făr’ acoperire-n Parlament? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

FALNICUL POD DE PESTE DUNĂRE DE LA BRĂILA

Deși toți vor cu el a se făli,

La cât de des e asfaltat, nerodul,

Te bate-un gând că s-ar putea-ntr-o zi

Să cadă nu asfaltul, ci chiar podul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FURT ZIUA-N AMIAZA MARE

Într-o instituÈ›ie de stat

Un contabil și-o casieriță

Au furat ca-n codru, ne-nfricat,

Bani de două vile și-o dubiță.

Șefii-ncearcă flasc să se disculpe:

-N-a rămas în post picior de vulpe!

N-a rămas, dar banii scoÈ™i în doi

Cine-i va întoarce înapoi? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bolojan lansează reforma administrației locale: mai puțini angajați, mai puțini polițiști locali, funcționari partajați!

astăzi, 18:50

Pachetul, aflat încă în dezbatere publică, ar urma să fie finalizat până la sfârÈ™itul lunii iulie. „AdministraÈ›ia locală este foarte importantă, pentru că È...

România vrea să producă drone împreună cu Ucraina. Modelul de afacere este aplicat cu succes de Danemarca și Norvegia!

astăzi, 18:22

Ministerul Apărării urmează să negocieze cu oficialii din Kiev în aÈ™a fel încât aparatele de zbor să fie produse în România, iar mai apoi vândute în alt...

Tăieri dure la Guvern: Demnitarii rămân fără cafele și bufete, fără ospătari și își conduc singuri Daciile!

astăzi, 17:35

Demnitarii nu mai au voie la mese festive, bufete sau cafele pe bani publici, iar maÈ™inile de serviciu vin fără È™ofer! Statul taie în carne vie la Cancelaria premierului, unde bugetul pe 202...