A-l citi pe Petru-Ioan Gârda, chiar şi mai târziu (după cum o fac eu), e ca şi cum ai participa la un festin. Genurile umoristice la care poposeşte prin actul de creaţie sunt diferite, dar mai importante sunt combinaţiile umane care-i reuşesc întru realizarea unor cărţi de umor. Putem exemplifica prin „Umor…3G”, realizată împreună cu Ananie Gagniuc şi Laurenţiu Ghiţă, „Luaţi-l de pe mine, că-l…UMOR”, într-un duel epigramistic deosebit cu Ion Diviza. „Ironii sentimentale” (poezii umoristice şi parodii la fel, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2017), conţine un capitol intitulat „Dialoguri cu domniţe (cu pretenţii şi cu fiţe)” în care intră într-o combinaţie de idei cu Luminiţa Scarlat, Violeta Petre şi Sanda Nicucie. Acest al doilea aspect, cel al reuşitelor combinaţii umane, ne conduce spre concluzia că Petru-Ioan Gârda nu este virusat cu blocaje în comunicare: se vrea receptat, dar şi receptează; se vrea înţeles, dar şi înţelege; se vrea acceptat, dar şi acceptă; provoacă reacţii, dar şi acceptă reacţii etc. Paternul cultural, dat de apartenenţa la tagma umoriştilor de înaltă valoare, nu-i produc constrângeri proxemice, astfel că cei aflaţi în contact cu el nu simt efectele negative ale relaţiei binare superior-inferior. Volumul se deschide cu „Poezii satirico-umoristice” şi, „modest” cum se autointitulează autorul, începe cu câteva autoironii: „Am toate calităţile din lume - / Înalt, frumos, deştept şi cumsecade, / Uitaţi-vă şi voi ce bine-mi şade / Când sobru sunt sau când mă ţin de glume - // Că am umor, sunt meşter în butade, / Puteam să scriu mulţime de volume / Cu ce-am în cap, eram acum un nume, / Mi-ar fi cântat adepţii serenade! // Aş fi putut să strâng averi, cu harul, / Cu geniul meu, vânzându-mi poezia, / Căci şi recit – puteau să-mi zică „Starul”… // Cum remarca alaltăieri soţia / Aş fi ajuns cogea miliardarul, /Dar am defectul ăsta: modestia.” (FATALITATE). Sunt, apoi, luate la rând, multe sub forma rondelurilor, toate elementele pe care etapa de tranziţie postrevoluţionară ni le-a pus în faţă: câinii vagabonzi, telefonul mobil, practica plagiatului, existenţa Parlamentului, emigrarea în masă, investitorii străini, aquis-ul comunitar, traseismul politic, patriotismul de paradă, metoda protestelor, influenţa anotimpurilor, iubita de pe internet etc. Secvenţa a doua, intitulată simplu „Parodii”, ne conduce prin universul creaţiei unor mari scriitori: Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, George Bacovia, Marin Sorescu, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, V. Alecsandri, George Coşbuc, M. Beniuc, Radu Stanca, Edgar Alan Poe, Ion Pillat, veronica Micle, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Adrian Frăţilă, George Topârceanu, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Gheorghe Vieru, Petru Brumă, Dumitru Mălin şi Mihai Eminescu. Efectul de deturnare prin umor al parodiei este evident şi bine articulat. Petru-Ioan Gârda a ales să supună parodierii creaţii arhicunoscute ale celor enumeraţi pentru a uşura strădania cititorului şi, vorba lui Cătălin Constantin spusă undeva, „să poată lua distanţa ironică faţă de original”. Eminescu este cel mai parodiat de Petru-Ioan Gârda. Sunt opt parodii: câte una după „Ai noştri tineri…” şi „De bate miezul nopţii”, câte două după „La steaua…”, „Şi dacă…” şi Scrisori: „Şi dacă unii-îmi bat în geam, / Să-mi ceară datoria, / E că de lucru nu mai am / Şi n-am plătit chiria. // Şi dacă dau la peşti pe lac, / Adâncu-i scormonindu-l, / E că mă roade la stomac / De luni şi luni de-a rândul. // Şi dacă ies mai des în drum / Şi strig lozinci întruna, / E ca să scap de voi acum / Şi pentru totdeauna!” („ŞI DACĂ…”, după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu); „Şi dacă Fiscu-mi bate-n geam, / De-mi tremură pereţii, / E ca leuţii ce îi am / Să-i pierd ca nătăfleţii. // Şi dacă nu îi fac pe plac / Şi-mi protejez mărunţii, / E că mangoţii ce-s în sac / I-am strâns în noaptea nunţii. // Şi dacă boacterii se duc / Şi-mi lasă-n pace casa, / E ca aminte să-mi aduc / Să-mi mai sărut mireasa” („ŞI DACĂ…”, parodie după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu). Chiar dacă există mari critici care nu iau în serios parodia, un exemplu poate fi francezul Remy de Gourmont, criticul
mişcării simboliste, care o defineşte ca fiind un fel de „struţ beat”, nici ai noştri nu sunt mai altfel, considerând-o un fel de extravaganţă literară. Dar umoriştii şi-au luat în serios treaba şi, făcând abstracţie de sinonimele consideraţiei amintite, înalţă parodia către perfecţiune. Aspectul este vizat şi de Sorin Preda în „Manualul de jurnalism” coordonat de Mihai Coman, care e convins că „parodia poate viza structuri ample sau expresii punctuale, mărci stilistice celebre, lesne de recunoscut”. Aspecte care, o spun cu tărie, se pot constata şi de către cei care citesc atent parodiile lui Petru-Ioan Gârda. Privind prima copertă a cărţii în discuţie, îi putem spune că ne-am prins:
Cunoscându-i isteţimea,
I-am cam înţeles deviza:
Vrea s-ajungă la-nălţimea
Lui Diviza. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EVOLUŢIE
Am ajuns, e evident,
Într-o ultimă etapă:
Cu-n picior în Occident
Şi cu celălalt în groapă! (VASILE LARCO)
DISCREŢIE
Se pare că ar fi prăpăd
Din est la vest, din nord la sud,
De-ar spune ochii tot ce văd,
Cum şi urechile ce-aud! (VASILE LARCO)
AVERTISMENT (dactilic)
Despre succes ia aminte:
Cei cu idei mai puține -
Dar buzunarele pline -
Îți vor lua-o-nainte! (MIHAI HAIVAS)
INCOGNITO ÎN POEZIE (amfibrahic)
Cunosc un poet anonim
Ce-ncearcă să iasă în lume,
Lansându-și un pseuodonim
Și uită chiar vechiul său nume. (MIHAI HAIVAS)
CONSECINȚĂ (anapestic)
Cu viteză, deunăzi, vecina
A pornit, doar așa, pe-nserate
C-o mașină, pe străzi circulate
Și-a ajuns drept în pom... bat-o vina! (MIHAI HAIVAS)
EXCENTRICITĂȚI FEMININE
Întrecându-se în glume,
La concurs, declară unii,
Numai fetele nebune
Iau trofeu... „ Sonata Lunii” (MAX OPAIŢ)
POLITICĂ GUVERNAMENTALĂ
Cum e criza foarte mare,
La Guvern s-a stabilit
Să mai dea o majorare
La ales... că-i prost-plătit! (MAX OPAIŢ)
ÎN CRIZĂ
După ce mi-am pus dantura,
Disconfortu-l simt mai tare
Când primesc mereu factura,
Fi-ndcă strâng din dinți și ... doare! (MAX OPAIŢ)
IMPOSIBILITATE
N-am să pot strivi țânțarul
Ce mă-nțeapă-n nopți la greu
Fi'ndcă știu că ordinarul
Sânge-i din sângele meu. (AXENTE IUGA)
DISTINSULUI POET ȘI EPIGRAMIST
PETRU IOAN GARDA
E-un poet atât de mare,
Unul nu-i în Cluj ca el,
Am fi doi, în cazu-n care
S-ar muta la Crăciunel! (AXENTE IUGA)
CONSĂTENILOR MEI
Vă anunț că, înc-odată,
Satu-mi părăsesc, domeniu',
Nuuu, la mijloc nu-i vreo fată,
Că-i bunică de-un deceniu!!! (AXENTE IUGA)
IUBIRE LA VÂRSTA A TREIA
În focu-amorului curat
Îmi arde inima și-mi crapă,
I-am scris un mail lui Arafat,
Dar...I.S.U. n-are-atâta apă. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
PEISAJ ESTIVAL
Pe nisipul fin și moale
Stau la soare răsfirate,
Indecent și toate goale…
Zeci de PET-uri aruncate. (STELICĂ ROMANIUC)
Stelică, ai rămas în urmă ,
Deja a apărut o turmă,
Ce sunt ai peturilor fani
Pentru acei cincizeci de bani! (ŞTEFAN BAŞNO)
VĂ MAI AMINTIȚI DE FLOTĂ?
Abia acum am înțeles,
Că e românul strângător
Și ca- nceput de la bompres ,
Când ne-a lăsat fără-un vapor! (GEORGE CEAUŞU)
Las-o moale, nea Georgică!
Flotă, vase, pescadoare
Poți să ai la o adică
Dacă ai ieșiri la mare! (ŞTEFAN BAŞNO)
Noi avem ieșiri la mic,
Fiindcă sluga cea șpanchie
A vândut pe mai nimic
Toată flota României! (ŞTEFAN BAŞNO)
LINIA VIEȚII!
Linia din palma mea
Va dispare și e logic,
Însă odată cu ea...
Chiar și ceasul biologic! (GEORGE CEAUŞU)
Viață este un popas,
Nea Georgică , ține minte,
Undeva mai e un ceas
Care ticăie ' nainte! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARMONIE-N COLIVIE!
În cuibul lor sunt numai șoapte
Și munca o împart egal,
Nevasta-i pasăre de noapte,
Iar el, acasă… papagal! (NELU MATER)
Nevasta umblă pe centură
Iar el, atâta, dă din gură
Și e pe post de păcălici?
Cam despre ce vorbim aici? (ŞTEFAN BAŞNO)
ÎN BUCĂTĂRIE
Am legume pentru post,
Veritabile atracții,
Cu enzime gust și rost,
Doar fasolea-i cu reacții. (VALENTIN URSU)
Dacă te aude Greta,,
Duducuța cu planeta
Gazometru îți montează
Că fasolea poluează! (ŞTEFAN BAŞNO)
ȘEFUL ȘI NOUA DACTILOGRAFĂ
- Iată mașina de scris-
Olivetti-, ce-ai de zis,
Altă marcă ți-ar plăcea?
- Mercedes, așa ceva…. (DUMITRU BUJDOIU)
LA AGĂȚAT PE CORSO
- Duduie-ți fac compliment:
Semeni cu nevasta mea;
- Du-te-n mă-ta, jagardea!
- Deci și la comportament. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAMAȚIE LA RESTAURANT
- Șefu’, eu am comandat
O salată și-un cârnat,
Ospătarul m-a uitat;
- Scuze, ieri s-a pensionat. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE AMICI
- Bă, m-am lăsat de băut,
De o oră, chiar mai mult;
- Minți, de-o oră ești în bar!
- Și-ai văzut vr’un ospătar? ( DUMITRU BUJDOIU)
CUVINTE TABU
În Parlament e țigănie,
Dar nu poți să-i zici așa,
Că-ți sare-n cap Bulibașa;
Și-atunci zicem rromănie. (DUMITRU BUJDOIU)
CÂND SPORTUL VORBEȘTE, ARMELE TAC
Au nu te-ai săturat de cruciade,
Tu, omenire-a unui veac fluid?
De ce uitași că, la olimpiade,
Conflictele armate se închid?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
QUO VADIMUS, HOMINES?
Trangenderism și satanism,
LGBT-ism și travestism,
Transumanism și drogangeală...
Quo vadis, lume? Hăisa? Ceală? (NICOLAE MĂTCAȘ)
JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ ȘI BUNA-CUVIINȚĂ
Cât să-și mai bată joc de crezul nostru
Travesti, transii, tâmpii și nudiștii?
Ortodoxia nu le-nchide rostrul,
Dezmățul nu li-l țin în frâu legiștii? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INCIDENT LA OLIMPIADA DIN PARIS-2024
Boxerița, cu bănat,
Ringul l-a abandonat.
Cum să lupte la egal
Cu-adversar transsexual? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE NECREZUT, DAR FAPT
Comedíe e sau dramă
Că-n RM un fel de goangă
E spion la ruși de seamă.
Nu-i Ivan Turbincă, -i ...Creangă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
COȘUL DE CONSUM CU CIFRE
Inflația scăzând, ar crește
Puterea-ne de cumpărare,
Dar coșul de consum – privește –
Să-l umple cine poate oare? (LERU CICOARE)
CÂT TRĂIEȘTI ÎNVEȚI
Guvernul nu-i să-ți dea povețe
Ori pe tipsie meserie,
Dar este unul să te-nvețe
Ce-i aia-n slujbă ...bărbăție! (LERU CICOARE)
STUDII PICANTE ÎNTR-O INSTITUȚIE DE STAT
Să faci politici, sociologie,
Relații grave internaționale
Ca să-nțelegi că e o șerpărie
Cu tentă de relații sexuale... (LERU CICOARE)
N-AVEAU HABAR DE HĂRȚUIRE?
Se jură șefii din Povernei
Că n-ar avea habar de Bulă.
Cum văd că nu crezi balivernei,
Parcă-s mușcați de tarantulă.
Tac doar de viciile cavernei.
Au nu-s cu musca pe căciulă? (LERU CICOARE)
NUMELE – ATUNCI DE FALĂ –
AZI AJUNS-AU DE OCARĂ
Cereau nuduri să pozeze,
Pictori ei – să le picteze.
Astăzi, dați de gol în lume,
Și-amintesc că au un nume. (LERU CICOARE)
CHIAR NU-I CALE DE IEȘIRE?
Ce te faci cu prădătorii
Sexuali din facultate
Dacă-n forurĭle notorii
E-aceeași mentalitate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRĂDĂTORI CU SPETE TARI SUS-PUSE
Cum tăceau bietele fete?
Ce-o mai fac toți pe niznaiul
Când se știe c-aveau spete
Și haremul, și seraiul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU ACOPERIRI DE SUS
CINE CE-AR AVEA DE SPUS?
Spun nu doar că nu știau
Că cei doi se dezmățau,
Ci habar n-ar fi avut
Că se-ascund sub al cui scut... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ZECI DE CODURI-FĂCĂTURĂ
SAU, MAI BINE, - O LEGE DURĂ?
Doamne, să ne feri de-orori,
Fă un cod pentru tutóri,
Profesóri, educatori,
Dirijori și regizóri,
Șefi de gardă și primari,
Manageri, parlamentari,
Pentru orice inși sus-puși,
Care ne socot supuși,
Dar, mai bine, - o lege-frână
Pentru lupii de la stână,
Protectorii noștri fatali:
Prădătorii sexuali! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂTE BAZINE DE ÎNOT AVEM?
Țara mea cu trei bazine*
Și c-un campion olimpic,
Mai c-aș vrea să mă edific:
Dar cu-o sută n-ar fi bine? (NICOLAE CRIHĂNEANU)