Prin intermediul domnului Florin Rotaru am primit “Epigrama” nr. 109 din septembrie 2024. ConÅ£inutul e dens ÅŸi nu se abate de la titlul revistei. AÅŸa cum îi stă bine unei publicaÅ£ii, numărul acesta se deschide cu un editorial intitulat “Impresii” semnat de Constantin Moldovan, redactorul-ÅŸef al revistei, prin care consideră că, dacă vorbim despre epigramă, “se impune o schimbare de mentalitate”. Arhitectura editorialului se pliază pe câteva idei ancoră: 1. “jurizările la anumite concursuri de epigrame sunt din ce în ce mai stranii”; 2. unele epigrame “ignoră tema impusă, fie sunt - de foarte multe ori – slăbuÅ£e spre slabe”; 3. “epigramiÅŸtii foarte talentaÅ£i nu trebuie premiaÅ£i ÅŸi atunci când scriu mai slab, numai pentru că numele lor dă bine sau pe alte considerente”; 4. “sunt creatori de epigramă ce afiÅŸează pretenÅ£ii – de foarte multe ori nejustificate! – la absolut toate concursurile!; 5. “există participanÅ£i care încearcă să influenÅ£eze organizatorii – ÅŸi chiar “juraÅ£ii”; 6. “există o categorie care se autoinvită, se autopropun să jurizeze la diferite festivaluri”; 7. “adevărate CAR-uri constituite pe principiul “îÅ£i dau Å£ie” – “îmi dai mie”; 8. “organizatori care spun “noi dăm banii, noi premiem pe cine vrem”; 9. “nu este normal nici să-i încurajăm pe veÅŸnicii nemulÅ£umiÅ£i, eternii contestatari”.
Cercetarea epigramei din perspectivă pluridisciplinară este făcută de Nicoleta Milea în eseul „ReflecÅ£ii”. Autoarea consideră că: 1. „epigrama ilustrează deplinătatea unui spirit – prezenţă esenÅ£ial activă, dinamică, traversând experienÅ£e existenÅ£iale, aventuri în orizonturile cunoaÅŸterii sau banale evenimente cotidiene”; 2. „epigrama se zideÅŸte pe sine în permanenÅ£a unui dublet durabil: versuri/catren – umor”; 3. „în literatură, epigrama presupune în egală măsură cunoaÅŸtere, morală, cultivarea facultăţilor sufleteÅŸti dar ÅŸi ale inteligenÅ£ei”; 4. „epigrama trebuie să reflecte un echilibru între inspiraÅ£ie ÅŸi „meÅŸteÅŸug”, astfel conducând la înnobilarea limbajului, printr-o adevărată alchimie a verbului”; 5. „epigrama este un catren, bazat pe o „poantă” inedită, condiÅ£ie sine qua non pentru mesajul transmis”; 6. „elementului lingvistic îi revine rolul fundamental în realizarea concordanÅ£ei între expresie ÅŸi idee”; 7. „funcÅ£ia cognitivă a epigramei evidenÅ£iază ÅŸi un alt aspect important al creaÅ£iei”; 8. „extrage esenÅ£a din materie ÅŸi, simultan, corporalizează inefabilul într-un limbaj literar-artistic, individualizându-se stilistic ÅŸi integrându-se, astfel, în genul liric”; 9. „în epigramă esenÅ£ial este ca versurile să scânteieze prin spontaneitate, inedit, profunzime ÅŸi cizelare”.
Hotărât să continue valorificarea unor contribuÅ£ii referitoare la epigramă, George Corbu reia un articol al lui A. D. Xenopol din „Opere” II, intitulat „Despre epigramă”. Savantul A. D. Xenopol nu putea să nu se refere ÅŸi la epigramă având în vedere calităţile sale de istoric, teoretician al istoriei, sociolog ÅŸi economist. Spune autorul: „A fost însă un timp când această formă era mult mai preÅ£uită, când i se încredinÅ£a nu numai săgeÅ£ile amare ale criticii, ci ÅŸi florile cele gingaÅŸe ale gândirii omeneÅŸti, cele mai înalte închipuiri ale minÅ£ii ÅŸi cele mai dragi simÅ£iri ale inimii. AÅŸa a fost epigrama chiar la originea ei, la grecii care i-ai dat naÅŸtere, ÅŸi numai în urmă a decăzut treptat…”. Nicolae Bunduri e prezent la „Datu` cu părerea” realizând un studiu de caz pe valenÅ£ele expresiei „tragerii la temă”, în timp ce Constantin Tudorache ne explică, în prima parte, de ce preferă termenul „epigramistic” în detrimentul termenului „epigramatic”, urmând să ne introducă ÅŸi într-o teorie a epigramei aforistice. Revista conÅ£ine foarte multe informaÅ£ii necesare creatorilor speciei în discuÅ£ie, cu precădere celor care vor să participe la concursuri. Numărul impresionant de epigrame prezente în revistă, aflate sub semnăturile unor prestigioÅŸi epigramiÅŸti, mă determină să deschid la întâmplare revista. Pagina 28. Rubrica „Prietenul de serviciu”: Gheorghe Bâlici – „PrecauÅ£ie”: „În viaÅ£a asta are rost, / Când vezi c-atât de rău te-mpunge, / Să nu-i spui prostului că-i prost, / Că nici nu ÅŸtii ce ÅŸef ajunge!...”; Nicolae Bunduri – „Prieteni ÅŸi duÅŸmani”: „Cum toÅ£i avem ÅŸi câte-un viciu, / În lumea plină de jivine, / Eu am prieteni de serviciu, / Dar ÅŸi duÅŸmani ce-mi vor doar bine.”; Iulian Bostan – „Un ilustru contra”: „Argumentul când Å£i-l spui, / Un obstacol se ridică; / Dai de oponenÅ£i destui / Care să Å£i-l…contra(Gică)!; Mihai Caba – „AmiciÅ£ie”: „Amicul bun se-arată greu / Pe drumul vieÅ£ii-ntortocheat; / Îl tot aÅŸtept prin ani mereu / Să iasă din anonimat.”; George Corbu – „Unui critic”: „E stăpân pe meserie, / Pe deasupra om de fier, / Când începe el să scrie / Toate operele pier.”; Grigore Cotul – „La cununia unui prieten”: „DeÅŸi nu-mi stă deloc în fire / Să stric relaÅ£ia cuiva, / I-am spus: „Eu am o presimÅ£ire, / Că Å£i-o cunosc de undeva!”; Valentin David – „Cabalină”: „Amicul e-un catâr venal, / Un viu izvor de măgării, / Ce poartă ochelari de cal… / Cu foarte multe dioptrii!”; Alexandra Dogaru – Aldo – „Plăceri vinovate”: „Când mi-au citit o epigramă, / Vreo trei colege de serviciu / Mi-au reproÅŸat, pe ton de dramă: / „La anii tăi… aÅŸa un viciu?!”; Nicolae DragoÅŸ – „Îndrăgostit de munÅ£i cândva…”: „MunÅ£i, cu crestele semeÅ£e, / I-a bătut la tinereÅ£e, / Iar acum, cu mers agale, / Bate câmpii pe la poale.”; Vasile Gădălin – „Unui scriitor productiv”: „Fiind convins că viaÅ£a-i fum / A scos volum după volum / Åži cărÅ£ile sunt bunicele / Se-aprind ÅŸi scot un fum din ele!”. Revista „Epigrama” trebuie apreciată nu numai pentru forma ei care-Å£i permite s-o citeÅŸti într-o multitudine de situaÅ£ii, ci ÅŸi pentru devotamentul alcătuitorilor ei faţă de specia literară pentru care a fost creată.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
LEGE ELECTORALÄ‚
De-ar fi pe rol această lege
Ar ajuta electoratul:
Pe candidat să-l poţi alege
Abia când ÅŸi-a-ncheiat mandatul. (VASILE LARCO)
FOCUL DRAGOSTEI
E clar şi chiar susţin morţiş,
Privind spre al iubirii joc,
Să-i ardă ei de măritiş
Când o sărută el cu foc. (VASILE LARCO)
BLESTEM PENTRU O FEMEIE (dactilic)
De-i alcoolică
Și melancolică,
Facă-se pulbere
Vântul s-o spulbere!(MIHAI HAIVAS)
ÈšEAPÄ‚ ELECTORALÄ‚ REPETATÄ‚ (amfibrahic)
Votanții creduli, stimulați prin cadouri,
Vor pune È™tampila, făcând iar prostia
S-ofere puterea È™i-atunci România
Devine o țară jucată-n tripouri.(MIHAI HAIVAS)
PSEUDOABSOLVENT(anapestic)
Azi cu diploma sa de „carton”,
Când un job l-ar dori... e-ocupat:
Nu-i atât de nebun un patron
S-angajeze un simplu ratat!(MIHAI HAIVAS)
ÎN VIZITÄ‚
Ieri pe strada Medgidia,
Când ne-am vizitat amicii,
Până ce-a parcat soÅ£ia,
Dă-i cu berea, dă-i cu micii… (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA COSTINEÅžTI
Stam cu soacră-mea la soare…
Când a pus-o…nu ÅŸtiu, dracul,
Să se bage şi ea-n mare,
Marea s-a-nfrăţit cu lacul! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DASCÄ‚LUL MODEL
Îl vezi, e implicat mereu,
În goana după referinÅ£e,
Åži-i apăsat – păşeÅŸte greu –
Sub diplome şi-adeverinţe. (GRIGORE COTUL)
TEMERE JUSTIFICATÄ‚
CoÅŸmarul meu de profesor
Se-accentuează zi de zi:
Mă tem că-n ziua-n care mor
Voi fi găsit pe sub hârtii. (GRIGORE COTUL)
ASEMÄ‚NARE
Statul – sobru edificiu,
Plin de oameni influenţi,
Pare astăzi un ospiciu
Controlat de pacienţi! (IOAN MAMAISCHE)
CUPLU DE SUCCES
S-au prins în străinătate
Fiecare cu ce ÅŸtie:
El –expert în bancomate,
Ea – în prima meserie. (IOAN MAMAISCHE)
MODELE EDUCAÈšIONALE ÎN ERA DIGITALÄ‚
În È™coala care-i cu module,
Ierarhizarea e pe „coduri”;
Idei sunt multe,(doar că-s nule!)
Și progresăm aÈ™a cu...„noduri”! (MAX OPAIÈš)
STATISTICI !
Preocupat ca un român-pur sânge
De soarta țării, am o teorie:
Să nu-ncercăm acuma a ne plânge,
Cât suntem primii!... ( numai pe hârtie!) (MAX OPAIÈš)
VISURI DE MÄ‚RIRE ÎN CAMPANIE
Cu vărul discutând ( mai nou!),
Gândea că viitoru-i clar:
Cu-atâtea poze pe panou,
El poate fi acum... primar! (MAX OPAIÈš)
LA CONCURSURI
Despre nedreptăți și jocuri,
Care-n veac nu se prescriu,
De pe ultimele locuri,
Multe "voci" degeaba scriu. (AXENTE IUGA)
IOHANNIS
La final de slujbă, sus,
Doar eșecuri, cu duiumul,
Călătorule, prea dus,
Foarte bine-ți stă cu drumul!!! (AXENTE IUGA)
ZIUA EDUCAÅ¢IEI
Eu n-am, compleți, cei șapte ani de-acasă,
Vă rog frumos, amici, să nu fiți răi,
Căci, anual, pân' la întâia clasă,
Au fost părinții mei plecați la băi. (AXENTE IUGA)
EU, EPIGRAMISTUL
Am vrut să mă călugăresc,
Într-o chilie sărăcuță,
Dar m-am temut să nu greșesc
De mă "citește"...vreo măicuță. (AXENTE IUGA)
DRUMUL CEL BUN
Icneli È™i scârÈ›âieli zălude
Răsună-n toată România ,
Dar nu e bai, așa se-aude
Când bubuie economia! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DUBLA MÄ‚SURÄ‚
Cum nu vreau să pic de prost
Caut să pricep un rost
Crimă-i antisemitismul
Nu și antiislamismul? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA EDUCAÈšIEI
În România educată
Cuvântul "educaÈ›ie"
Mai are sens de-i pui de-ndată
În față o negaÈ›ie! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
CONTRA- PERFORMANȚĂ,
la un concurs de angajare
Când eÈ™ti singur candidat
Și nu scrii nimic pe coală...
Nu arbitru-i vinovat,
C-ai ratat (cu poarta goală!) (AL. D. FUNDUIANU)
Știu unul, bietul, ce a scris
Vreo zece pagini și pe cant
Efortul fuse compromis
Că n-a avut È™i un „girant”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
BUN-SIMÅ¢
La epigrame premiat,
Tot timpul conștiința-mi spune
Să scriu apoi neapărat
Și două epigrame bune... (GHEORGHE BÂLICI)
Vrei să faci senzație?
Dacă domnii de prin jurii
Le consideră injurii
Și cazi în dizgraÈ›ie?... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA SÄ‚NÄ‚TÄ‚ÈšII MINTALE
Totu-i bine, că-i pe dos,
E stricat? Să nu se dreagă!
Ce-i de groază, e frumos.
LUMEA ASTA E ÎNTREAGÄ‚? (TONY ANDREESCU)
P. S. Este clar, nu are-o doagă!
Cam toată lumea din Apus
S-a cam întors cu findu-n sus
Au renunțat la Dumnezeu,
Se-nchină-acum la curcubeu... (ŞTEFAN BAŞNO)
CUM FUNCÈšIONEAZÄ‚ U.E.
Iau cu kilul și cu artă,
Că așa-i tratatul, cică;
Dacă e să È™i împartă,
Folosesc ocaua mică. (TONY ANDREESCU)
Păi astea sunt, să știi matale,
Reflexele coloniale
Căci vestu-ncearcă, mai pe șest
Să-nchege colonii... în est! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DE ZIUA MERSULUI PE JOS
Din mers pe jos noi chiar putem,
Degeaba mă priveÈ™ti chiorâÈ™,
S-ajungem într-un caz extrem:
În faza mersului târâÈ™. (TONY ANDREESCU)
Cine stă și se socoate?
Cei aleși să ne conducă
Merg doar pe genunchi și coate
De-aia țară e pe ducă!! (ŞTEFAN BAŞNO)
INFLAÅ¢IE DE EPIGRAMIÅžTI
E bine pentru oameni triÅŸti,
Că plouă cu epigramişti,
Dar, multora, prilej de drame,
Le plouă-ades, în epigrame. (NICÄ‚ JANET)
E aici o mare dramă,
ToÈ›i ce-nÈ™iră patru rânduri
Spun, fără a sta pe rânduri,
Că au scris o epigramă! (ŞTEFAN BAŞNO)
EPIGRAMIȘTII
Isteți, glumeți, imprevizibili,
Orgolioși, pe bun temei,
Sunt, totodată, comestibili,
Căci… se mănâncă între ei! (NICÄ‚ JANET)
Canibalismu-n epigramă
Înseamnă, dacă bagi de seamă
Că unii ce se cred divini
Vor să rămână mai puÈ›ini! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
SPOVEDANIE FACEBOOCIANÄ‚
Să știi că m-am grijit, părinte,
Am dat și bani și-mbrăcăminte,
Să nu mă ierți, să-mi faci dojană,
C-am dat și like-uri de... pomană! (IULIAN BOSTAN)
Auzi, coane Iuliane,
Nu-l minți pe Doamne-Doamne
Am văzut eu, pe aici
Like-uri dai doar la gagici! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ATENÈšIE DNA, ÎNCEPE CAMPANIA
Arestați hoți, mafioți,
Excelent, v-aplaudăm;
Dar, dacă-i vânaÈ›i pe toÈ›i,
Noi pe cine mai votăm? (DUMITRU BUJDOIU)
HAGI: SÄ‚ FIE BINE, CA SÄ‚ NU FIE RÄ‚U
Ä‚sta-i aforismul lui,
Pe-nțelesul orișicui;
Și Graur, lingvist, spunea:
“E bine È™i-aÈ™a È™i-aÈ™a!” (DUMITRU BUJDOIU)
ODRASLA
Am fost colegi de liceu,
El, cu pile-l trecu greu,
Și-a ajuns judecător;
Avea tată…procuror. (DUMITRU BUJDOIU)
ACTOR DILETANT
Zicea că are chemare,
Că nu-i actor oareșcare;
La toți doar asta le-a spus,
Pân’ l-a chemat Ä‚l de Sus. (DUMITRU BUJDOIU)
COLEG ȘI AMIC
ÎnsuraÈ›i din studenÈ›ie,
El l-a scăpat de soție,
Dar nicicum nu s-au certat;
Și-amicul l-a divorțat. (DUMITRU BUJDOIU)
GLOBALIȘTII TÂNJESC DUPÄ‚ CENZURÄ‚
Cum să nu fie o amenințare
Democrației manifest globale,
Când libertatea ta de exprimare
Concură cu a lor: de guvernare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE N-AR RADIA ȘI SENIORII?
Ce fiori ne trec: vom merge
Fără viză în SUA!
SimÈ›ul búnilor diverge:
Cine dracu’ va putea?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
RANDEVU DIN ÎNTÂMPLARE
CU O MARE DREGÄ‚TOARE?
Dac-au fost neprevăute
Întâlnirile sub tendă,
Cum de-au fost în cui bătute
Dinainte în agendă? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
GLUMIÈšELE FÄ‚RÄ‚ SARE
N-AU NICI FLER, NICI CÄ‚UTARE
Când arunci glume picante
La adresa altuia,
Fă-le, dom’le, mai cu poante,
Căci se sparg de devla ta. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DECLARAÈšII ÎN CAMPANIE PENTRU ABURIREA ELECTORILOR
Să declari cum sus și tare
CoaliÈ›ia că-i ruptă –
Voroavă din deget suptă,
Când tot ea-i la guvernare?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VORBE DE ADORMIT VIGILENÈšA ELECTORILOR
„Se È›ine-al nostru pact pe-un fir de păr” –
Această vorbă spusă vrea să fie
Mai mult o fentă, nu un adevăr.
Nu pleacă-un câine de la cărnărie! (LERU CICOARE)
ADIO, DAR RÄ‚MÂN CU TINE
Ca-ntr-o familie în care
Părinții nu se mai iubesc,
Dar nu cutează-a divorțare
De dragul picilor ce-i cresc,
AÈ™a È™i-n mândra coaliÈ›ie,
Contrar fatalei ne-nțelegeri,
Guvernul dârz stă pe poziÈ›ie
Pân-la È™i-un pic după alegeri,
Ca să mențină cum trasară
Consens, stabilitate-n țară. (LERU CICOARE)
DRAGOSTEA S-A STINS, GUVERNAREA CONTINUÄ‚
S-a stins amorul bravei coaliții.
Să-l reînvie cine-ar îndrăzni?
Doar guvernarea-i tare pe poziții:
Alegerile clar c-o vor uni. (LERU CICOARE)
UNUI CANDIDAT ȘPĂGAR
De când ne È™tim, te-am tot È›inut în braÈ›e
Și la alegeri primu-ai fost pe listă,
Dar mită de-ai luat - bani, ouă, rațe - ,
Tot primu-ar fi s-aluneci de pe listă. (LERU CICOARE)
CU UMILIREA NU-ATINGI PROPĂȘIREA
Conducătorii când vor înÈ›elege
Că pe român nu banu-l mână-n lume,
Ci că-au ajuns inculții să-l denege,
SuiÈ›i în posturi prin protecÈ›ii-anume:
Prin clientelă, nepotism și cumătrism,
Prin amantlâcuri, È™pagă, vedetism;
Că posturile trec din tată-n fiu
Parvenitismul cât e încă viu,
Că vor rămâne-ntruna de dârvală
În circu-n care totul e spoială... (LERU CICOARE)
GRABA STRICÄ‚ TREABA
Gura spartă vrând s-o pedepsească,
Curtea noastră Constituțională
A uitat că, -n marea-i repezeală,
Nu-i instanță judecătorească. (NICOLAE MĂTCAȘ)
VERDICTUL DINAINTE DEVOALAT AL CURÈšII
Noi l-am crede că nu-i implicat
În excluderea de SÂMBÄ‚TÄ‚-a rivalei,
Dac’ un nene n-ar fi anunÈ›at
Chiar de MIERCURI scorul dandanalei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND AI SUS ASIGURATE SPATE TARI
Grupul „Nordis” intră-n faliment.
Că rămân clienÈ›i cu buza-n vânt,
Conul n-ar avea niciun frământ
Făr’ acoperire-n Parlament? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
FALNICUL POD DE PESTE DUNÄ‚RE DE LA BRÄ‚ILA
Deși toți vor cu el a se făli,
La cât de des e asfaltat, nerodul,
Te bate-un gând că s-ar putea-ntr-o zi
Să cadă nu asfaltul, ci chiar podul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FURT ZIUA-N AMIAZA MARE
Într-o instituÈ›ie de stat
Un contabil și-o casieriță
Au furat ca-n codru, ne-nfricat,
Bani de două vile și-o dubiță.
Șefii-ncearcă flasc să se disculpe:
-N-a rămas în post picior de vulpe!
N-a rămas, dar banii scoÈ™i în doi
Cine-i va întoarce înapoi? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)