Primesc revista „Scârţ” nr. 11 (145), serie nouă, din august 2024, „cea mai generoasă revistă de umor la ora actuală” (Petru Ioan Gârda). Este o publicaţie a „Asociaţiei Umoriştilor – Al. O. Teodoreanu – Iaşi (director Vasile Vajoga, redactor - şef Daniel Bratu). Declarată „revistă lunară de atitudine, umor şi bună dispoziţie”, paginile abundă în specii diferite de mici dimensiuni ale umorului. Epigrama, în calitatea ei de „coroană a umorului” ocupă un loc special. Constantin Moldovan deschide pagina „Tribuni la tribună”  cu o miniculegere de epigrame sub genericul „De râs, de… vară!”. Din  creaţiile lui Petru Ioan Gârda este aleasă epigrama Planificare – „Eu planuri fac, dar nu prea ţine: / Se prinde soaţa şi apoi, / Nu doar că vine ea cu mine, / O ia pe mamă-sa cu noi!”  La „Aniversări din patru zări”, Daniel Bratu  face un elogiu distinsei Doamne Elis Râpeanu: „Când cei mai mulţi se dau de ceasul fleşcăit al vieţii, să mai tragă de timp, Regina Epigramei Româneşti, simfonizând mai ceva decât Enescu pe portativul de patru rânduri şi-arată din plin vigoarea versului, bici peste plici, surîzând şi subjugând laolaltă”. Din cele  7 epigrame semnate de Regina Elis reţinem două: Vorbe paralele – „Este-o vorbă paralelă  / Cu-altă vorbă, ca-ntr-o taină: / Soaţa faină nu-i fidelă, / Cea fidelă nu e faină.”; Diferenţă – „Cortina are rol exact / Ca fusta şi-alte mici veşminte, / Dar prima cade după act, / A doua pică înainte.”  Paginile 16 – 19  sunt ocupate tot de cei care „Au… gustul epigramelor”:  George Eftimie, Janet Nică (August şi miros în Oltenia – Pe ogoare, sunt juveţi, / Strâng fasolea şi-s probleme: / Tare bine-ar fi s-aveţi / Nasul înfundat, o vreme!”), Grigore Cotul (Dilemă – „Mă întreb sperând, fireşte, / Că răspunsu-l voi găsi: / Prostul, dacă nu gândeşte, / Cum se poate răzgândi?”), Florin Rotaru (Reconciliere – „Promit, cu soacra, oameni buni, / Să nu mă mai contrez de luni, / Că n-are rost să ne certăm… / Şi-n plus, duminică-o-ngropăm.”), Daniel Bratu (Un beţiv mi-a dat, pe loc, / Răspuns, c-o vorbă prea-nţeleaptă: /- Bre, strugurii mai greu se coc, / Că ştiu, pe urmă, ce-i aşteaptă…”), Gheorghe Cireap („Updatarea” poveştilor – „La „Făt Frumos”, aşa cred eu / E-o evoluţie nefastă, / Că nu-l mai bate-acum pe zmeu / Ci-l ia acasă, de nevastă!”), Ion Micuţ, Ioan Frenţescu, Vasile Vajoga (Reacţie epigramatică – „M-a abordat oficial / C-un aer foarte marţial. / Atunci şi eu am replicat / C-un aer foarte… Cincinat!”), Petru Ioan Gârda (Ziua alegerilor – „Spre secţii, când se-arată zorii, / De la partide pleacă staff-ul, / Că azi se-aleg conducătorii! / …De mâine, se alege praful.”), Nicolae Bunduri (Dialogul – O discuţie în grabă / Ce se-ntâmplă mai mereu, / Când soţia mă întreabă… / Şi răspunde-n locul meu), Nicolae Peiu şi Laurenţiu Ghiţă (Paradox modern – Paradoxală, poate, e ideea / Ce astăzi îşi relevă importanţa: / Intoleranţi nu-s alţii ca aceia / Care-ţi impun prin forţă toleranţa”).

Revista acordă pagii generoase duelgiilor: Daniel Bratu – Sanda Nicucie;  Teodora Pascale – David Valentin; Daria Dumescu – David Valentin sau Ion Diviza – Petru Ioan Gârda. Aproape 40 de termeni (litera P) îşi găsesc locul în „dicţionarul michteau” al lui Nică Janet. Fiindcă tot începe şcoala, să reţinem câteva: profesor – „duşman de clasă”; profesor de română – „unul care vorbeşte citeţ”; propoziţia – „cuvinte puse la punct”. Sclipiri ale minţii (aforisme), veritabile eseuri condensate, publică Ion Diviza („Aţi remarcat, prieteni,  cât de mult sunt preţuite geniile după moarte? Oricum, merită să mai răbdaţi…”) şi Gheorghe Bâlici („Toate cărţile merită să fie deschise. Unele dintre ele măcar la prima pagină”).  Daniel Bratu aduce  în revistă partea a dous a unui interviu cu Petru Ioan Gârda,  din care e bine să luăm aminte: „sunt un om al consensului şi bunei convieţuiri”; „cu modestia-mi bine cunoscută, am lăsat şi altora calea de afirmare”; „câtă vreme am pomi înalţi de peste 5 metri şi vreau să culeg fructele cu mâna, mă voi mai urca” etc.

CITEȘTE ȘI: "17 septembrie pe Știri Botoșani. Pledoarie pentru un Muzeu Naționa Eminescu la Bot..."

Definiţii cu tâlc dau şi doi mari umorişti: Ion Moraru şi Mihai Olaru. Merită să ne oprim şi la „Epigrame ca-n reclame”:  Grigore Cotul (Intimitate – „Pe-o saltea, în staţiune, / Stau lipiţi ca doi păuni: / Ea – vibrând de-afecţiune, / El – gemând de-afecţiuni.”); Stelică Romaniuc (Căsătoria – „Naşi, popime, jurăminte, / Dans, urări, festin regal, / Sărutări, un act fierbinte / Şi-un divorţ cu mult scandal.”); Petru Ioan Gârda (Solemnitate – „Ca fii ai unei naţiuni / Măreţe, ne-mbrăcăm de gală / Şi îi votăm pe cei mai buni… / La tromboneală.”); Vasile Vajoga (Toast – „Sorbind tărie la tejghea / În barul cel de lângă gară, / O face-n sănătatea mea, / Fiindcă-a lui e cam precară…”); Nicolae Bunduri (Himera – „O-nchipuire, spun pe şleau, / Dar dac-o judecăm, în sine, / E doar o fantezie, sau… / Ideea că trăim mai bine.”), Ion Moraru (Politicianul român – „Ales de naţia română, / La greu, ne-ntinde câte-o mână / Ca să ne-arate, grijuliu, / Acelaşi…  deget mijlociu!) sau Nică Janet (Probabilitate sigură – „Atâta zaibăr am băut, / Că am rămas, de-a dreptul, mut / Şi nu-i exclus, iubiţi olteni, / Să mă vedeţi la Cotroceni!”). O pagină este acordată patronului Păstorel de unde reţinem Excepţie – „Fie neamţ, chinez, hindus, / Omul din maimuţă vine, / Numai Iorga, ştim prea bine / Că se trage din Larousse.” Prezent este şi marele risipitor de caricaturi, Costel Pătrăşcan. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

S-A SCUMPIT BENZINA

Nu se ştie unde-i vina,

Dar de afirmat e cazul:

Cică s-a scumpit benzina

Că s-a ars o vreme gazul. (VASILE LARCO)

 

STATORNICIE POLITICĂ

La noi e totul ordonat,

Statornicia-i dovedită:

Chiar şi-un guvern când e schimbat,

Corupţia e neclintită. (VASILE LARCO)

 

INTENȚIE RATATĂ (dactilic)

Șarpele-n sân nu putea

Să-l încălzească duios,

Căci sutienu-i era

Strâmt pe-al său bust „generos”.(MIHAI HAIVAS)

 

ȚAPUL ISPĂȘITOR (amfibrahic)

Fiind la divorț acuzată

Că n-a fost prea bună la pat,

Cu martori aduși de îndată

L-a scos pe bărbat vinovat.(MIHAI HAIVAS)

 

TRUISM (anapestic)

Cei ce spun că bătrâni nu mai au

Vor afla de la mine o știre:

Din păcate, deși se-așteptau,

Evident, n-o primi... moștenire.(MIHAI HAIVAS)

 

CONSTATARE

Trăim mai greu de azi pe mâine,

C-am renunțat la osanale;

De-aceea-n loc de-un colț de pâine,

Primim „ gogoși electorale”! (MAX OPAIȚ)

 

SITUAȚIE DE RISC

Într-un mediu mai select,

Observația-i „mănușă” :

Individul e suspect

Doar când are-n cap... cenușă! (MAX OPAIȚ)

 

SCHIMBARE DE POZIȚIE

Un avocat cu ștaif (reține!)

Nedrept, nu are mulți adepți;

Dar în final, îl văd , în fine,

Trecut în lumea celor drepți! (MAX OPAIȚ) 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

 

MAI E PUŢIN…

Mai e puțin și valul de rechini

Va sta aici pe bănci de prozatori,

Şi bancurile de pirania-canini

Vor fi ai lumii noastre scriitori. (VICTOR SAVA)

 

Din ce-a fost literatură

S-a făcut maculatură,

Atlantida se scufundă

Într-o baltă cam imundă

Unde mulți analfabeți

Cred că-s scriitori - poeți

Însă sunt, am constatat,

Coprofagi cu atestat! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

IAR  EU…

Iară eu nu te combat,

Pentru că de mult mă zbat,

Să ajung pe-un Ararat

Unde alte vânturi bat. (VICTOR SAVA)

 

Pe Ararat să iei o barcă,

În nici un caz nu mergi cu-o arcă,

Noe ne-a dat o lecție

E bună o selecție... (ŞTEFAN BAŞNO)

· 

LA PREZIDENŢIALE

Mulți români ar vrea să vadă

După scrutin, vreun câștig,

Javre cu ciolaci în coadă

Sau cu ... niscaiva covrigi! (DUMITRU MONACU)

 

Dac-o zice Marcelică

Nu-i o vorbă în zadar,

Eu îl cred, că la adică,

Ăsta este covrigar ! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DECEPȚIE

Un prânz îmbelșugat visa

Și cu fripturi se-ndestula,

Dar când era mai fericit

O foame cruntă l-a trezit. (RADU MIHAI)

 

Iar când a adormit la loc

A mai găsit mâncare ioc,

Din prânzul ăla copios

N-a mai rămas un os de ros! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ŞI VISEZ…

Şi visez la gâşte fripte, devorate într-o noapte,

De-o lăcustă scandinavă şi un vultur carpatin. (MIOARA NEDEA)

 

După mintea mea îngustă

Nu pricep cum o lăcustă

Pap-o gâscă la cuptor!

Vulturul e carnivor

Dar lăcusta , știi matale

Papă numai  cereale! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DOCTORATUL

Unul cu multe doctorate

El peste tot s-a lăudat

Că doctorate are-o mie,

Dar cel luat cu-adevărat,

E doctoratul în....prostie. (AUREL DRĂGUŢ)

 

La italieni, dotòre

E orice licențiat,

I-am luat! Pe-aicea este

Făr' bacàlaureat! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CV DE PREȘEDINTE 

Condiție esențială:

Să nu se mai ceară școală;

Țara a sărăcit mult

Cu un președinte cult.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

SUPERLIGA: FOTBAL SAU POLO

Caniculă sau ploi polare,

Joci fleașcă, lac de sudoare;

Te mai hidratezi, time-out,

Mai scapi c-un roșu, c-un fault.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

CARTEA SECOLULUI 21 (înainte de era…lor)

Ciolacu întreabă ironic:

- Sincer, Nae, cin’ ți-a scris-o?

Ciucă-i răspunde platonic:

- Dar ție, cin’ ți-a citit-o?  (DUMITRU BUJDOIU)

 

FEMININUL DE LA AEROSOLI

La noi, ca la spanioli,

Babalâci, babe fudule;

Ei vor soare, aerosoli,

Ele, și…aerosule.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

TOT PE PLAJĂ

Te saturi de fals nudism,

Ți se ia de-atât sexsism:

Nababe cu burburuci,

Sau fătuci cu șnur în buci.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

NEPOTISMUL S-A CUIBĂRIT ȘI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN?

Când le-arăți că prea-nflorește

Nepotismul, azi, de clan,

Replica-i că se-ntâlnește

Și la rang european. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CRITERII NOI DE AVANSARE

Vetuste legi ca la numiri să iei în seamă

Inteligența doar și personalitatea.

Pe locu-ntâi Comisia Europeană

A pus etnia și minoritatea. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

BINECUVÂNTARE DIN PARTEA UNUI POPĂ MOSCOVIT

Popă smint și belicos

I-ndeamnă pe ruși vârtos

Că, decât de-un cancer crud

Să mori în spital zălud,

Mult mai bine la război

Să ucizi și să despoi.

De-i cădea la grog sau stos,

Vei muri pentru Hristos.

La câți morți pe răboj ai,

Atâtea intrări în rai.

Lesne-a da sfaturi din templu.

Nu le-ar da pe front exemplu? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ODIHNA SAU PATRIA?

În timp ce rutenii mor

Pe front pentru țara lor,

Deputații lor cad stive

În Thailanda și Maldive. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎNCĂ UN RECORD PE CAPUL NOSTRU

România are – o lume știe –

Cu șefimea-i lacomă și șuie

Cel mai mare preț la energie

Dintre toate statele din ÚE. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂND VINE VREMEA SĂ DAI SEAMĂ

Când se plimba cu jumbo-jet de lux,

Credea cum că ne-ar ține bine-n fux.

Atât de mult îl mai iubește statul,

Că se frământă a-i scurta mandatul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ETERNĂ LUPTĂ

Țară democrată – mică, mare -,

Libertate vrea de exprimare,

Doar că cei ce-ajung să guverneze

Vor și ce gândești să controleze. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

COALIȚIA ÎN TĂRĂBOIUL CAMPANIEI DE ALEGERI

A pornit zarva cea mare:

Unii-nțeapă, alții pișcă,

Dar mai mult a simulare,

N-a scos nime-un bici sau fișcă:

Doar rămân la guvernare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CRITICĂ RECIPROCĂ DE OCHII LUMII

Cum se cheamă reciproc

Să se tempereze-n joc,

Nu se facă a uitare

Că-s  - și-or fi  -  la guvernare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN NUMELE VEȘNIC CLAMATEI STABILITĂȚI

La cuțite la alegeri

Vă scuipați ca mâțele.

Mâine-o să – la înțelegeri –

Vă pupați ca fâțele. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

„BĂIEȚII DEȘTEPȚI” DE SUB POALA MINISTRULUI ȘMECHER

Preț umflat la energie,

Scăderi de capacități,

Hoți avizi puși pe regie,

Iar românii – buni de plăți. (LERU CICOARE)

 

UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ

C-o mână ia măsuri de-austeritate,

Blocări de posturi, spor, recuperări,

C-o alta, în sistemul public, ca pe roate,

Se-anunță mii de joburi și-angajări. (LERU CICOARE)

 

INECHITATE

Vrei să crezi în stat de drept,

Sacra echitate-a lui,

Semnul dirijorului,

Dar ai vrea să sari în hău,

Să-ți pui mâinile pe piept,

Când compari salariul tău

Nu cu piscul muntelui

Ori al Președintelui,

Ci cu-al magistratului

Ori guvernatorului. (LERU CICOARE)

 

LEGILE SUNT DELETÉRE

PENTRU CEI DE LA PUTERE?

Aŭtoritatea judecătorească

O fi a câta, ea, putere-n stat,

Încât și-arogă dreptul ca să-și crească

Salariul la nivel nelimitat,

Urmând apoi MinFin-ul să dirige

A i-l plăti? Instanț’- o să-l oblige! (LERU CICOARE)

 

CÂND VOR EXISTA LOCURI ÎN SPITALELE DE ARȘI?

Au murit în agonie-n floarea vârstei

Cu arsuri de gradul doi și trei

Doi sărmani. În pâcla densă-a cârstei

Nu-i la arși un loc și pentru ei.

Veacuri câte-or trece de la „Colectiv”

Să ieșim și noi dintr-un sistem nociv? (LERU CICOARE)

 

MĂI STATE, NU LE MAI REDUCI STOMACUL?

Plătit regal, chirurg, savant notoriu

Și la TV adesea, ca free-lancer,

Ce-l mână ante-, post-operatoriu

A țepui bolnavii grei de cancer?

Ce lefi i-ar potoli setea smintită

Să-i piară pofta de-a mai cere mită?! (LERU CICOARE)

 

UN EXEMPLU URÂT E ȘI CONTAGIOS

Petru-ntâi, reformator,

Ar fi strâns savanții-n for

Și-ar fi poruncit, posac,

Să-i vină lui „kak”* de hac.

După luni și luni de zile

De cotrobăiri futile,

Vin savanții: „Sire, tak**:

Rusa fără kak – nikak!”***

Docții noștri, din oficiu,

Să le facă un serviciu

Numelor noastre de mucă:

Cuțu, Cuciu, Cuc, Măciucă,

Mai nu spun că-n România

*Kak (rus.) – cum; după cum; în ce mod; în ce fel; în ce chip.

** Tal (rus.) – așa; astfel; deci.

*** Bez kak – nikak (rus.) – (Rusa) fără „cum” – „necum; în niciun caz”.

 

ABURIRE

Cică, la recalculare

Ni s-ar face o favoare,

Lăsându-ni-se, drept urmare,

Pensia în plată – mare.

Dacă ni s-ar fi luat,

N-ar fi fost un atentat

La un drept prob câștigat?

Și-un act de când – mai tardiv -

Se-aplică retroactiv? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN CHIȚIBUȘ

Dacă la recalculare

Pensia iese mai mică,

Veți primi-n continuare

Vechea pensie – mai mare!

Ce nu spune nea mitică

E că indexarea    ...pică. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN MARE FÂS AL COMUNICATORILOR DESPRE RECALCULARE

Ani bătut-au din talangă

C-o să curgă lapte, miere

Și-a ieșit, din înfoiere,

Sfârâiacul lui moș Creangă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AȘA SE ÎNTÂMPLĂ CÂND ESTE IGNORAT SFATUL ÎNȚELEPȚILOR

Casa de Pensii, -ntr-un târziu, admite

C-ar fi greșit la – deh! – recalculare,

Nu, însă, și că n-a vrut să profite

De sfatul plebei doct-pensionare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

INTENȚII BUNE, COMUNICATORI SLABI

Vrând să-și facă popularitate,

Au vorbit mai mult de echitate,

Că la fine de recalculare

Pensia la toți va fi mai mare,

N-au spus că adeverințele

Le vor scoate banii, dar și mințile,

Și că, dintre pensii, -o bună cladă

N-au să crească, nene, ci-au să scadă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

VELERIM ȘI VELER, DOAMNE

Velerim - parcă-i valută! -

Pensia sută la sută

Și-s oprite la fileu

Cele care cresc    ... c-un leu. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ECHITATEA NU SE FACE PE PEDEPSIREA UNOR NEVINOVAȚI

Ce vini au pensionarii

Legiuiți anterior

Și în ce teméi mai-marii

Le-ngheață pensiile? Or,

Nu-i mai drept – și mai ușor –

Să dea colegilor lor

La parametri egali

Și aceeași bani - legali,

Iar la noua indexare

S-aibă-aceeași toți tratare?

Indexarea, fraților,

Este- un drept al tuturor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SĂ NU INSULTĂM PENSIONARUL

Puncte de suspensie

În comunicație

Să primească pensie,

Nu indemnizație,

Un român cu trecut gri

Care n-a muncit o zi?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

MAI IEȘIȚI, CĂ NU-I DE GLUME,

ȘOARECI DE BIROU, ÎN LUME

Șeful Casei mari de Pensii

Și ministrul de la Muncă,

Cu accente și suspensii,

Ne citesc dintr-o speluncă.

Urmându-l pe prim-ministru,

Ce-ntreabă, nu cântă-n sistru,

Mai ieșiți, cârtițe, -n lume,

Specialiștii cu renume

Să vă spună, la taclale,

Care-s stările reale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

HALAL RECUNOAȘTERE

Admit, dar cu rezervare,

Greșeli la recalculare,

Dar ne-ar vrea lacăt la gură

Cum că incităm la ură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)