LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (313)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

A-l citi pe Petru-Ioan Gârda, chiar şi mai târziu (după cum o fac eu), e ca şi cum ai participa la un festin. Genurile umoristice la care poposeşte prin actul de creaţie sunt diferite, dar mai importante sunt combinaţiile umane care-i reuşesc întru realizarea unor cărţi de umor. Putem exemplifica prin „Umor…3G”, realizată împreună cu Ananie Gagniuc şi Laurenţiu Ghiţă, „Luaţi-l de pe mine, că-l…UMOR”, într-un duel epigramistic deosebit cu Ion Diviza. „Ironii sentimentale” (poezii umoristice şi parodii la fel, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2017), conţine un capitol intitulat „Dialoguri cu domniţe (cu pretenţii şi cu fiţe)” în care intră într-o combinaţie de idei cu Luminiţa Scarlat, Violeta Petre şi Sanda Nicucie. Acest al doilea aspect, cel al reuşitelor combinaţii umane, ne conduce spre concluzia că Petru-Ioan Gârda nu este virusat cu blocaje în comunicare: se vrea receptat, dar şi receptează; se vrea înţeles, dar şi înţelege; se vrea acceptat, dar şi acceptă; provoacă reacţii, dar şi acceptă reacţii etc. Paternul cultural, dat de apartenenţa la tagma umoriştilor de înaltă valoare, nu-i produc constrângeri proxemice, astfel că cei aflaţi în contact cu el nu simt efectele negative ale relaţiei binare superior-inferior. Volumul se deschide cu „Poezii satirico-umoristice” şi, „modest” cum se autointitulează autorul, începe cu câteva autoironii: „Am toate calităţile din lume - / Înalt, frumos, deştept şi cumsecade, / Uitaţi-vă şi voi ce bine-mi şade / Când sobru sunt sau când mă ţin de glume - // Că am umor, sunt meşter în butade, / Puteam să scriu mulţime de volume / Cu ce-am în cap, eram acum un nume, / Mi-ar fi cântat adepţii serenade! // Aş fi putut să strâng averi, cu harul, / Cu geniul meu, vânzându-mi poezia, / Căci şi recit – puteau să-mi zică „Starul”… // Cum remarca alaltăieri soţia / Aş fi ajuns cogea miliardarul, /Dar am defectul ăsta: modestia.” (FATALITATE). Sunt, apoi, luate la rând, multe sub forma rondelurilor, toate elementele pe care etapa de tranziţie postrevoluţionară ni le-a pus în faţă: câinii vagabonzi, telefonul mobil, practica plagiatului, existenţa Parlamentului, emigrarea în masă, investitorii străini, aquis-ul comunitar, traseismul politic, patriotismul de paradă, metoda protestelor, influenţa anotimpurilor, iubita de pe internet etc. Secvenţa a doua, intitulată simplu „Parodii”, ne conduce prin universul creaţiei unor mari scriitori: Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, George Bacovia, Marin Sorescu, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, V. Alecsandri, George Coşbuc, M. Beniuc, Radu Stanca, Edgar Alan Poe, Ion Pillat, veronica Micle, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Adrian Frăţilă, George Topârceanu, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Gheorghe Vieru, Petru Brumă, Dumitru Mălin şi Mihai Eminescu. Efectul de deturnare prin umor al parodiei este evident şi bine articulat. Petru-Ioan Gârda a ales să supună parodierii creaţii arhicunoscute ale celor enumeraţi pentru a uşura strădania cititorului şi, vorba lui Cătălin Constantin spusă undeva, „să poată lua distanţa ironică faţă de original”. Eminescu este cel mai parodiat de Petru-Ioan Gârda. Sunt opt parodii: câte una după „Ai noştri tineri…” şi „De bate miezul nopţii”, câte două după „La steaua…”, „Şi dacă…” şi Scrisori: „Şi dacă unii-îmi bat în geam, / Să-mi ceară datoria, / E că de lucru nu mai am / Şi n-am plătit chiria. // Şi dacă dau la peşti pe lac, / Adâncu-i scormonindu-l, / E că mă roade la stomac / De luni şi luni de-a rândul. // Şi dacă ies mai des în drum / Şi strig lozinci întruna, / E ca să scap de voi acum / Şi pentru totdeauna!” („ŞI DACĂ…”, după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu); „Şi dacă Fiscu-mi bate-n geam, / De-mi tremură pereţii, / E ca leuţii ce îi am / Să-i pierd ca nătăfleţii. // Şi dacă nu îi fac pe plac / Şi-mi protejez mărunţii, / E că mangoţii ce-s în sac / I-am strâns în noaptea nunţii. // Şi dacă boacterii se duc / Şi-mi lasă-n pace casa, / E ca aminte să-mi aduc / Să-mi mai sărut mireasa” („ŞI DACĂ…”, parodie după „Şi dacă…” de Mihai Eminescu). Chiar dacă există mari critici care nu iau în serios parodia, un exemplu poate fi francezul Remy de Gourmont, criticul

mişcării simboliste, care o defineşte ca fiind un fel de „struţ beat”, nici ai noştri nu sunt mai altfel, considerând-o un fel de extravaganţă literară. Dar umoriştii şi-au luat în serios treaba şi, făcând abstracţie de sinonimele consideraţiei amintite, înalţă parodia către perfecţiune. Aspectul este vizat şi de Sorin Preda în „Manualul de jurnalism” coordonat de Mihai Coman, care e convins că „parodia poate viza structuri ample sau expresii punctuale, mărci stilistice celebre, lesne de recunoscut”. Aspecte care, o spun cu tărie, se pot constata şi de către cei care citesc atent parodiile lui Petru-Ioan Gârda. Privind prima copertă a cărţii în discuţie, îi putem spune că ne-am prins:

Cunoscându-i isteţimea,
I-am cam înţeles deviza:
Vrea s-ajungă la-nălţimea
                       Lui Diviza. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

EVOLUŢIE   

Am ajuns, e evident,
Într-o ultimă etapă:
Cu-n picior în Occident
Şi cu celălalt în groapă! (VASILE LARCO)

 

 

DISCREŢIE

Se pare că ar fi prăpăd

Din est la vest, din nord la sud,

De-ar spune ochii tot ce văd,

Cum şi urechile ce-aud! (VASILE LARCO)

 

 

AVERTISMENT (dactilic)

Despre succes ia aminte:

Cei cu idei mai puține -

Dar buzunarele pline -

Îți vor lua-o-nainte! (MIHAI HAIVAS)

 

 

INCOGNITO ÎN POEZIE (amfibrahic)

Cunosc un poet anonim

Ce-ncearcă să iasă în lume,

Lansându-și un pseuodonim

Și uită chiar vechiul său nume. (MIHAI HAIVAS)

 

 

CONSECINȚĂ (anapestic)

Cu viteză, deunăzi, vecina

A pornit, doar așa, pe-nserate

C-o mașină, pe străzi circulate

Și-a ajuns drept în pom... bat-o vina! (MIHAI HAIVAS)

 

 

EXCENTRICITĂȚI FEMININE

Întrecându-se în glume,

La concurs, declară unii,

Numai fetele nebune

Iau trofeu... „ Sonata Lunii” (MAX OPAIŢ)

 

 

POLITICĂ GUVERNAMENTALĂ

Cum e criza foarte mare,

La Guvern s-a stabilit

Să mai dea o majorare

La ales... că-i prost-plătit! (MAX OPAIŢ)

 

 

ÎN CRIZĂ

După ce mi-am pus dantura,

Disconfortu-l simt mai tare

Când primesc mereu factura,

Fi-ndcă strâng din dinți și ... doare! (MAX OPAIŢ)

 

 

IMPOSIBILITATE
N-am să pot strivi țânțarul
Ce mă-nțeapă-n nopți la greu
Fi'ndcă știu că ordinarul
Sânge-i din sângele meu. (AXENTE IUGA)

DISTINSULUI POET ȘI EPIGRAMIST 

 

PETRU IOAN GARDA   

E-un poet atât de mare,
Unul nu-i în Cluj ca el,
Am fi doi, în cazu-n care
S-ar muta la Crăciunel! (AXENTE IUGA)



CONSĂTENILOR MEI
Vă anunț că, înc-odată,
Satu-mi părăsesc, domeniu',
Nuuu, la mijloc nu-i vreo fată,
Că-i bunică de-un deceniu!!! (AXENTE IUGA)



IUBIRE LA VÂRSTA A TREIA
În focu-amorului curat
Îmi arde inima și-mi crapă,
I-am scris un mail lui Arafat,
Dar...I.S.U. n-are-atâta apă. (AXENTE IUGA)
 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

 PEISAJ  ESTIVAL

Pe nisipul fin și moale

Stau la soare răsfirate,

Indecent și toate goale…

Zeci de PET-uri aruncate. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Stelică, ai rămas în urmă ,

Deja a apărut o turmă,

Ce sunt ai peturilor fani

Pentru acei cincizeci de bani! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

VĂ MAI AMINTIȚI DE FLOTĂ?

Abia acum am înțeles,

Că e românul strângător

Și ca- nceput de la bompres ,

Când ne-a lăsat fără-un vapor! (GEORGE CEAUŞU)

 

Las-o moale, nea Georgică!

Flotă, vase, pescadoare

Poți să ai la o adică

Dacă ai ieșiri la mare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Noi avem ieșiri la mic,

Fiindcă sluga cea șpanchie

A vândut pe mai nimic

Toată flota României! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

LINIA VIEȚII!

Linia din palma mea

Va dispare și e logic,

Însă odată cu ea...

Chiar și ceasul biologic! (GEORGE CEAUŞU)

 

Viață este un popas,

Nea Georgică , ține minte,

Undeva mai e un ceas

Care ticăie ' nainte! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ARMONIE-N COLIVIE!

În cuibul lor sunt numai șoapte

Și munca o împart egal,

Nevasta-i pasăre de noapte,

Iar el, acasă… papagal! (NELU MATER)

 

Nevasta umblă pe centură

Iar el, atâta, dă din gură

Și e pe post de păcălici?

Cam despre ce vorbim aici? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ÎN BUCĂTĂRIE

Am legume pentru post,

Veritabile atracții,

Cu enzime gust și rost,

Doar fasolea-i cu reacții. (VALENTIN URSU)

 

Dacă te aude Greta,,

Duducuța cu planeta

Gazometru îți montează

Că fasolea poluează! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ȘEFUL ȘI NOUA DACTILOGRAFĂ

- Iată mașina de scris-

Olivetti-, ce-ai de zis,

Altă marcă ți-ar plăcea?

- Mercedes, așa ceva…. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LA AGĂȚAT PE CORSO

 - Duduie-ți fac compliment:

Semeni cu nevasta mea;

- Du-te-n mă-ta,  jagardea!

- Deci și la comportament.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

RECLAMAȚIE LA RESTAURANT

- Șefu’, eu am comandat

O salată și-un cârnat,

Ospătarul m-a uitat;

- Scuze, ieri s-a pensionat.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ÎNTRE AMICI

- Bă, m-am lăsat de băut,

De o oră, chiar mai mult;

- Minți, de-o oră ești în bar!

- Și-ai văzut vr’un ospătar?  ( DUMITRU BUJDOIU)

 

 

CUVINTE TABU

În Parlament e țigănie,

 Dar nu poți să-i zici așa,

Că-ți sare-n cap Bulibașa;

Și-atunci zicem rromănie.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

CÂND SPORTUL VORBEȘTE, ARMELE TAC

Au nu te-ai săturat de cruciade,

Tu, omenire-a unui veac fluid?

De ce uitași că, la olimpiade,

Conflictele armate se închid?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

QUO VADIMUS, HOMINES?

Trangenderism și satanism,

LGBT-ism și travestism,

Transumanism și drogangeală...

Quo vadis, lume? Hăisa? Ceală? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ ȘI BUNA-CUVIINȚĂ

Cât să-și mai bată joc de crezul nostru

Travesti, transii, tâmpii și nudiștii?

Ortodoxia nu le-nchide rostrul,

Dezmățul nu li-l țin în frâu legiștii?  (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

INCIDENT LA OLIMPIADA DIN PARIS-2024

Boxerița, cu bănat,

Ringul l-a abandonat.

Cum să lupte la egal

Cu-adversar transsexual? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

DE NECREZUT, DAR FAPT

Comedíe e sau dramă

Că-n RM un fel de goangă

E spion la ruși de seamă.

Nu-i Ivan Turbincă, -i   ...Creangă! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

COȘUL DE CONSUM CU CIFRE

Inflația scăzând, ar crește

Puterea-ne de cumpărare,

Dar coșul de consum – privește –

Să-l umple cine poate oare? (LERU CICOARE)

 

 

CÂT TRĂIEȘTI ÎNVEȚI

Guvernul nu-i să-ți  dea povețe

Ori pe tipsie meserie,

Dar este unul să te-nvețe

Ce-i aia-n slujbă   ...bărbăție! (LERU CICOARE)

 

 

STUDII PICANTE ÎNTR-O INSTITUȚIE DE STAT

Să faci politici, sociologie,

Relații grave internaționale

Ca să-nțelegi că e o șerpărie

Cu tentă de relații sexuale... (LERU CICOARE)

 

 

N-AVEAU HABAR DE HĂRȚUIRE?

Se jură șefii din Povernei

Că n-ar avea habar de Bulă.

Cum văd că nu crezi balivernei,

Parcă-s mușcați de tarantulă.

Tac doar de viciile cavernei.

Au nu-s cu musca pe căciulă? (LERU CICOARE)

 

 

NUMELE – ATUNCI DE FALĂ –

AZI AJUNS-AU DE OCARĂ

Cereau nuduri să pozeze,

Pictori ei – să le picteze.

Astăzi, dați de gol în lume,

Și-amintesc că au un nume. (LERU CICOARE)

 

 

CHIAR NU-I CALE DE IEȘIRE?

Ce  te faci cu prădătorii

Sexuali din facultate

Dacă-n forurĭle notorii

E-aceeași mentalitate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PRĂDĂTORI CU SPETE TARI SUS-PUSE

Cum tăceau bietele fete?

Ce-o mai  fac toți pe niznaiul

Când se știe c-aveau spete

Și haremul, și seraiul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CU ACOPERIRI DE SUS

CINE CE-AR AVEA DE SPUS?

Spun nu doar că nu știau

Că cei doi se dezmățau,

Ci habar n-ar fi avut

Că se-ascund sub al cui scut... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

ZECI DE CODURI-FĂCĂTURĂ

SAU, MAI BINE, - O LEGE DURĂ?

Doamne, să ne feri de-orori,

Fă un cod pentru tutóri,

Profesóri, educatori,

Dirijori și regizóri,

Șefi de gardă și primari,

Manageri, parlamentari,

Pentru orice inși sus-puși,

Care ne socot supuși,

Dar, mai bine, - o lege-frână

Pentru lupii de la stână,

Protectorii noștri fatali:

Prădătorii sexuali! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CÂTE BAZINE DE ÎNOT AVEM?

Țara mea cu trei bazine*

Și c-un campion olimpic,

Mai c-aș vrea să mă edific:

Dar cu-o sută n-ar fi bine? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Sute de locuri de muncă vacante la nivelul județului Botoșani: Vezi LISTA completă transmisă de AJOFM!

astăzi, 18:00

Astfel, pe nivel de studii și nivel de calificare, locurile de muncă sunt repartizate după cum urmează: - studii superioare: 30, studii medii: 459 - nivel calificat: 400, nivel necalificat: ...

Polițiștii botoșăneni de siguranță școlară, implicați într-o campanie antiviolență la un liceu din județ!

astăzi, 17:16

La nivelul unităților de învățământ din județ continuă implementarea Campaniei „Tăcerea e tot violență! Vocea ta e soluția”, inițiată la nivel național de către ...

Clubul Sportiv DAO Botoşani din nou pe podium, la Campionatul Național de QWAN KI DO – Arme Tradiționale! (Foto)

astăzi, 16:25

În perioada 7- 8 decembrie 2024, a avut loc la Sala Sporturilor din Municipiul Roman, județul Neamț ,Campionatul Național de QWAN KI DO - Arme Tradiționale ( CO VO DAO ). Organizatorul a ...