Primesc revista „ScârÅ£” nr. 11 (145), serie nouă, din august 2024, „cea mai generoasă revistă de umor la ora actuală” (Petru Ioan Gârda). Este o publicaÅ£ie a „AsociaÅ£iei UmoriÅŸtilor – Al. O. Teodoreanu – IaÅŸi (director Vasile Vajoga, redactor - ÅŸef Daniel Bratu). Declarată „revistă lunară de atitudine, umor ÅŸi bună dispoziÅ£ie”, paginile abundă în specii diferite de mici dimensiuni ale umorului. Epigrama, în calitatea ei de „coroană a umorului” ocupă un loc special. Constantin Moldovan deschide pagina „Tribuni la tribună” cu o miniculegere de epigrame sub genericul „De râs, de… vară!”. Din creaÅ£iile lui Petru Ioan Gârda este aleasă epigrama Planificare – „Eu planuri fac, dar nu prea Å£ine: / Se prinde soaÅ£a ÅŸi apoi, / Nu doar că vine ea cu mine, / O ia pe mamă-sa cu noi!” La „Aniversări din patru zări”, Daniel Bratu face un elogiu distinsei Doamne Elis Râpeanu: „Când cei mai mulÅ£i se dau de ceasul fleÅŸcăit al vieÅ£ii, să mai tragă de timp, Regina Epigramei RomâneÅŸti, simfonizând mai ceva decât Enescu pe portativul de patru rânduri ÅŸi-arată din plin vigoarea versului, bici peste plici, surîzând ÅŸi subjugând laolaltă”. Din cele 7 epigrame semnate de Regina Elis reÅ£inem două: Vorbe paralele – „Este-o vorbă paralelă / Cu-altă vorbă, ca-ntr-o taină: / SoaÅ£a faină nu-i fidelă, / Cea fidelă nu e faină.”; Diferenţă – „Cortina are rol exact / Ca fusta ÅŸi-alte mici veÅŸminte, / Dar prima cade după act, / A doua pică înainte.” Paginile 16 – 19 sunt ocupate tot de cei care „Au… gustul epigramelor”: George Eftimie, Janet Nică (August ÅŸi miros în Oltenia – Pe ogoare, sunt juveÅ£i, / Strâng fasolea ÅŸi-s probleme: / Tare bine-ar fi s-aveÅ£i / Nasul înfundat, o vreme!”), Grigore Cotul (Dilemă – „Mă întreb sperând, fireÅŸte, / Că răspunsu-l voi găsi: / Prostul, dacă nu gândeÅŸte, / Cum se poate răzgândi?”), Florin Rotaru (Reconciliere – „Promit, cu soacra, oameni buni, / Să nu mă mai contrez de luni, / Că n-are rost să ne certăm… / Åži-n plus, duminică-o-ngropăm.”), Daniel Bratu (Un beÅ£iv mi-a dat, pe loc, / Răspuns, c-o vorbă prea-nÅ£eleaptă: /- Bre, strugurii mai greu se coc, / Că ÅŸtiu, pe urmă, ce-i aÅŸteaptă…”), Gheorghe Cireap („Updatarea” poveÅŸtilor – „La „Făt Frumos”, aÅŸa cred eu / E-o evoluÅ£ie nefastă, / Că nu-l mai bate-acum pe zmeu / Ci-l ia acasă, de nevastă!”), Ion MicuÅ£, Ioan FrenÅ£escu, Vasile Vajoga (ReacÅ£ie epigramatică – „M-a abordat oficial / C-un aer foarte marÅ£ial. / Atunci ÅŸi eu am replicat / C-un aer foarte… Cincinat!”), Petru Ioan Gârda (Ziua alegerilor – „Spre secÅ£ii, când se-arată zorii, / De la partide pleacă staff-ul, / Că azi se-aleg conducătorii! / …De mâine, se alege praful.”), Nicolae Bunduri (Dialogul – O discuÅ£ie în grabă / Ce se-ntâmplă mai mereu, / Când soÅ£ia mă întreabă… / Åži răspunde-n locul meu), Nicolae Peiu ÅŸi LaurenÅ£iu Ghiţă (Paradox modern – Paradoxală, poate, e ideea / Ce astăzi îÅŸi relevă importanÅ£a: / IntoleranÅ£i nu-s alÅ£ii ca aceia / Care-Å£i impun prin forţă toleranÅ£a”).
Revista acordă pagii generoase duelgiilor: Daniel Bratu – Sanda Nicucie; Teodora Pascale – David Valentin; Daria Dumescu – David Valentin sau Ion Diviza – Petru Ioan Gârda. Aproape 40 de termeni (litera P) îÅŸi găsesc locul în „dicÅ£ionarul michteau” al lui Nică Janet. Fiindcă tot începe ÅŸcoala, să reÅ£inem câteva: profesor – „duÅŸman de clasă”; profesor de română – „unul care vorbeÅŸte citeÅ£”; propoziÅ£ia – „cuvinte puse la punct”. Sclipiri ale minÅ£ii (aforisme), veritabile eseuri condensate, publică Ion Diviza („AÅ£i remarcat, prieteni, cât de mult sunt preÅ£uite geniile după moarte? Oricum, merită să mai răbdaÅ£i…”) ÅŸi Gheorghe Bâlici („Toate cărÅ£ile merită să fie deschise. Unele dintre ele măcar la prima pagină”). Daniel Bratu aduce în revistă partea a dous a unui interviu cu Petru Ioan Gârda, din care e bine să luăm aminte: „sunt un om al consensului ÅŸi bunei convieÅ£uiri”; „cu modestia-mi bine cunoscută, am lăsat ÅŸi altora calea de afirmare”; „câtă vreme am pomi înalÅ£i de peste 5 metri ÅŸi vreau să culeg fructele cu mâna, mă voi mai urca” etc.
DefiniÅ£ii cu tâlc dau ÅŸi doi mari umoriÅŸti: Ion Moraru ÅŸi Mihai Olaru. Merită să ne oprim ÅŸi la „Epigrame ca-n reclame”: Grigore Cotul (Intimitate – „Pe-o saltea, în staÅ£iune, / Stau lipiÅ£i ca doi păuni: / Ea – vibrând de-afecÅ£iune, / El – gemând de-afecÅ£iuni.”); Stelică Romaniuc (Căsătoria – „NaÅŸi, popime, jurăminte, / Dans, urări, festin regal, / Sărutări, un act fierbinte / Åži-un divorÅ£ cu mult scandal.”); Petru Ioan Gârda (Solemnitate – „Ca fii ai unei naÅ£iuni / MăreÅ£e, ne-mbrăcăm de gală / Åži îi votăm pe cei mai buni… / La tromboneală.”); Vasile Vajoga (Toast – „Sorbind tărie la tejghea / În barul cel de lângă gară, / O face-n sănătatea mea, / Fiindcă-a lui e cam precară…”); Nicolae Bunduri (Himera – „O-nchipuire, spun pe ÅŸleau, / Dar dac-o judecăm, în sine, / E doar o fantezie, sau… / Ideea că trăim mai bine.”), Ion Moraru (Politicianul român – „Ales de naÅ£ia română, / La greu, ne-ntinde câte-o mână / Ca să ne-arate, grijuliu, / AcelaÅŸi… deget mijlociu!) sau Nică Janet (Probabilitate sigură – „Atâta zaibăr am băut, / Că am rămas, de-a dreptul, mut / Åži nu-i exclus, iubiÅ£i olteni, / Să mă vedeÅ£i la Cotroceni!”). O pagină este acordată patronului Păstorel de unde reÅ£inem ExcepÅ£ie – „Fie neamÅ£, chinez, hindus, / Omul din maimuţă vine, / Numai Iorga, ÅŸtim prea bine / Că se trage din Larousse.” Prezent este ÅŸi marele risipitor de caricaturi, Costel Pătrăşcan. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
S-A SCUMPIT BENZINA
Nu se ÅŸtie unde-i vina,
Dar de afirmat e cazul:
Cică s-a scumpit benzina
Că s-a ars o vreme gazul. (VASILE LARCO)
STATORNICIE POLITICÄ‚
La noi e totul ordonat,
Statornicia-i dovedită:
Chiar ÅŸi-un guvern când e schimbat,
Corupţia e neclintită. (VASILE LARCO)
INTENÈšIE RATATÄ‚ (dactilic)
Șarpele-n sân nu putea
Să-l încălzească duios,
Căci sutienu-i era
Strâmt pe-al său bust „generos”.(MIHAI HAIVAS)
ȚAPUL ISPĂȘITOR (amfibrahic)
Fiind la divorț acuzată
Că n-a fost prea bună la pat,
Cu martori aduÈ™i de îndată
L-a scos pe bărbat vinovat.(MIHAI HAIVAS)
TRUISM (anapestic)
Cei ce spun că bătrâni nu mai au
Vor afla de la mine o știre:
Din păcate, deși se-așteptau,
Evident, n-o primi... moștenire.(MIHAI HAIVAS)
CONSTATARE
Trăim mai greu de azi pe mâine,
C-am renunțat la osanale;
De-aceea-n loc de-un colÈ› de pâine,
Primim „ gogoÈ™i electorale”! (MAX OPAIÈš)
SITUAÈšIE DE RISC
Într-un mediu mai select,
ObservaÈ›ia-i „mănușă” :
Individul e suspect
Doar când are-n cap... cenușă! (MAX OPAIÈš)
SCHIMBARE DE POZIÈšIE
Un avocat cu ștaif (reține!)
Nedrept, nu are mulți adepți;
Dar în final, îl văd , în fine,
Trecut în lumea celor drepÈ›i! (MAX OPAIÈš)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
MAI E PUÅ¢IN…
Mai e puțin și valul de rechini
Va sta aici pe bănci de prozatori,
Åži bancurile de pirania-canini
Vor fi ai lumii noastre scriitori. (VICTOR SAVA)
Din ce-a fost literatură
S-a făcut maculatură,
Atlantida se scufundă
Într-o baltă cam imundă
Unde mulți analfabeți
Cred că-s scriitori - poeți
Însă sunt, am constatat,
Coprofagi cu atestat! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
IAR EU…
Iară eu nu te combat,
Pentru că de mult mă zbat,
Să ajung pe-un Ararat
Unde alte vânturi bat. (VICTOR SAVA)
Pe Ararat să iei o barcă,
În nici un caz nu mergi cu-o arcă,
Noe ne-a dat o lecție
E bună o selecție... (ŞTEFAN BAŞNO)
·
LA PREZIDENÅ¢IALE
MulÈ›i români ar vrea să vadă
După scrutin, vreun câÈ™tig,
Javre cu ciolaci în coadă
Sau cu ... niscaiva covrigi! (DUMITRU MONACU)
Dac-o zice Marcelică
Nu-i o vorbă în zadar,
Eu îl cred, că la adică,
Ä‚sta este covrigar ! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DECEPÈšIE
Un prânz îmbelÈ™ugat visa
Și cu fripturi se-ndestula,
Dar când era mai fericit
O foame cruntă l-a trezit. (RADU MIHAI)
Iar când a adormit la loc
A mai găsit mâncare ioc,
Din prânzul ăla copios
N-a mai rămas un os de ros! (ŞTEFAN BAŞNO)
ÅžI VISEZ…
Åži visez la gâÅŸte fripte, devorate într-o noapte,
De-o lăcustă scandinavă şi un vultur carpatin. (MIOARA NEDEA)
După mintea mea îngustă
Nu pricep cum o lăcustă
Pap-o gâscă la cuptor!
Vulturul e carnivor
Dar lăcusta , știi matale
Papă numai cereale! (ŞTEFAN BAŞNO)
DOCTORATUL
Unul cu multe doctorate
El peste tot s-a lăudat
Că doctorate are-o mie,
Dar cel luat cu-adevărat,
E doctoratul în....prostie. (AUREL DRÄ‚GUÅ¢)
La italieni, dotòre
E orice licențiat,
I-am luat! Pe-aicea este
Făr' bacàlaureat! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CV DE PREȘEDINTE
Condiție esențială:
Să nu se mai ceară școală;
Țara a sărăcit mult
Cu un președinte cult. (DUMITRU BUJDOIU)
SUPERLIGA: FOTBAL SAU POLO
Caniculă sau ploi polare,
Joci fleașcă, lac de sudoare;
Te mai hidratezi, time-out,
Mai scapi c-un roșu, c-un fault. (DUMITRU BUJDOIU)
CARTEA SECOLULUI 21 (înainte de era…lor)
Ciolacu întreabă ironic:
- Sincer, Nae, cin’ È›i-a scris-o?
Ciucă-i răspunde platonic:
- Dar È›ie, cin’ È›i-a citit-o? (DUMITRU BUJDOIU)
FEMININUL DE LA AEROSOLI
La noi, ca la spanioli,
Babalâci, babe fudule;
Ei vor soare, aerosoli,
Ele, È™i…aerosule. (DUMITRU BUJDOIU)
TOT PE PLAJÄ‚
Te saturi de fals nudism,
Èši se ia de-atât sexsism:
Nababe cu burburuci,
Sau fătuci cu È™nur în buci. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOTISMUL S-A CUIBÄ‚RIT ȘI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN?
Când le-arăți că prea-nfloreÈ™te
Nepotismul, azi, de clan,
Replica-i că se-ntâlneÈ™te
Și la rang european. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRITERII NOI DE AVANSARE
Vetuste legi ca la numiri să iei în seamă
Inteligența doar și personalitatea.
Pe locu-ntâi Comisia Europeană
A pus etnia și minoritatea. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BINECUVÂNTARE DIN PARTEA UNUI POPÄ‚ MOSCOVIT
Popă smint și belicos
I-ndeamnă pe ruÈ™i vârtos
Că, decât de-un cancer crud
Să mori în spital zălud,
Mult mai bine la război
Să ucizi și să despoi.
De-i cădea la grog sau stos,
Vei muri pentru Hristos.
La câÈ›i morÈ›i pe răboj ai,
Atâtea intrări în rai.
Lesne-a da sfaturi din templu.
Nu le-ar da pe front exemplu? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ODIHNA SAU PATRIA?
În timp ce rutenii mor
Pe front pentru țara lor,
Deputații lor cad stive
În Thailanda È™i Maldive. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ÎNCÄ‚ UN RECORD PE CAPUL NOSTRU
România are – o lume È™tie –
Cu șefimea-i lacomă și șuie
Cel mai mare preÈ› la energie
Dintre toate statele din ÚE. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CÂND VINE VREMEA SÄ‚ DAI SEAMÄ‚
Când se plimba cu jumbo-jet de lux,
Credea cum că ne-ar ține bine-n fux.
Atât de mult îl mai iubeÈ™te statul,
Că se frământă a-i scurta mandatul. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ETERNÄ‚ LUPTÄ‚
Èšară democrată – mică, mare -,
Libertate vrea de exprimare,
Doar că cei ce-ajung să guverneze
Vor È™i ce gândeÈ™ti să controleze. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
COALIÈšIA ÎN TÄ‚RÄ‚BOIUL CAMPANIEI DE ALEGERI
A pornit zarva cea mare:
Unii-nțeapă, alții pișcă,
Dar mai mult a simulare,
N-a scos nime-un bici sau fișcă:
Doar rămân la guvernare! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CRITICÄ‚ RECIPROCÄ‚ DE OCHII LUMII
Cum se cheamă reciproc
Să se tempereze-n joc,
Nu se facă a uitare
Că-s - și-or fi - la guvernare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN NUMELE VEȘNIC CLAMATEI STABILITÄ‚ÈšI
La cuțite la alegeri
Vă scuipaÈ›i ca mâÈ›ele.
Mâine-o să – la înÈ›elegeri –
Vă pupaÈ›i ca fâÈ›ele. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
„BÄ‚IEÈšII DEȘTEPÈšI” DE SUB POALA MINISTRULUI ȘMECHER
PreÈ› umflat la energie,
Scăderi de capacități,
Hoți avizi puși pe regie,
Iar românii – buni de plăți. (LERU CICOARE)
UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ
C-o mână ia măsuri de-austeritate,
Blocări de posturi, spor, recuperări,
C-o alta, în sistemul public, ca pe roate,
Se-anunță mii de joburi și-angajări. (LERU CICOARE)
INECHITATE
Vrei să crezi în stat de drept,
Sacra echitate-a lui,
Semnul dirijorului,
Dar ai vrea să sari în hău,
Să-È›i pui mâinile pe piept,
Când compari salariul tău
Nu cu piscul muntelui
Ori al Președintelui,
Ci cu-al magistratului
Ori guvernatorului. (LERU CICOARE)
LEGILE SUNT DELETÉRE
PENTRU CEI DE LA PUTERE?
AÅtoritatea judecătorească
O fi a câta, ea, putere-n stat,
Încât È™i-arogă dreptul ca să-È™i crească
Salariul la nivel nelimitat,
Urmând apoi MinFin-ul să dirige
A i-l plăti? InstanÈ›’- o să-l oblige! (LERU CICOARE)
CÂND VOR EXISTA LOCURI ÎN SPITALELE DE ARȘI?
Au murit în agonie-n floarea vârstei
Cu arsuri de gradul doi și trei
Doi sărmani. În pâcla densă-a cârstei
Nu-i la arși un loc și pentru ei.
Veacuri câte-or trece de la „Colectiv”
Să ieșim și noi dintr-un sistem nociv? (LERU CICOARE)
MÄ‚I STATE, NU LE MAI REDUCI STOMACUL?
Plătit regal, chirurg, savant notoriu
Și la TV adesea, ca free-lancer,
Ce-l mână ante-, post-operatoriu
A țepui bolnavii grei de cancer?
Ce lefi i-ar potoli setea smintită
Să-i piară pofta de-a mai cere mită?! (LERU CICOARE)
UN EXEMPLU URÂT E ȘI CONTAGIOS
Petru-ntâi, reformator,
Ar fi strâns savanÈ›ii-n for
Și-ar fi poruncit, posac,
Să-i vină lui „kak”* de hac.
După luni și luni de zile
De cotrobăiri futile,
Vin savanÈ›ii: „Sire, tak**:
Rusa fără kak – nikak!”***
Docții noștri, din oficiu,
Să le facă un serviciu
Numelor noastre de mucă:
Cuțu, Cuciu, Cuc, Măciucă,
Mai nu spun că-n România
E-admisă cacofonia! (LERU CICOARE)
*Kak (rus.) – cum; după cum; în ce mod; în ce fel; în ce chip.
** Tal (rus.) – aÈ™a; astfel; deci.
*** Bez kak – nikak (rus.) – (Rusa) fără „cum” – „necum; în niciun caz”.
ABURIRE
Cică, la recalculare
Ni s-ar face o favoare,
Lăsându-ni-se, drept urmare,
Pensia în plată – mare.
Dacă ni s-ar fi luat,
N-ar fi fost un atentat
La un drept prob câÈ™tigat?
Și-un act de când – mai tardiv -
Se-aplică retroactiv? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN CHIȚIBUȘ
Dacă la recalculare
Pensia iese mai mică,
Veți primi-n continuare
Vechea pensie – mai mare!
Ce nu spune nea mitică
E că indexarea ...pică. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN MARE FÂS AL COMUNICATORILOR DESPRE RECALCULARE
Ani bătut-au din talangă
C-o să curgă lapte, miere
Și-a ieÈ™it, din înfoiere,
Sfârâiacul lui moÈ™ Creangă. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AȘA SE ÎNTÂMPLÄ‚ CÂND ESTE IGNORAT SFATUL ÎNÈšELEPÈšILOR
Casa de Pensii, -ntr-un târziu, admite
C-ar fi greÈ™it la – deh! – recalculare,
Nu, însă, È™i că n-a vrut să profite
De sfatul plebei doct-pensionare. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
INTENÈšII BUNE, COMUNICATORI SLABI
Vrând să-È™i facă popularitate,
Au vorbit mai mult de echitate,
Că la fine de recalculare
Pensia la toți va fi mai mare,
N-au spus că adeverințele
Le vor scoate banii, dar și mințile,
Și că, dintre pensii, -o bună cladă
N-au să crească, nene, ci-au să scadă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VELERIM ȘI VELER, DOAMNE
Velerim - parcă-i valută! -
Pensia sută la sută
Și-s oprite la fileu
Cele care cresc ... c-un leu. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ECHITATEA NU SE FACE PE PEDEPSIREA UNOR NEVINOVAÈšI
Ce vini au pensionarii
Legiuiți anterior
Și în ce teméi mai-marii
Le-ngheață pensiile? Or,
Nu-i mai drept – È™i mai uÈ™or –
Să dea colegilor lor
La parametri egali
Și aceeași bani - legali,
Iar la noua indexare
S-aibă-aceeași toți tratare?
Indexarea, fraților,
Este- un drept al tuturor. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SÄ‚ NU INSULTÄ‚M PENSIONARUL
Puncte de suspensie
În comunicaÈ›ie
Să primească pensie,
Nu indemnizație,
Un român cu trecut gri
Care n-a muncit o zi?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
MAI IEȘIȚI, CĂ NU-I DE GLUME,
ȘOARECI DE BIROU, ÎN LUME
Șeful Casei mari de Pensii
Și ministrul de la Muncă,
Cu accente și suspensii,
Ne citesc dintr-o speluncă.
Urmându-l pe prim-ministru,
Ce-ntreabă, nu cântă-n sistru,
Mai ieÈ™iÈ›i, cârtiÈ›e, -n lume,
Specialiștii cu renume
Să vă spună, la taclale,
Care-s stările reale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HALAL RECUNOAȘTERE
Admit, dar cu rezervare,
Greșeli la recalculare,
Dar ne-ar vrea lacăt la gură
Cum că incităm la ură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)