*Primesc de la Marin Scarlat: 80 de ani de la moartea ciudată a scriitorului (și epigramistului) dublu cenzurat Ion C. Pena

Ion C. Pena s-a născut pe 25 august 1911 în Belitori, azi Troianul, județul Teleorman într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena și Polibiada - Alexandra(Lisandra) Pena. Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag din marginimea Corabiei, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Mort pe front în Spitalul Militar din Alba Iulia, după o lungă şi grea suferintă, scriitorul este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. Pe 29 iulie 2024 se implinesc 80 de ani de la moartea sa stranie si plină de durere. El a fost primul născut si al cincilea copil pe care părintii l-au îngropat în timpul vietii. Făcuseră poteci la cimitir si biserică pentru înmormântări şi parastase.  Ion C Pena a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. Destinul nu l-a răsfăţat, soarta i-a fost potrivnică, firul vieţii lui întrerupându-se la vârsta de numai 33 de ani, nedându-i şansa să se realizeze în plan literar pe măsura posibilităţilor şi vocaţiei sale. Debutează publicistic pe 15 aprilie 1932 în Revista – „SO4H2″, din Turnu Măgurele, cu poezia „Alpinism”, scrisă pe când avea 17 ani. Traduce şi publică, împreună cu Ştefan Baljalarschi, „Poemele mele” de Serghei Esenin. De tânăr, Pena şi-a creat adversităţi publicând în anul 1932 (21 de ani), texte prin care se delimitează de „exclusivismul rasei şi culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, repre­zentant al antiintelectualismului şi istoric german, un critic fervent al latinităţii.  Pena îi persiflează pe legionari, în una din epigramele sale apărută în 1938 în Ziarul „Drum” si apoi în volumul „Furcile caudine” în 1939, îl ia peste picior pe A.C. Cuza, mentorul şi principalul susţinător al lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Gărzii de fier: Lui A. C. Cuza// Din tinereţe n’a mai dat/O epigramă – şi-i păcat!/ Misterul? Muza i-a fugit/ Ca nu cumva pîn’ la sfîrşit,/ Uzînd de abila-i suveică / S-o scoată şi pe ea evreică.//  Anti-bolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în Revista „Păcală”, al cărei motto era: „Iar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!. A fost membru al Grupării literare „Drum” din Roşiorii de Vede, asociaţie a tinerilor publicişti teleormăneni, înfiinţată în 1937 sub preşedinţia de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, preşedinţi activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea şi Florian Creţeanu. Pena a creat şi s-a impus într-o perioadă tulbure (1928-1944) a istoriei României şi a Europei; etapă, însă, urmată de epoca regimului comunist – perioadă ce a dus la scoaterea lui în afara circuitului public prin includerea sa în “Fondul special – interzisi”, S, între 1945-1989. Până în 2000 nu s-a ştiut mai nimic de el. Doar epigramiştii seniori îşi mai aminteau epigramele sale în care-i creiona pe Păstorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu, Nicolae Iorga, Ion Minulescu, s.a.  La începutul anului 1942 poetul Pena era publicat în „Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, „Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, Ziarul „Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - „Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, așezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.”  Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), care era directorul secţiei de prozǎ a Uniunii Scriitorilor, în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul sǎu „Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa in doua parti, Moneda Fantazienilor - Fantazia, 1937 – februarie 1938, îl devansează pe George Orwell, autorul faimoaselor romane: Ferma Animalelor (1945) si O mie nouă sute optzeci și patru (1984).  In urma documentǎrii pe care am fǎcut-o în biblioteci și arhive, am descoperit cǎ Ion Pena a publicat  și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Pǎcalǎ”, „Prepoem”,  „Epigrama”,  „Vremea”, Cuget Clar (Noul „Sămănător”) condusă de Nicolae Iorga  în revista buzoianǎ „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cât și în cele teleormǎnene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului țărănist”.  Profesional, ca finanțist (perceptor), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni in Banat la Sichevița - județul Caraș(1936 - 1941), ca delegat de agenție. Aici inființează Căminul cultural - „Lumina", cu sediul in incinta Primăriei, doneazǎ cǎrți bibliotecii și împreunǎ cu sǎtenii procurǎ un aparat de proiecție. Apoi, la Domnești - Muscel, actualmente în Argeș, Pena lucrează ca agent administrativ. Aici înființează, în 1941, „Biblioteca modernă" prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, în special intelectualii comunei, precum și tineretul școlar. El este sprijinit de tineretul grupat în jurul normaliștilor Luca Ionescu și N. Ionescu. In Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și găzduiește pană la plecarea pe front. Acesta era președintele Partidului Național Țărănesc, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, Argeș, participantă activă la Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, „Haiducii Muscelului". In fapt, Gheorghe Șuța era fratele avocatului Nicolae Șuța, șeful de cabinet al președintelui PNȚ, Ion Mihalache și deputat de Muscel în Camera Deputaților. A fost susținător al Partidului Național Țărănesc, de aici și prietenia lui cu Gheorghe Șuța, președintele PNȚ din Domnești. Orientările amintite aici i-au adus – decedat fiind pe 29 iulie 1944 - in perioada 1945-1989 - represaliile sistemului care l-a inscris in „Fondul special – interzisi (S)”.   Țelul meu este scoaterea la lumină a unchiului meu prin demersul „Ion C Pena din nou printre pămanteni”. Un arc în timp prin care putinele scrieri pe care le-am mai găsit pot fi repuse în circulatie. In 2011 a apărut volumul „Scrieri„ de Ion Pena, Bucuresti, care poate fi găsit la adresa pdf-ului: http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/images/STIRI/2014/12/16/Evenimente/ION%20PENA%20-%20SCRIERI_%20text_aranjat_tipo.pdf   Doriti să aflati mai multe despre scriitorul erou, accesati: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena (Articol propus de MARIN SCARLAT, strănepotul  lui I. C. Pena).

CITEȘTE ȘI: "Tristețe la Liceul Pedagogic din Botoșani, la plecarea fostului elev devenit profes..."

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

AUTOPORTRET

(redactat de Olahus în numele profesorului său

de greacă, Iacobus Danus)

Minerva m-a-nzestrat cu-nţelepciune,

Dar mi-a fixat drumeagul carierei;

Legat de zei, nemaiavând ce spune,

Am slugărit… lui Bachus şi Venerei! (NICOLAUS OLAHUS: 1493 – 1568)

 

LUI IACOBUS DANUS

(care fiind îndrăgostit, devenise taciturn)

Tu, izvor de vorbărie,

De o vreme eşti zălud:

Faci atâta gălăgie

Că şi musca o aud! (NICOLAUS OLAHUS: 1493 – 1568)

 

TRATAMENT MEDICAL

Merg pacienţi din cartiere

La un spital să se consulte,

Ajung în două de durere

Şi-i scot de-acolo…  în mai multe (VASILE LARCO)

 

OFTALMOLOGICĂ

Când în şir se-adună zile

Şi-anii mulţi apasă-n spate,

N-ai nevoie de lentile

Ca să-ţi vezi de sănătate! (VASILE LARCO)

 

NEDUMERIRE OFTALMOLOGICĂ

Necazuri, văd, la ochi nu are,

Nu are nici vederi înguste

Şi ici strabism, dar ce-o fi, oare,

De-i tot fug ochii… după „fuste”? (VASILE LARCO)

 

UN TIP CALCULAT (dactilic)

Nimeni nevrând să-l dezmierde,

El deveni responsabil:

Timpul pe care îl pierde

Nu-i niciodată... probabil! (MIHAI HAIVAS)

 

DECIZIE PAROXISTICĂ (amfibrahic)

Cu certuri, ieșite-n decor,

Își scoate un ochi, la furie,

Să aibă și soacra zurlie

În casă, un ginere chior! (MIHAI HAIVAS)

 

JOCUL DESTINULUI (anapestic)

Cum pe glob sunt prea mulți idioți,

Un război nuclear, când e criză,

S-ar putea încheia - știm cu toți -

                                  C-o remiză! (MIHAI HAIVAS)

 

ABUNDENŢĂ DE JURIŞTI

Jurişti avem cu miile – să ţină

De frâele dreptăţii cu temei,

Dreptate este însă mai puţină,

Căci o impart juriştii între ei… (GHEORGHE BÂLICI)

 

CAMPANIE ELECTORALĂ

Acei ce vin la noi cu mapa

Să ne cerşească votul  iar

Mint toţi de-ngheaţă-afară apa,

S-avem măcar patinoar… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PROPORŢIE

Trăindu-ne din ani o parte,

Suntem datori numai c-o moarte;

Tiranul cel de viţă nouă

Dator e cel puţin cu două!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PARLAMENTAR  VOCAL

Când vorbește ca tribunul,

Dă ușor frâu liber urii

Și nu iartă pe niciunul,

Negru tot în cerul gurii! (MAX OPAIŢ)

 

PE FALEZĂ

Fete ies la „ pescuit”

Când răcoarea se mai lasă;

Însă, neobișnuit, 

E că „peștele”-i... acasă! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI PERECHI DE ÎNDRĂGOSTIȚI

Vulcanici uneori acasă,

Părea că vor să se provoace;

Și EL nervos, și EA nervoasă,

Ei se certau doar... să se-mpace! (MAX OPAIŢ)

 

 DACĂ NICI ACUM NU-I BINE...

Am vrut să cumpăr casă-n Blaj,
O vilă-n Alba, cu etaj,
Visat-am Jeep, mai roz ca viața,
Și...tot nemulțumită-i soața. (AXENTE IUGA)


TENTATIVĂ PE FACEBOOK
O inimioar-am dat în dar,
Eu neștiind că-i doctoriță,
- Pe film, mi-a zis, se vede clar
Din prim amor o...rămășiță! (AXENTE IUGA)
 

IUBIRE LA VÂRSTA A TREIA
În focu-amorului curat
Îmi arde inima și-mi crapă,
I-am scris un mail lui Arafat,
Dar...I.S.U. n-are-atâta apă. (AXENTE IUGA)


DE ACTUALITATE
La persoana ce-i în fustă,
Fustă care-i foarte-ngustă,
Un indiciu ne arată
Dacă e băiat sau fată! (AXENTE IUGA)


PE TELEFON, DE SFÂNTUL ILIE
Văd prognoza, ah, ce fain,
Zice c-o ploua pe-aici,
Iriga-voi porodici.
Sau pe bune, sau on line! (AXENTE IUGA)

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

 

MUTĂRI PREZIDENȚIALE

Apărut ca din neant

Și inalt ca să se vadă,

O fi oare un trabant

Sau o fi doar o grămadă? (IOAN PETRESCU)

 

Maestre, nu jigni trabantul

Care-i un simplu bolovan,

Pe când dânsul,  "andrisantul", 

E și mare pelican! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

EXPUNERE CU RISCURI

( PROFESORUL CARE A APĂRUT ÎN FAȚA

STUDENȚILOR ÎN ȚINUTĂ DE DAMĂ)

El, cu figura-i " grațioasă"

Expune partea cea frumoasă

Devine clar ce își dorește,

Dar are-o lipsă: n-are... pește! (IOAN PETRESCU)

 

Profesor de literatură

Cu înclinații spre centură

Nu-i este necesar un pește 

EL pentru EA se târguiește... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

BLOKBUSTER

Cu un atentat ratat

Succesul e asigurat

Sunt de acord cu ce se spune

La Hollywood sunt ... filme bune! (IOAN PETRESCU)

 

Trecu un glonț pe la ureche

Lui Trump, care cuprins de streche

Se vede în birou oval!

Kamala stă la interval... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

NEDUMERIRE

Văzând că poartă scurt fustița

De-o întrebare nu mai scap:

Cum reușește duduiţa.

Să-și pună țoalele în cap? (STELICĂ ROMANIUC)

 

De întrebare eu te scap:

Cum duduița n-are cap

Nu-și mai ridică poalele,

Desface doar picioarele... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CĂLDURĂ MARE

Sub un pom la umbră șade

Istovit și tot înjură

Că sunt patru zeci de grade

Și în sticlă, și-n natură! (STELICĂ ROMANIUC)

 

Că în sticlă-s patruzeci

Nu e supărare mare

Dac-ar fi măcar mai reci

Cuburile și-n pahare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

E tânără și e frumoasă

Deci arată foarte bine

Însă sânii ei se lasă 

Pipăiți de fitecine! (DUMITRU MONACU)

 

Dar fitecine-i sictirit,

Înjură chiar de Doamne - Doamne,

A constatat și-i necăjit

Că pipăie diar silicoane! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

PARIS, 26 Iul.- 11.aug. ac, ZILE DE FOC

Vuiet mare, magnific;

- Ce e fato,-ntreabă dada?

 - Ce să fie, jocuri șic,

A-nceput Olimpiada!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

COD ROȘU…DE FACTURI

Să vezi Cod Roșu, arsuri,

La iarnă, când vin facturi;

Vei da vina pe votanți,

O să-i înjuri și p-ăilalți.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

VIAȚĂ DE PENSIONAR

Te mai cerți cu un vecin,

Mai iei indometacin;

Blestemi guvernu’- n șopron,

Îți mai bagi un hemorzon… (DUMITRU BUJDOIU)

 

D-ALE FAMILIEI

- Nu știu ce să mai fac, frate,

Orice zic, nu-mi dă dreptate;

- Mai dă-i una peste spate!

- Nici vorbă, face karate.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PENISUL LENEȘ (Reclamă în Click)

Dă, hombre, cu gel pe el;

Și leneș și mititel?!

Te costă-o sută dolari,

Dar călărești pe cai mari.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

DIFERENȚĂ DE MENTALITATE

Cu scopul de-a salva democrația

Renunți la funcția supremă-n stat?

Să-i ardă, Doamne, feri, împărăția,

Tot nu renunță - al nostru -  la mandat. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

GREI DE CAP

Când se-ntâmplă-o daravelă,

Șefii lor plătesc cu postul.

Doar ai noștri-o fac pe prostul,

De n-apeși pe manivelă. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CONDUCĂTORII NOȘTRI – SAVANȚI ȘI SCRIITORI

Cocoțați în post, pe scris se-aștern,

Teze sclipuiesc de doctorat...

Când să mai conducă un guvern,

Să rezolve trebi supreme-n stat?  (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂND VA ÎNȚĂRCA BĂLAIA?

Să-nțeleagă cât mai e

Partenerii de-alianță:

Banii din PNRR

Nu sunt pentru consultanță! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

BOALĂ CE S-A-NTINS CA PIRUL

Să ai ani de studii, inovații,

Reședință de județ sau municipiu,

Tot nu scapi la angajare de-un principiu:

Pile, cunoștințe și relații. (NICOLAE MĂTCAȘ)

COLEGI DE ALIANȚĂ - RIVALI ELECTORALI

Concurentul indulgență cere,

Nici cu flori să-i dea, necum cu parul.

Dacă-i luptă grea pentru putere,

O să-și promoveze adversarul? (LERU CICOARE)

 

CLIENTELĂ POLITICĂ ADMINISTRATIVĂ BINE-NFIPTĂ ÎN FOTOLII

Nu-i reducere de posturi

În sistemul bugetar?

Cum s-o faci când – statutar –

Au fost puși la adăposturi? (LERU CICOARE)

 

EXECUTANȚII STABILESC COSTUL ADEVERINȚELOR

DE VECHIME ÎN MUNCĂ ELIBERATE PENSIONARILOR?

Lucrătorii din arhive

N-au salarii-oficiale,

Încât, pentr-un act din stive,

Să-ți ia câte vor parale? (LERU CICOARE)

 

MAIȘTRI ȘI ÎNVĂȚĂCÉI

Câțiva profesori cu copiuțe

Ai picat la definitivat.

De pe prispă, niște odrăsluțe:

„De ne-ar fi – în speță -  consultat...”. (LERU CICOARE)

 

SISTEMUL DE RETURNARE A AMBALAJELOR

DE  BĂUTURI RĂCORITOARE NU FUNCȚIONAEAZĂ PESTE TOT

Doamne, câte-n țară sunt alimentare,

Care nu au coș de colectare!

Dacă nu au garanții de returnare,

Cum să ieie bani în plus la cumpărare? (LERU CICOARE)

 

NU E DATORIA LUI SĂ ȘTIE?

Ministerul de învățământ

Probe cere vii de la Parchet

Despre-un prof brutal și proxenet

Ca să dea cu dânsul de pământ. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

VICLEȘUGUL LA GRAND SLAM NU TRECE

Un bărbat s-a îmbrăcat femeie:

Săndăluțe, bluze și rochiță.

Și aici povestea s-ar încheie,

De n-ar fi la míjloc o chichiță:

El, la tenis, iar s-ar vrea    ... fetiță. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DISCRIMINARE?

O domniță-n pantaloni

Nu-i jenează pe coconi.

Un fecior, azi, în fustiță,

Nu-l ia-n seamă nicio fiță. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BĂRBAȚII NU SE DAU BĂTUȚI

Cât timp n-avea în for rivală,

Cravată mov, costum de gală.

De când cu cotele de gen,

Numai rochițe pe teren. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

URSOFILIE

Într-o silvă din Italii un urs atacă un om.

Bietul fu salvat, dar ursul  - i se cade ce sodóm?

Pus pe jar ca să rezolve solomonic  - greu – binomul,

Papa pronunță verdictul: are drept la viață omul!

Oengiștii noștri, bravii, mai catolici decât papa:

-Ursul îl luăm la noi, iar șefilor le tragem clapa! (NICOLAE CRIHĂNEANU)