NICOLAE BRĂDĂŢEANU despre cum a ajuns la epigramă
Am să răspund ghidându-mă după volumul tău „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra… cărţilor epigramiştilor” (vol. I, Editura „Stef”, Iaşi, 2024) unde, printre alţi epigramişti, ai amintit şi numele meu:
CU… volumul „Tranziţia moravurilor… moravurile tranziţiei” având ca subtitlu „Epigrama înainte şi după Decembrie `89” (Editura „Geea”, Botoşani, 2018), am vrut să alcătuiesc o antologie extinsă despre epigrame şi epigramişti începând cu acei precursori (Olahus, Cantemir, Pann, Bolintineanu, Văcărescu, Haşdeu ş. a.), continuând cu cei mai mari epigramişti din toate timpurile, validaţi şi de George Călinescu în celebra sa „Istorie…” , confirmaţi şi de Al. Paleologu. Unor epigramişti, precum Cincinat, Păstorel şi I. Ionescu-Quintus, le-am prezentat în detalii viaţa şi opera. Un capitol la care ţin foarte mult este „Scriitori consacraţi care au cochetat cu epigrama”, de la Alecsandri la Vlahuţă, unde îl veţi întâlni şi pe Eminescu atât cu versuri epigramatice cât şi cu epigrame. N-am sărit nici peste Capşa („La Capşa unde vin toţi seniorii, / Local cu două mari despărţituri / În una se mănâncă prăjituri / Într-alta se mănâncă scriitorii!” –N. Crevedia). Am dedicat câteva pagini şi epigramistelor, acordând o atenţie cunoscutei Elis Râpeanu. Cred că trebuie să amintesc şi faptul că în perioada 2012 – 2019 am publicat epigrame în „Almanahul Rebus”.
DE… când cu epigrama şi DE… ce? Pentru a încerca o evadare din ego în lumea exterioară printr-o disimulare: „Când am câte-un mic necaz, / Ori trăiesc intens o dramă, / Schimb macazul şi fac haz / Încropind o epigramă”.
LA… epigramele mele, care mă definesc, am dat răspunsul într-un interviu: „Epigramist? Doar amator! / Mai pe scurt – învăţăcel. / În viitor? Un mic păstor / La umbra lui Păstorel!”
ÎN… epigramele mele încerc să caut ce e rău în societatea umană şi să găsesc soluţia posibilă prin ironie, conducându-mă după o vorbă a lui Cincinat: „Am făcut o epigramă acolo unde am văzut o linie strâmbă în loc de una dreaptă”. Despre epigramă pot să spun că e ceva care se agăţată de o rimă şi de strofa cu satiră, vântură pleava societăţii din seminţele curate”.
PE… la noi există şi epitaful a cărui capitală s-a mutat la Săpânţa şi care poate fi denumit şi purtătorul de cuvânt al cimitirului: „Având crucea ca suport / Cu el poţi vorbi şi mort, / Mai ales cu trecătoare / Să le atragi la picioare!”.
PRIN… epigrame încerc să îndrept moravuri.
SUB… orice epigramă se ascunde o săgeată care se îndreaptă către o ţintă fixă: „E acea veche alifie / Cu un parfum de ironie, Aplicată, după caz, / La oameni fără obraz!”
CĂTRE… epigramişti. A spus-o mai demult Păstorel în „Confraţilor epigramişti”: „Le amintesc un mic refren, / De care-i rog să ţină seamă: / De-i epigrama un catren, / Nu tot catrenu-i epigramă”. Sau celebra „Reţetă” a aceluiaşi Păstorel: „Din coadă versul să nu sune, / Aşează-l bine pe picioare, / Adaugi patru rime bune / Şi nu uita să pui şi sare!” Mi-aş permite să adaug şi eu o condiţie sin qua non: „Cu ceva piper şi sare, / Epigrama va fi bună, / Dacă la împachetare / Încape într-o alună.”
CONTRA… nu sunt împotriva nimănui. Îmi plac epigramele bune şi sar peste cele care nu m-au convins. Astfel că pot să zic: „Aşezată pe-o balanţă, / (Instrument omologat), / Dacă acul n-a mişcat / Are lipsă de substanţă!” Închei încercând să definesc epigramistul: „Aparent vorbind în dodii, / Serios când face şotii, / Îşi ia nasul la purtare, / De eşti mic şi te dai mare.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DUPĂ ALEGERI
Un dulău pe stradă, iată,
S-ar mira, precis, şi zeii;
Ţine coada ridicată
Să-şi păstreze colăceii. (VASILE LARCO)
VARĂ IUBITĂ
Îţi place mult de-această vară
Şi o admiri, dorinţa-i clară:
Ai vrea să înnoptezi la ea…
Că-i vara lui, şi nu-i a ta! (VASILE LARCO)
BLESTEM PENTRU O FEMEIE (dactilic)
De-i alcoolică
Și melancolică,
Facă-se pulbere
Vântul s-o spulbere!(MIHAI HAIVAS)
ȚEAPĂ ELECTORALĂ REPETATĂ (amfibrahic)
Votanții creduli, stimulați prin cadouri,
Vor pune ștampila, făcând iar prostia
S-ofere puterea și-atunci România
Devine o țară jucată-n tripouri.(MIHAI HAIVAS)
PSEUDOABSOLVENT(anapestic)
Azi cu diploma sa de „carton”,
Când un job l-ar dori... e-ocupat:
Nu-i atât de nebun un patron
S-angajeze un simplu ratat!(MIHAI HAIVAS)
MIZILUL – POARTA BĂRĂGANULUI (Caragiale)
Din cei ce-ajung, ca invitaţi –
De-I soare, ninge ori de plouă –
O parte vin că-s consacraţi,
O parte vin…LA POARTĂ NOUĂ. (PETRU-IOAN GÂRDA)
RECUNOŞTINŢĂ UNUI CRITIC
Un scriitor fecund, activ,
M-a tot rugat să-l bag în seamă
Şi-am scris – în mod obiectiv –
Aşa că m-a-njurat de mamă! (PETRU-IOAN GÂRDA)
CAUZĂ ŞI EFECT
Am întrebat-o, astăzi, pe vecină,
Dac-a primit factura la lumină,
Şi mi-a răspuns pe-un ton uşor isteric,
Că nu-i mai este frică de-ntuneric! (GRIGORE COTUL)
FAZELE LUNII
E frumoasă luna plină
Cum se vede, luminată,
În trecut era divină,
Azi e concesionată. (GRIGORE COTUL)
ÎNVĂȚĂMÂNT ALTERNATIV
Sătul de-atâta-nvățătură,
Se afișa cu inocență
Gândind să dea o lovitură:
Să ia cu banii dați... licență! (MAX OPAIŢ)
UNOR SCRIITORI
E greu acum să definim
Pe cei ce n-au nimic de spus;
Semnând cu un pseudonim,
Ei nu au numele expus! (MAX OPAIŢ)
EMANCIPARE
Într-o lume în mișcare,
Câte-o damă e convinsă
Că un șef, oricât de mare,
Nu stă mult cu mâna-ntinsă! (MAX OPAIŢ)
PROGRES
Ştiinţele s-au şlefuit,
Iar medicina cel mai tare,
Şi poţi fi astăzi lecuit
Cât stai în sala de-aşteptare! (IOAN MAMAISCHE)
ASORTEU
E dragoste… fără cuvinte,
Şi-i sigur că nu se prefac,
Ea simte fluturi în stomac,
La el se simt mai mulţi la minte! (IOAN MAMAISCHE)
MARIAJ FLORAL
Te-aş lua-n căsătorie,
Garofiţa mea albastră
Însă toată sera ştie
C-ai umblat din glastră-n glastră… (DUMITRU MONACU)
TABLOU ROMANTIC
În dulcea nopţii răcoare
S-a stins până şi ecoul,
Sus pe cer e carul mare,
Lângă ea e… boul! (DUMITRU MONACU)
IUBITULUI NOSTRU…
Iubitul nostru preşedinte
Observ c-a devenit cuminte,
Gîndeşte-acum la fel ca mine…
Tot înainte era…bine! (ŞTEFAN BAŞNO)
POLITICĂ DÂMBOVIŢEANĂ
Şi ce competiţie,
Şi câtă ambiţie,
Ca să poţi să recunoşti
Că eşti primul între proşti! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI ELEV SLAB LA MATEMATICĂ
Sătul era de mate-ncât
Zicea că i-a ajuns la gât;
Profu` i-a spus, spre a pricepe,
Că de la gât în sus începe! (NICOLAE BRĂDĂŢEANU)
CÂND MI SE SPUNE CĂ SUNT EPIGRAMIST
Epigramist? Doar amator,
Mai précis învăţăcel.
E greu ca dintr-un mic păstor
S-ajungi un mare…Păstorel!” (NICOLAE BRĂDĂŢEANU)
SPERANŢA
Noi vrem să fim „americani”,
Să câştigăm cât mai mulţi bani,
Acum când datoria-i mare,
Ne-ajunge de-o înmormântare! (IOAN PETRESCU)
ROTAŢIA CADRELOR
„Rotativele”-s himere
În speranţa de mai bine,
Însă ce se va obţine…
Vor fi alte hahalere! (IOAN PETRESCU)
DE LA „POŞTA REDACŢIEI”
În fine, a aflat recent –
De-aceea azi e rob tristeţii –
Că a ajuns în IARNA vieţii
Doar cu o BRUMĂ… de talent! (GHEORGHE HREAPCĂ)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
CĂUTĂRI
Cu modestia-mi ponderată,
Afirm cu glasul măsurat,
Că fost-am cineva odată,
Dar cine ... încă n-am aflat. (STELICĂ ROMANIUC)
C-ai fost cineva, e bine,
Deci n-ai fost un oarecine
Ca să pui o întrebare
Așa, că un oarecare! (ŞTEFAN BAŞNO)
DIN REALIZĂRILE
PREZIDENȚIALE (3)
El nu a spus deloc SESAM
Să aibă liber către japcă;
Tăcut, plăcu și UNCHIUL SAM
Pe cap i-a îndesat o șapcă. (TONY ANDREESCU)
I-ar fi-ndesat și o căciulă
Dar n-a avut minte destulă
Să merite o pălărie
Și s-a ales cu-o șăpcălie! (ŞTEFAN BAŞNO)
.
VREMURI…
Legai cu dracu-n tinerețe
Prietenie-adevărată,
Dar stați, nu faceți fețe-fețe,
E vorba de un drac de fată! (VASILE PANFILE)
A fost odată-un drac de fată
Cu buze moi și cu "balcoane"
Acum e-o babă ranforsată
Cu botox și cu silicoane! (ŞTEFAN BAŞNO)
AM FOST FOTBALIST ÎN TINEREȚE
Rar pe zi, mai des în noapte,
Cum putințele s-au stins,
Îmi revin în minte fapte
Ale unui "vârf împins". (CRĂCIUN L. ALBA
Ziua vârful ăla-i pixul
Că tot scrii la epigrame
Însă noaptea stai ca sfinxul
Fiindcă " vârful" ăla doarme.. (ŞTEFAN BAŞNO)
Ca să nu îi mai răspund soției
Am cumpărat acum o lună
un papagal, dar l-am ales
pe unul ce știa să spună
cuvintele ”Am înțeles!”. (ILIE BÂTCĂ)
Să spună el două cuvinte?
Bre, papagalul are minte
Și sigur nu-și asumă riscul
Ca să întredeschidă piscul! (ŞTEFAN BAŞNO)
ATENȚIONARE MEDICALĂ
Mâncărurile prea fibroase
Distrug celulele nervoase;
Treptat, după dureri cumplite,
Rămân doar cele liniștite! (GHEORGHE CIREAP)
Acuma ,da, m-am lămurit
De ce e boul liniștit
Dar nu știam că și românul
Preferă-n loc de carne fânul... (ŞTEFAN BAŞNO)
·
3 OCTOMBRIE –
ZIUA MONDIALĂ A ZÂMBETULUI
Din moși strămoși se povestește
că-i știi pe oameni după față,
în timp ce unii râd mânzește,
alții zâmbesc pe sub mustață. (ILIE BÂTCĂ)
De vrei ca să termini o treabă
Și să epuizezi subiectul
Zi: „Ăia care râd în barbă
Sunt oameni demni de tot respecul!” (ŞTEFAN BAŞNO)
AM FOST FOTBALIST ÎN TINEREȚE
Rar pe zi, mai des în noapte,
Cum putințele s-au stins,
Îmi revin în minte fapte
Ale unui "vârf împins". (AXENTE IUGA)
LONGEVITATE
Își vorbesc doi veterani:
- Eu optzeci, tu opt'șdoi,
- Doamne, peste câțiva ani,
Vom îmbătrâni și noi! (AXENTE IUGA)
PATRIOTICĂ
N-am plecat afară,
Iar motive-s trei:
Dragostea de țară,
Și, in rest, femei. (AXENTE IUGA)
LA U.E. S-A STABILIT CĂ
BĂRBAŢII POT NAŞTE
Au să nască şi bărbaţii,
Cum U. E. a stabilit,
Un exemplu: chiar votanţii
De la taţi lapte-au primit. (ADRIAN TIMOFTE)
DANTESCĂ
Am recitit Divina Comedie,
Cândva creată de Maestrul Dante
Și vreau să-ncerc o mică fantezie;
N-am să propun imagini excitante,
Nu trec nici prin Infern, nici Purgatoriu
Și nu vor fi expresii prea savante;
Se știe totuși, e un fapt notoriu,
Când lumea azi preferă Paradisul
Chiar dacă este sigur iluzoriu;
Așa că-mi voi urma cu grijă visul -
Acela de a scrie în terține -
Desigur dacă mi se-aprobă scrisul;
Sper că vor fi idei extrem de fine,
Ce-s demne de Divina Comedie,
Făcându-ne doar bucurii depline. (EUGEN DEUTSCH)
EU
N-am putere și nici muză
Pentru a scrie un vers,
Dar de-alunec pe o frunză,
Pot ajunge-n Univers! (FLORICA BUTA)
FĂRĂ EXPERIENȚĂ
De-aș intra într-un partid,
Aș fi ca având Covid,
Fără gust, fără miros,
N-aș putea găsi un os. (FLORICA BUTA)
OCTOMBRIE LA CRAMĂ
Iacă, apăru și mustul,
Iar începi să îi simți gustul;
Însă la prima agapă
Te-ntrebai dacă e apă. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBALUL CU BANI SE ȚINE
În Vest, stadioane pline,
Milioane de-euroi ;
Și la noi sunt arhipline:
Semințe, mucuri, gunoi. (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIA ȘI DANTURA
- Cum stai babo cu dantura?
- Vai di mini, îi vraiști gura;
Cu pensea o țîr mărită
Nici o ploambă nu s-achită. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI FRAȚI MIRAȚI
La cinci ani, Gigel și Mișu
Cred că puța-i pentru pișu;
Însă se conving, pe viu,
Mai devreme,… mai târziu. (DUMITRU BUJDOIU)
AMENZI DATE AIUREA UNOR EDITURI (Presa)
Cultura? Mizeria!
Costurile vor irumpe,
Cărțile vor fi mai scumpe,
Cine dracu’ le mai ia? (DUMITRU BUJDOIU)
PATRONI DE FOTBAL, LUAȚI STILUL
LUI JIJI BECALI*
Nu-ți trebuie minte multă,
Dumnezeu vede și-ascultă;
Când iei călugări la meci,
Nu mai pierzi puncte în veci. (DUMITRU BUJDOIU)
* Becali s-a dus la Salonic, joi, cu trei popi,
la meciul cu PAOK din Euro-Leaque,
pe care FCSB l-a câștigat cu 1-0
MOTANU-ASCULTĂ CICĂLEALA
ȘI ÎȘI CONTINUĂ HALEALA
Niciodată SUA n-au știut
Ce-ar mai vrea pupilul lor să facă,
Iar când află hoțul ce-a făcut,
Doar cu vorbe-l toacă-atunci de clacă. (LERU CICOARE)
NOI FLĂMÂNZI ȘI EI - SĂTUI
Fércheși noi, pe umeri - cépchen,
Ținta fixă pe agendă,
Ei, estimp, sătui de Schengen,
Îl ... suspendă. (LERU CICOARE)
PRIMUL – LA COADĂ?
BEC decis-a: poate candida
Ca independent la coada listei,
Dar chiar crede el că s-a-ntâmpla,
Când orgoliul stă în calea pistei? (LERU CICOARE)
CRIMĂ DE LEZMAJESTATE
Nu vreau lege pentr-un om,
Să ajung din om neom.
De concurs voi candida
Numai țara când m-a vrea. (LERU CICOARE)
PREA MULT ZEL STRICĂ
Vrând să-i facă un serviciu,
Și-au scos în vileag un viciu.
Șeful refuzând serviciul,
Servii-și freacă-n darn cariciul. (LERU CICOARE)
TACTICA ȘEFULUI CARE NE LINIȘTEȘTE CĂ NU VA CANDIDA
Împăratul își împinge
Efectivu-n avangardă,
Iar când focul s-a mai stinge,
Hop și el din ariegardă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUM NE PRINDE DRAG DE EI
ÎN TOIUL CAMPANIEI!
Înainte să-i chemăm
Pe românii de afară,
Pe-absolvenți nu-i întrebăm
De ce pleacă-n toi din Țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NI LE-AU DAT CA SIGURE.
CINE SĂ LE-ASIGURE?
Ne vorbeau de înțelegeri,
Că fac totul după plan.
Nu spuneau: pân-la alegeri,
Ci pân-la sfârșit de an. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Pensiile le-or majora,
S-avem bani și la saltea;
Sigur, vom intra în Schengen,
Să schiem la iarnă-n Wengen; (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Ne-or aduce-o drept pe talger
Așteptata viză Waiver...
Iar acuma, domn’ șerif,
Ce avem la catastif? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
Nu tu pensii mii de zloți,
Ce ne-ar mulțumi pe toți;
Nu tu Schengen, nu tu Wengen,
Nu tu clop, pe umeri cepchen…
Nu tu șuncă, nu tu kaizer,
Nu tu prinși în viza Waiver…
Doar votări pentru ciolan
Până la sfârșit de an. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CA SĂ HUZUREASCĂ ”BĂIEȚII DEȘTEPȚI”
Țară-a lui Păcală și Tândală,
Mândră că producem energie!
O desfacem fără săbuială
Vara – bani să curgă-n dimerlie(NICOLAE CRIHĂNEANU)
Și în iarna cât o magistrală
O aducem la un preț de gală...
Vindem energia ca pe-o crumpă,
Numai că acasă-i cea mai scumpă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ADIO PLAFONĂRII PREȚULUI LA ENERGIE
Scot băieții la înaintare
Teza despre liberalizare.
Ce nu spun dulăii la căței?
Liberi să ne-o vândă cum vor ei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN RAPOARTE-AVEM DE TOATE.
DE GER SCAPĂ CINE POATE
Cât e cald, avem de toate:
Ape-n râu avem captate,
Gaze-n rezervor stocate,
Cărbuni bine să-i păzim.
Deci, de frig n-o să murim. (NICOLAE MĂTCAȘ)
Locatarii – doar - știu bine:
Înghețăm gerul când vine.
Doamne-al nostru, Mesia,
Ține-l în Siberia. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN PUF ÎN SALTEA CU MEMORIE
Șef șiret la Energie,
Ce ne-a ars la buzunar,
Și noi – de cap lui să-i fie! –
L-am făcut parlamentar! (NICOLAE MĂTCAȘ)
VORBA DULCE NU ȚINE DE CALD
A venit un altu-n loc,
Delicat și harnic foc,
Și, cu rostul său drăguț,
Ne-a mutat din lac în puț. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LESNE-A DA VINA PE SOFT...
La recalculare-ar fi greșit
Ca să vezi tu: softul informatic,
Doar că ce-n memorie-ai ticsit,
Aia-ți iese-n calcul automatic. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LOTERIA ROMÂNĂ ȚI SE BAGĂ PE GÂT
Loto crede (ori se face-a crede?)
Banii că te dau din casă-afară
Și, ca să nu uiți să iei bilete,
Aplicația ți-o bagă-n buzunară. (NICOLAE MĂTCAȘ)