Primesc revista „Scârţ” nr. 11 (145), serie nouă, din august 2024, „cea mai generoasă revistă de umor la ora actuală” (Petru Ioan Gârda). Este o publicaţie a „Asociaţiei Umoriştilor – Al. O. Teodoreanu – Iaşi (director Vasile Vajoga, redactor - şef Daniel Bratu). Declarată „revistă lunară de atitudine, umor şi bună dispoziţie”, paginile abundă în specii diferite de mici dimensiuni ale umorului. Epigrama, în calitatea ei de „coroană a umorului” ocupă un loc special. Constantin Moldovan deschide pagina „Tribuni la tribună” cu o miniculegere de epigrame sub genericul „De râs, de… vară!”. Din creaţiile lui Petru Ioan Gârda este aleasă epigrama Planificare – „Eu planuri fac, dar nu prea ţine: / Se prinde soaţa şi apoi, / Nu doar că vine ea cu mine, / O ia pe mamă-sa cu noi!” La „Aniversări din patru zări”, Daniel Bratu face un elogiu distinsei Doamne Elis Râpeanu: „Când cei mai mulţi se dau de ceasul fleşcăit al vieţii, să mai tragă de timp, Regina Epigramei Româneşti, simfonizând mai ceva decât Enescu pe portativul de patru rânduri şi-arată din plin vigoarea versului, bici peste plici, surîzând şi subjugând laolaltă”. Din cele 7 epigrame semnate de Regina Elis reţinem două: Vorbe paralele – „Este-o vorbă paralelă / Cu-altă vorbă, ca-ntr-o taină: / Soaţa faină nu-i fidelă, / Cea fidelă nu e faină.”; Diferenţă – „Cortina are rol exact / Ca fusta şi-alte mici veşminte, / Dar prima cade după act, / A doua pică înainte.” Paginile 16 – 19 sunt ocupate tot de cei care „Au… gustul epigramelor”: George Eftimie, Janet Nică (August şi miros în Oltenia – Pe ogoare, sunt juveţi, / Strâng fasolea şi-s probleme: / Tare bine-ar fi s-aveţi / Nasul înfundat, o vreme!”), Grigore Cotul (Dilemă – „Mă întreb sperând, fireşte, / Că răspunsu-l voi găsi: / Prostul, dacă nu gândeşte, / Cum se poate răzgândi?”), Florin Rotaru (Reconciliere – „Promit, cu soacra, oameni buni, / Să nu mă mai contrez de luni, / Că n-are rost să ne certăm… / Şi-n plus, duminică-o-ngropăm.”), Daniel Bratu (Un beţiv mi-a dat, pe loc, / Răspuns, c-o vorbă prea-nţeleaptă: /- Bre, strugurii mai greu se coc, / Că ştiu, pe urmă, ce-i aşteaptă…”), Gheorghe Cireap („Updatarea” poveştilor – „La „Făt Frumos”, aşa cred eu / E-o evoluţie nefastă, / Că nu-l mai bate-acum pe zmeu / Ci-l ia acasă, de nevastă!”), Ion Micuţ, Ioan Frenţescu, Vasile Vajoga (Reacţie epigramatică – „M-a abordat oficial / C-un aer foarte marţial. / Atunci şi eu am replicat / C-un aer foarte… Cincinat!”), Petru Ioan Gârda (Ziua alegerilor – „Spre secţii, când se-arată zorii, / De la partide pleacă staff-ul, / Că azi se-aleg conducătorii! / …De mâine, se alege praful.”), Nicolae Bunduri (Dialogul – O discuţie în grabă / Ce se-ntâmplă mai mereu, / Când soţia mă întreabă… / Şi răspunde-n locul meu), Nicolae Peiu şi Laurenţiu Ghiţă (Paradox modern – Paradoxală, poate, e ideea / Ce astăzi îşi relevă importanţa: / Intoleranţi nu-s alţii ca aceia / Care-ţi impun prin forţă toleranţa”).
Revista acordă pagii generoase duelgiilor: Daniel Bratu – Sanda Nicucie; Teodora Pascale – David Valentin; Daria Dumescu – David Valentin sau Ion Diviza – Petru Ioan Gârda. Aproape 40 de termeni (litera P) îşi găsesc locul în „dicţionarul michteau” al lui Nică Janet. Fiindcă tot începe şcoala, să reţinem câteva: profesor – „duşman de clasă”; profesor de română – „unul care vorbeşte citeţ”; propoziţia – „cuvinte puse la punct”. Sclipiri ale minţii (aforisme), veritabile eseuri condensate, publică Ion Diviza („Aţi remarcat, prieteni, cât de mult sunt preţuite geniile după moarte? Oricum, merită să mai răbdaţi…”) şi Gheorghe Bâlici („Toate cărţile merită să fie deschise. Unele dintre ele măcar la prima pagină”). Daniel Bratu aduce în revistă partea a dous a unui interviu cu Petru Ioan Gârda, din care e bine să luăm aminte: „sunt un om al consensului şi bunei convieţuiri”; „cu modestia-mi bine cunoscută, am lăsat şi altora calea de afirmare”; „câtă vreme am pomi înalţi de peste 5 metri şi vreau să culeg fructele cu mâna, mă voi mai urca” etc.
Definiţii cu tâlc dau şi doi mari umorişti: Ion Moraru şi Mihai Olaru. Merită să ne oprim şi la „Epigrame ca-n reclame”: Grigore Cotul (Intimitate – „Pe-o saltea, în staţiune, / Stau lipiţi ca doi păuni: / Ea – vibrând de-afecţiune, / El – gemând de-afecţiuni.”); Stelică Romaniuc (Căsătoria – „Naşi, popime, jurăminte, / Dans, urări, festin regal, / Sărutări, un act fierbinte / Şi-un divorţ cu mult scandal.”); Petru Ioan Gârda (Solemnitate – „Ca fii ai unei naţiuni / Măreţe, ne-mbrăcăm de gală / Şi îi votăm pe cei mai buni… / La tromboneală.”); Vasile Vajoga (Toast – „Sorbind tărie la tejghea / În barul cel de lângă gară, / O face-n sănătatea mea, / Fiindcă-a lui e cam precară…”); Nicolae Bunduri (Himera – „O-nchipuire, spun pe şleau, / Dar dac-o judecăm, în sine, / E doar o fantezie, sau… / Ideea că trăim mai bine.”), Ion Moraru (Politicianul român – „Ales de naţia română, / La greu, ne-ntinde câte-o mână / Ca să ne-arate, grijuliu, / Acelaşi… deget mijlociu!) sau Nică Janet (Probabilitate sigură – „Atâta zaibăr am băut, / Că am rămas, de-a dreptul, mut / Şi nu-i exclus, iubiţi olteni, / Să mă vedeţi la Cotroceni!”). O pagină este acordată patronului Păstorel de unde reţinem Excepţie – „Fie neamţ, chinez, hindus, / Omul din maimuţă vine, / Numai Iorga, ştim prea bine / Că se trage din Larousse.” Prezent este şi marele risipitor de caricaturi, Costel Pătrăşcan. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
S-A SCUMPIT BENZINA
Nu se ştie unde-i vina,
Dar de afirmat e cazul:
Cică s-a scumpit benzina
Că s-a ars o vreme gazul. (VASILE LARCO)
STATORNICIE POLITICĂ
La noi e totul ordonat,
Statornicia-i dovedită:
Chiar şi-un guvern când e schimbat,
Corupţia e neclintită. (VASILE LARCO)
INTENȚIE RATATĂ (dactilic)
Șarpele-n sân nu putea
Să-l încălzească duios,
Căci sutienu-i era
Strâmt pe-al său bust „generos”.(MIHAI HAIVAS)
ȚAPUL ISPĂȘITOR (amfibrahic)
Fiind la divorț acuzată
Că n-a fost prea bună la pat,
Cu martori aduși de îndată
L-a scos pe bărbat vinovat.(MIHAI HAIVAS)
TRUISM (anapestic)
Cei ce spun că bătrâni nu mai au
Vor afla de la mine o știre:
Din păcate, deși se-așteptau,
Evident, n-o primi... moștenire.(MIHAI HAIVAS)
CONSTATARE
Trăim mai greu de azi pe mâine,
C-am renunțat la osanale;
De-aceea-n loc de-un colț de pâine,
Primim „ gogoși electorale”! (MAX OPAIȚ)
SITUAȚIE DE RISC
Într-un mediu mai select,
Observația-i „mănușă” :
Individul e suspect
Doar când are-n cap... cenușă! (MAX OPAIȚ)
SCHIMBARE DE POZIȚIE
Un avocat cu ștaif (reține!)
Nedrept, nu are mulți adepți;
Dar în final, îl văd , în fine,
Trecut în lumea celor drepți! (MAX OPAIȚ)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
MAI E PUŢIN…
Mai e puțin și valul de rechini
Va sta aici pe bănci de prozatori,
Şi bancurile de pirania-canini
Vor fi ai lumii noastre scriitori. (VICTOR SAVA)
Din ce-a fost literatură
S-a făcut maculatură,
Atlantida se scufundă
Într-o baltă cam imundă
Unde mulți analfabeți
Cred că-s scriitori - poeți
Însă sunt, am constatat,
Coprofagi cu atestat! (ŞTEFAN BAŞNO)
IAR EU…
Iară eu nu te combat,
Pentru că de mult mă zbat,
Să ajung pe-un Ararat
Unde alte vânturi bat. (VICTOR SAVA)
Pe Ararat să iei o barcă,
În nici un caz nu mergi cu-o arcă,
Noe ne-a dat o lecție
E bună o selecție... (ŞTEFAN BAŞNO)
·
LA PREZIDENŢIALE
Mulți români ar vrea să vadă
După scrutin, vreun câștig,
Javre cu ciolaci în coadă
Sau cu ... niscaiva covrigi! (DUMITRU MONACU)
Dac-o zice Marcelică
Nu-i o vorbă în zadar,
Eu îl cred, că la adică,
Ăsta este covrigar ! (ŞTEFAN BAŞNO)
DECEPȚIE
Un prânz îmbelșugat visa
Și cu fripturi se-ndestula,
Dar când era mai fericit
O foame cruntă l-a trezit. (RADU MIHAI)
Iar când a adormit la loc
A mai găsit mâncare ioc,
Din prânzul ăla copios
N-a mai rămas un os de ros! (ŞTEFAN BAŞNO)
ŞI VISEZ…
Şi visez la gâşte fripte, devorate într-o noapte,
De-o lăcustă scandinavă şi un vultur carpatin. (MIOARA NEDEA)
După mintea mea îngustă
Nu pricep cum o lăcustă
Pap-o gâscă la cuptor!
Vulturul e carnivor
Dar lăcusta , știi matale
Papă numai cereale! (ŞTEFAN BAŞNO)
DOCTORATUL
Unul cu multe doctorate
El peste tot s-a lăudat
Că doctorate are-o mie,
Dar cel luat cu-adevărat,
E doctoratul în....prostie. (AUREL DRĂGUŢ)
La italieni, dotòre
E orice licențiat,
I-am luat! Pe-aicea este
Făr' bacàlaureat! (ŞTEFAN BAŞNO)
CV DE PREȘEDINTE
Condiție esențială:
Să nu se mai ceară școală;
Țara a sărăcit mult
Cu un președinte cult. (DUMITRU BUJDOIU)
SUPERLIGA: FOTBAL SAU POLO
Caniculă sau ploi polare,
Joci fleașcă, lac de sudoare;
Te mai hidratezi, time-out,
Mai scapi c-un roșu, c-un fault. (DUMITRU BUJDOIU)
CARTEA SECOLULUI 21 (înainte de era…lor)
Ciolacu întreabă ironic:
- Sincer, Nae, cin’ ți-a scris-o?
Ciucă-i răspunde platonic:
- Dar ție, cin’ ți-a citit-o? (DUMITRU BUJDOIU)
FEMININUL DE LA AEROSOLI
La noi, ca la spanioli,
Babalâci, babe fudule;
Ei vor soare, aerosoli,
Ele, și…aerosule. (DUMITRU BUJDOIU)
TOT PE PLAJĂ
Te saturi de fals nudism,
Ți se ia de-atât sexsism:
Nababe cu burburuci,
Sau fătuci cu șnur în buci. (DUMITRU BUJDOIU)
NEPOTISMUL S-A CUIBĂRIT ȘI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN?
Când le-arăți că prea-nflorește
Nepotismul, azi, de clan,
Replica-i că se-ntâlnește
Și la rang european. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRITERII NOI DE AVANSARE
Vetuste legi ca la numiri să iei în seamă
Inteligența doar și personalitatea.
Pe locu-ntâi Comisia Europeană
A pus etnia și minoritatea. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BINECUVÂNTARE DIN PARTEA UNUI POPĂ MOSCOVIT
Popă smint și belicos
I-ndeamnă pe ruși vârtos
Că, decât de-un cancer crud
Să mori în spital zălud,
Mult mai bine la război
Să ucizi și să despoi.
De-i cădea la grog sau stos,
Vei muri pentru Hristos.
La câți morți pe răboj ai,
Atâtea intrări în rai.
Lesne-a da sfaturi din templu.
Nu le-ar da pe front exemplu? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ODIHNA SAU PATRIA?
În timp ce rutenii mor
Pe front pentru țara lor,
Deputații lor cad stive
În Thailanda și Maldive. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCĂ UN RECORD PE CAPUL NOSTRU
România are – o lume știe –
Cu șefimea-i lacomă și șuie
Cel mai mare preț la energie
Dintre toate statele din ÚE. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND VINE VREMEA SĂ DAI SEAMĂ
Când se plimba cu jumbo-jet de lux,
Credea cum că ne-ar ține bine-n fux.
Atât de mult îl mai iubește statul,
Că se frământă a-i scurta mandatul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ETERNĂ LUPTĂ
Țară democrată – mică, mare -,
Libertate vrea de exprimare,
Doar că cei ce-ajung să guverneze
Vor și ce gândești să controleze. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COALIȚIA ÎN TĂRĂBOIUL CAMPANIEI DE ALEGERI
A pornit zarva cea mare:
Unii-nțeapă, alții pișcă,
Dar mai mult a simulare,
N-a scos nime-un bici sau fișcă:
Doar rămân la guvernare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRITICĂ RECIPROCĂ DE OCHII LUMII
Cum se cheamă reciproc
Să se tempereze-n joc,
Nu se facă a uitare
Că-s - și-or fi - la guvernare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN NUMELE VEȘNIC CLAMATEI STABILITĂȚI
La cuțite la alegeri
Vă scuipați ca mâțele.
Mâine-o să – la înțelegeri –
Vă pupați ca fâțele. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„BĂIEȚII DEȘTEPȚI” DE SUB POALA MINISTRULUI ȘMECHER
Preț umflat la energie,
Scăderi de capacități,
Hoți avizi puși pe regie,
Iar românii – buni de plăți. (LERU CICOARE)
UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ
C-o mână ia măsuri de-austeritate,
Blocări de posturi, spor, recuperări,
C-o alta, în sistemul public, ca pe roate,
Se-anunță mii de joburi și-angajări. (LERU CICOARE)
INECHITATE
Vrei să crezi în stat de drept,
Sacra echitate-a lui,
Semnul dirijorului,
Dar ai vrea să sari în hău,
Să-ți pui mâinile pe piept,
Când compari salariul tău
Nu cu piscul muntelui
Ori al Președintelui,
Ci cu-al magistratului
Ori guvernatorului. (LERU CICOARE)
LEGILE SUNT DELETÉRE
PENTRU CEI DE LA PUTERE?
Aŭtoritatea judecătorească
O fi a câta, ea, putere-n stat,
Încât și-arogă dreptul ca să-și crească
Salariul la nivel nelimitat,
Urmând apoi MinFin-ul să dirige
A i-l plăti? Instanț’- o să-l oblige! (LERU CICOARE)
CÂND VOR EXISTA LOCURI ÎN SPITALELE DE ARȘI?
Au murit în agonie-n floarea vârstei
Cu arsuri de gradul doi și trei
Doi sărmani. În pâcla densă-a cârstei
Nu-i la arși un loc și pentru ei.
Veacuri câte-or trece de la „Colectiv”
Să ieșim și noi dintr-un sistem nociv? (LERU CICOARE)
MĂI STATE, NU LE MAI REDUCI STOMACUL?
Plătit regal, chirurg, savant notoriu
Și la TV adesea, ca free-lancer,
Ce-l mână ante-, post-operatoriu
A țepui bolnavii grei de cancer?
Ce lefi i-ar potoli setea smintită
Să-i piară pofta de-a mai cere mită?! (LERU CICOARE)
UN EXEMPLU URÂT E ȘI CONTAGIOS
Petru-ntâi, reformator,
Ar fi strâns savanții-n for
Și-ar fi poruncit, posac,
Să-i vină lui „kak”* de hac.
După luni și luni de zile
De cotrobăiri futile,
Vin savanții: „Sire, tak**:
Rusa fără kak – nikak!”***
Docții noștri, din oficiu,
Să le facă un serviciu
Numelor noastre de mucă:
Cuțu, Cuciu, Cuc, Măciucă,
Mai nu spun că-n România
E-admisă cacofonia! (LERU CICOARE)
*Kak (rus.) – cum; după cum; în ce mod; în ce fel; în ce chip.
** Tal (rus.) – așa; astfel; deci.
*** Bez kak – nikak (rus.) – (Rusa) fără „cum” – „necum; în niciun caz”.
ABURIRE
Cică, la recalculare
Ni s-ar face o favoare,
Lăsându-ni-se, drept urmare,
Pensia în plată – mare.
Dacă ni s-ar fi luat,
N-ar fi fost un atentat
La un drept prob câștigat?
Și-un act de când – mai tardiv -
Se-aplică retroactiv? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN CHIȚIBUȘ
Dacă la recalculare
Pensia iese mai mică,
Veți primi-n continuare
Vechea pensie – mai mare!
Ce nu spune nea mitică
E că indexarea ...pică. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN MARE FÂS AL COMUNICATORILOR DESPRE RECALCULARE
Ani bătut-au din talangă
C-o să curgă lapte, miere
Și-a ieșit, din înfoiere,
Sfârâiacul lui moș Creangă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AȘA SE ÎNTÂMPLĂ CÂND ESTE IGNORAT SFATUL ÎNȚELEPȚILOR
Casa de Pensii, -ntr-un târziu, admite
C-ar fi greșit la – deh! – recalculare,
Nu, însă, și că n-a vrut să profite
De sfatul plebei doct-pensionare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INTENȚII BUNE, COMUNICATORI SLABI
Vrând să-și facă popularitate,
Au vorbit mai mult de echitate,
Că la fine de recalculare
Pensia la toți va fi mai mare,
N-au spus că adeverințele
Le vor scoate banii, dar și mințile,
Și că, dintre pensii, -o bună cladă
N-au să crească, nene, ci-au să scadă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VELERIM ȘI VELER, DOAMNE
Velerim - parcă-i valută! -
Pensia sută la sută
Și-s oprite la fileu
Cele care cresc ... c-un leu. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ECHITATEA NU SE FACE PE PEDEPSIREA UNOR NEVINOVAȚI
Ce vini au pensionarii
Legiuiți anterior
Și în ce teméi mai-marii
Le-ngheață pensiile? Or,
Nu-i mai drept – și mai ușor –
Să dea colegilor lor
La parametri egali
Și aceeași bani - legali,
Iar la noua indexare
S-aibă-aceeași toți tratare?
Indexarea, fraților,
Este- un drept al tuturor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ NU INSULTĂM PENSIONARUL
Puncte de suspensie
În comunicație
Să primească pensie,
Nu indemnizație,
Un român cu trecut gri
Care n-a muncit o zi?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MAI IEȘIȚI, CĂ NU-I DE GLUME,
ȘOARECI DE BIROU, ÎN LUME
Șeful Casei mari de Pensii
Și ministrul de la Muncă,
Cu accente și suspensii,
Ne citesc dintr-o speluncă.
Urmându-l pe prim-ministru,
Ce-ntreabă, nu cântă-n sistru,
Mai ieșiți, cârtițe, -n lume,
Specialiștii cu renume
Să vă spună, la taclale,
Care-s stările reale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HALAL RECUNOAȘTERE
Admit, dar cu rezervare,
Greșeli la recalculare,
Dar ne-ar vrea lacăt la gură
Cum că incităm la ură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)