A apărut ediÈ›ia de toamnă a revistei de cultură Hyperion, nr. 7-8-9 din 2024, în cel de al 42-lea an al apariÈ›iei publicaÈ›iei botoșănene.
Cele peste 200 de pagini reprezintă, în spaÈ›iul literar È™i artistic românesc, un decupaj contemporan al manifestărilor creatoare. Păstrând cu rigurozitate rubricile consacrate, revista Hyperion reuÈ™eÈ™te să rămână atractivă prin prospeÈ›imea ideilor, prin actualitate È™i actualizare, oferind iubitorilor de literatură – È™i nu numai – un update necesar È™i aÈ™teptat.
Accentele sunt semnate, È™i de această dată, de Gellu Dorian, redactorul-È™ef al revistei, care scrie despre ”Nostalgia, ca formă a perenităţii lumii”:
”Zi de zi constatăm că dispare o lume. Nu e nici o noutate, asta s-a întîmplat dintotdeauna: fiecare generaÅ£ie reprezintă o lume. Dar mai mult ca acum, odată cu lumea în care ai crescut, dispare ÅŸi ceea ce a făcut ca această lume să existe – interesul pentru cum e bine să arate lumea. Lumea nu este doar un conglomerat de oameni, care se luptă pentru a exista, fie într-un mod ce exprimă suma civilizaÅ£iilor prin care a trecut, fie la decizia impulsului primar, asemănător cu cel al animalelor în junglă, ci o sumă a tuturor esenÅ£elor existenÅ£iale ÅŸi sociale. Ne place să credem că am evoluat ÅŸi ÅŸtim că omenirea nu a putut ajunge pînă azi decît păstrînd tot ceea ce a fost mai important, mai decisiv întru devenirea sa. Åži esenÅ£a tuturor faptelor umane, care, luate separat, dau aspectul unei convieÅ£uiri între limite, este ceea ce o defineÅŸte spiritual. Adică aici putem vorbi de ceea ce a însemnat cultural existenÅ£a fiecărei generaÅ£ii – suma ce incumbă trăirile ÅŸi împlinirile care o definesc ca evoluÅ£ie în contextul civilizaÅ£iei globale. În cultura unei naÅ£iuni intră ceea ce este absolut peren ÅŸi identitar, în sensul că-ÅŸi trage formele actuale din tot ceea ce a însemnat fapt cultural în gestica omenească, de la cuvîntul ordonator la semnele scrise, de la picturile rupestre la cele ce definesc rafinamentul talentului cultivat la cea mai înaltă expresie estetică. Dar ÅŸi la ceea ce a însemnat interpretarea artistică, încă din antichitate, a artei spectacolului, care, prin impact, a cultivat individul care compunea, în totalitatea unei populaÅ£ii, comunitatea unui loc, unei cetăţi, unui oraÅŸ ÅŸi aÅŸa mai departe. Dezvoltarea acestor forme, de la ceea ce au însemnat ele la început, prin simplitatea lor sau poate prin complexitatea lor, dar mai ales prin autenticitatea lor, a contribuit la ceea ce vedem acum ca o finalitate sau o producÅ£ie de acte culturale, fie degradate pînă la eliminarea oricărei forme estetice, fie transformate în formele noi de expresie ce incumbă tot arsenalul artificialităţii, care înlocuieÅŸte naturaleÅ£a din care acestea s-au născut”.
Tot Gellu Dorian este cel care face oficiile de gazdă pentru Invitatul revistei, sub pretextul unui dialog cu Nicolae Tzone.
Dialogurile revistei continuă cu Lucian Vasiliu, Laureatul Premiului NaÈ›ional de Poezie ”Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe anul 2023, de data aceasta în dialog cu Daniel Cristea-Enache.
O întâlnire nu mai puÈ›in interesantă aduce în paginile revistei Marius Chelaru, în Dialog cu Ilrian Zhupa. Conform lucrărilor de specialitate din Å£ara sa, Ilirian Zhupa este unul dintre cei mai cunoscuÅ£i poeÅ£i albanezi din generaÅ£ia anilor ’80. Între anii 1990-1990 a fost membru coordonator ÅŸi vicepreÅŸedte al Comitetului Albanez pentru Helsinki. Din 1997 până în 2002 a fost consul general la Consulatul Republicii Albania din Ianina (Grecia), din 2002 până în 2005 a fost consul general, la Consulatul albanez din Salonic (Grecia). Specialist, apoi director al „Academiei diplomatice), director în Ministerul Afacerilor Externe al Albaniei (2006-2018).
La Critice, Daniel Cristea-Enache face un ”Elogiu ţăranului român”, iar Poesis oferă un consistent grupaj de versuri semnate de Remus-Valeriu Giorgioni, A.T. Branca, Radu Chiorean, Adrian Frățilă Gheorghe Vidican Cristina Chiprian, Lina Codreanu, Gabriela Feceoru, Victor M. Ionescu, Corina Junghiatu, Valeriu Mititelu, Klaudia Muntean, Lidia Zadeh Petrescu, Ioan Popoiu, Carmen Secere, Mărioara ViÈ™an.
Rubrica de Beletristică anunță un nou roman de Liviu Georgescu – ”Furtul, tovarăși…”, aflat în prezent în manuscris. Citim, de asemenea, pagini de Mirela Rusu – ”Fata de pe vapor”, Elvira Istrate Groza – ”Nomadă printre imagini”, Jean DumitraÈ™cu – ”Pace È™i război”, Stela Iorga – „MeleÅ£eanul“.
Avem È™i în acest număr Terapie narativă cu Dumitru Ungureanu (”Misterul profesorului Hornilă) È™i Teatru cu Adrian George Itoafă (”Metamorfoza ego-ului”), în timp ce paginile de Jurnal sunt asigurate de Leo Butnaru (”Vectori transpruteni”) È™i Liviu Ioan Stoiciu (”Jurnalul lunar”).
Cronica literară este semnată de Vasile Spiridon – ”O primă monografie viabilă”, Mariana Rânghilescu – ”Radu Florescu È™i ritualurile sale poetice”, Paul Gorban – „Movila umedă de umbre“ a lui Ionel Pintilii, Savu Popa – ”ViaÅ£a clocotitoare”, A.G. Secară – ”Substanţă È™i Devenire, praf de zâne, suflare de iele”, Florin Caragiu – „Până dincolo e doar o frântură“, Diana DobriÅ£a Bîlea – ”Tema căsniciei, tratată cu „frângerea inimii“, Ionel Savitescu – ”Cartea munÅ£ilor”, Victor TeiÈ™anu – ”Gheorghe Hrimiuc-ToporaÈ™, în ipostaza editorului”, ”Poezia ca smerenie È™i înălÅ£are”, Liviu Apetroaie – ”Meridianele sunetului”, Nicolae Georgescu – ”Lista personajelor utopice”.
Ochiul criticului Nicolae Oprea vede ”Poetul plurivalent: Ovidiu Genaru”, iar la rubrica ReLecturi Radu Voinescu aduce în prim-plan ”Trei maeÈ™tri ai pamfletului interbelic”.
Eminescu in aeternum continuă È™i în acest număr cu Valentin CoÈ™ereanu ”DesculÈ› în iarba copilăriei (XVIII)”.
Ediția I a Premiului Naţional de Publicistică Mihai Eminescu, 2024, are și un laureat: Cassian Maria Spiridon.
Theodor Codreanu scrie despre Eminescu: „Mândria cruntă de-a spune adevărul…“, A.T. Branca ne oferă ”O recuperare”, serialul lui Corneliu Fotea - ”Jurnalul cu Eminescu” ajunge la numărul 25.
Rubrica Universalis - Din poezia lumii, în traducerea lui Leo Butnaru (Leonid Zimniy), dar revista oferă È™i un adevărat regal poetic universal, prilejuit de Poezia la IaÈ™i – Albi Lushi (Traducere de Luan Topciu), Riza Braholli Mborja (Traducere de Luan Topciu), Tamer Öncül (Traducere de Daniela Andronache), Jacques Roubaud (Traducere de Daniil Iftime), Rose Ausländer (Traducere de Cătălina Frâncu), Irena Dragoti (Traducere de Cătălina Frâncu), Luan Rama (Traducere de Cătălina Frâncu), Djamal Mahmoud.
Eseurile sunt semnate de Al. Cistelecan – ”Poezia contractuală”, Ioan Holban – ”Emilian Galaicu-Păun”, Emilia Ivancu – „Limba noastră e pom viu“, Marius Chelaru – ”Mitrush Kutelli È™i activitatea sa în România. AdmiraÅ£ia sa pentru Eminescu”, Vianu MureÈ™an – ”Demonul influenţării”, Simona-Grazia Dima – ”Viaţă È™i muzică”, Leo Butnaru – În „crearea de literatură“ IA este destul de oriÈ™icare, Petru Ursache – ”Mitul estetic”, Magda Ursache – ”CămaÈ™a lui V. Voiculescu”, Doru Scărlătescu – ”Despre lumina sacră a cărÅ£ii”, Raluca Faraon – ”David Lynch, un artist neconvenÅ£ional”.
Memoria îl readuce aproape pe Nicolae Manolescu, iar Victor TeiÈ™anu scrie despre ”Un energic întemeietor de reviste: Lucian Valea”. Rubrica este întregită de Lucia BibarÈ›, despre ”Nicolae Covaci, haiducul”.
Note, comentarii, idei cu Ion Istrate – Un nou „ethos poetic“ feminin, cu totul remarcabil, Theodor Damian – Senior editor sau editor senior?, Petru Bejan – „Îngerii“ lui Liviu Șoptelea la Memorialul IpoteÈ™ti, Liliana Popa – ExpoziÈ›ia lui Liviu Șoptelea ”Îngeri la Palat”, Ana CoÈ™ereanu – Vara simezelor botoșănene.