A IEŞI DIN STAREA JALNICĂ DE ACTORI ANONIMI
O carte specială ne propune Traian Calancia; „Povestea de seară”( Editura „Cervantes”. Bucureşti, 2024), cu subtitlul „Carte de adormit adulţii”. Se pare că de la analiza (semantică, pragmatică şi semiotică) făcută de Aristotel metaforei, nu s-au schimbat prea multe. Şi astăzi se ia un substantiv şi e „dus dincolo, încolo şi încoace”, încât gândirea ne obligă să stabilim nişte legături. Din această perspectivă, subtitlul este o metaforă. Interesantă este denumirea colecţiei sub care apare volumul: „Cele mai frumoase aberaţii”. O aberaţie ne-o dă chiar titlul. Veţi constata că este, de fapt, o carte de „trezit” adulţii. Lectorul nu trebuie să se aştepte la inepţii, absurdităţi, prostii, elucubraţii, nonsensuri sau sofisme ce se pot atribui autorului. Ele există, dar sunt specifice personajelor. În spaţiul literar botoşănean există un scriitor care a inventat aberaţia ca formă de umor fin. Acesta este Al. D. Funduianu. Discutând cu el, acesta mi-a spus: “Cât despre ”aberația - marca Funduianu”? Parte dintre cititori nefiind în ”temă”, să spunem că este vorba despre rubrica ”Aberez, deci... exist!”, pe care am inițiat-o și o țin - de câțiva ani - pe o rețea de socializare. Și care, pare-se, de vreme ce sunt întrebat, se bucură de oarecare ”notorietate” și de un public stabil. În plus, ce să mai spun? Să-ți asumi o asemenea ”etichetă” (aberantă!) trebuie să dai dovadă de ceva... ”tărie”. Altminteri, aberând, reușesc să trec (mai) ușor în zona pamfletului. A ironiei și, mai ales, a autoironiei (din constatările mele, partea cea mai așteptată și mai ”gustată” de cititori). Uneori, chiar și în cea a umorului ”bonom”. Aberând, pot spune... orice! Chiar și adevărul.” Aberaţiile lui Al. D. Funduianu se găsesc la intersecţia dintre poezie şi epigramă. Ele pornesc pe linia seriozitate - râs, cu scopul kantian de a acţiona pentru prefacerea bruscă a unor speranţe.
Ale lui Traian Calancia sunt diferite. Deşi este tot absolvent de matematică, a şi predat disciplina timp de 20 de ani la diferite şcoli, şi cu diplomă de contabil obţinută prin reconversie profesională., Traian Calancia se copilăreşte prin intermediul umorului, un umor nesofisticat, Cititorul simte / „vede” urmele fine ale bisturiului minţii cu ajutorul căruia autorul a extras psihologii, strategii aberante, jocuri de culise, cacialmale simpatice, stările de maidanez, reacţiile unor însinguraţi, stările de „român mândru”, consecinţele unei vorbe gen „totul se plăteşte” etc. Autorul nu-şi cruţă tagma masculină şi trece la o clasificare a bărbaţilor, descoperind bărbatul ideal, cel din plastilină, unul perfect, altul domestic, unul rău, pe cel îndrăgostit, cel convenabil, nsul cameleon şi, atenţie!, „pe care îl ai”, tipologii care domină aceste „poveşti de seară”, la care eu aş mai adăuga bărbatul şofer şi bărbatul pescar.
Instrumentul pus la treabă de Traian Calancia este logica, fiindcă, zice autorul făcându-ne cu ochiul, „nimic mai logic decât logica”, astfel că nu trebuie să ne mirăm când personajele sale sunt puse într-o relaţie tip diadă cu devenirea fiecăruia dacă substituie logica: Descoperim fanfaronul (logica este substituită cu orgoliul), pătimaşul (cu invidia), idiotul ( cu prostia), necugetatul (cu mânia), iubirea (cu gelozia), escrocul (cu interesul), maniacul (cu dorinţa), „animalul” (cu instinctul), răzbunătorul (cu durerea sufletească), inconsecventul (cu impulsul), fricosul (cu influenţa colaterală), cârcotaşul (cu gândirea negativă), parvenitul (cu banii) etc. Aberaţia apare şi „când logica se înlocuieşte pe sine”, iar atunci, notează autorul, ai de-a face cu un om normal: „Acesta trebuie dat afară din slujbă imediat, pentru că reprezintă un pericol pentru afacerile tale”.
O fi ştiind Traian Calancia ceva dacă pe coperta a patra găsim o altă aberaţie simpatică: „După lecturarea acestei cărţi Guvernul actual a fost scos în afara legii”.
Dacă Emil Cioran ne sfătuieşte să devenim absurzi atunci când nu putem îndrepta ceva, dacă Al. D. Funduianu ne recomandă să ne cufundăm într-o tăcere ironică, Train Calancia ne îndeamnă să ieşim din starea de jalnici actori anonimi.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SUPERFICIALUL LA MARE
Chiar de marea îl înhaţă,
Strigi în văzul tuturor:
E un om “de suprafaţă”,
Nu se-neacă-aşa uşor! (VASILE LARCO)
SPITALIZAREA SE PLĂTEŞTE
Lipsindu-ţi banii, n-ai de-ales,
Aceasta este rezolvarea:
OIei ajutorul de deces
Şi îţi plăteşti spitalizarea. (VASILE LARCO)
SALARIAT
Angajat am fost la “Stat”,
Mi-am păstrat de lucru cheful,
Însă nu m-am arătat
Că eram mai bun ca şeful! (VASILE LARCO)
UNUI PACIENT
Să scapi de-o crâncenă durere
Şi să devii, iar, zâmbitor,
Soluţia e la vedere:
Citeşte-o carte de umor! (VASILE LARCO)
UN TIP CALCULAT (dactilic)
Nimeni nevrând să-l dezmierde,
El deveni responsabil:
Timpul pe care îl pierde
Nu-i niciodată... probabil! (MIHAI HAIVAS)
DECIZIE PAROXISTICĂ (amfibrahic)
Cu certuri, ieșite-n decor,
Își scoate un ochi, la furie,
Să aibă și soacra zurlie
În casă, un ginere chior! (MIHAI HAIVAS)
JOCUL DESTINULUI (anapestic)
Cum pe glob sunt prea mulți idioți,
Un război nuclear, când e criză,
S-ar putea încheia - știm cu toți -
C-o remiză! (MIHAI HAIVAS)
SOLUŢIE
Muncind un an pe faţă, nu pe-ascuns,
Am vrut s-achit impozitul la stat.
Dar tot venitul nu mi-a fost de-ajuns;
Noroc că statul mi-a împrumutat… (GHEORGHE BÂLICI)
PRECAUŢIE ELECTORALĂ
Partidele-ntre ele când se bat
Ca să mă facă cu adevărat
Om fericit, eu fug de hărmălaie
Şi mă feresc … să nu mănânc bătaie. (GHEORGHE BÂLICI)
ALTERNATIVĂ
Dacă tragi acum cu tunu`,
Eu dorm dusă ziua toată,
Fi-ndcă m-am culcat la unu,
Că-i nevastă-sa ... plecată! (MAX OPAIŢ)
UNUI ALCOOLIC
Ideea-mi pare înțeleaptă;
Ca să evite-aglomerări,
Spre casă, de la birt se-ndreaptă
Pe-un drum bătut... pe trei cărări! (MAX OPAIŢ)
LA URNĂ
Hotărât, văzând că-n listă,
Candidați din altă lume
Sunt înscriși, atunci insistă:
Nu votez idei... postume! (MAX OPAIŢ)
SOLUȚIE À LA AMERICA
Cum nu sunt știut în țară
Ca al epigramei rob,
Rima mea la știri s-apară
Cred că-mi trag un glonț în lob. (AXENTE IUGA)
ARDE CERUL
Am o scroafă în coteț,
E grăsună dobitoaca,
Cred c-o tai, că sunt isteț,
Și-o pârlesc, ce fain, de-a moaca! (AXENTE IUGA)
PREVĂZĂTOR
Azi în beci mi-am instalat
Aer condiționat,
Cel lichid, din viță rară,
Să nu fiarb-a doua oară. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
NOUA REALITATE ROMÂNEASCĂ
Doamne!, ce (po)veste sumbră -
Văd, sub soarele amiezii,
Cum ai noștri stau la umbră
Și lucrează... panamezii. (AL. D. FUNDUIANU)
Deocamdată sunt cuminți
Și muncesc, strângând din dinți,
Când vor fi majoritatea
Noi ne-om căuta dreptatea... (ŞTEFAN BAŞNO)
MILITAR ... PENSIONAR
Ca ofițer m-am străduit
Cinstire țării să aduc,
Iar azi lucrez acoperit
De al soției fin papuc. (STELICĂ ROMANIUC)
Eu sunt convins că în armată
Aveai o voce mai bărbată,
Dar ca bărbat căsătorit
Ai dat-o mai pe piuit... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOTĂ DISCORDANTĂ
Toți subalternii la un chef
Îl laudă în cor pe şef,
Cum că-i dotat şi-i om de bine,
Doar secretara se abține. (STELICĂ ROMANIUC)
Păi secretara, sărăcuța,
După atâta huța - huța
Neterminat cum se cuvine
Cum poate spune că e bine?.. (ŞTEFAN BAŞNO)
·
LA "ÎMPINGE TAVA"
Dacă vizitezi Constanța
Și mănânci pe litoral,
Poți să-ți prelungești vacanța
Cu o lună ... în spital. (STELICĂ ROMANIUC)
Dar nici la spital, bădie,
Nu primești mâncare moca
Decât, poate, o felie
Nu de pâine, ci de coca... (ŞTEFAN BAŞNO)
PE PLAJĂ
Ochii văd, fiinţa-mi cere
Că sunt tânăr şi-n putere,
Însă conştiinţa mea
E cu mine ... pe saltea. (STELICĂ ROMANIUC)
Cu conștiință dai la pace
Că aveți rate de plătit
Dar dacă tipa nu te place
Că pentru ea ești ramolit? (ŞTEFAN BAŞNO)
SERVICII CU ‘GĂURI ‘
După cum s-au comportat,
Seamănă cam mult cu noi,
Parcă ar fi apărat,
Nu pe Trump , ci un ….rățoi ! (IOAN PETRESCU)
Când te uiți pe AXN
Sau pe DIVA sunt eroi,
Însă, practic, pe teren
Sunt doar niște papițoi! (ŞTEFAN BAŞNO)
CE N-A VĂZUT PARISUL
Jucători sans frontiere,
Elită, protipendadă,
Recorduri, medalii grele;
Ochii pe OLIMPIADĂ! (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBALUL LUI BURLEANU PE CANICULĂ
Un meci cinci reprize are,
Vreo trei pentru hidratare;
Burlenii, piscină, bere,
Jucătorii, fierți, durere. (DUMITRU BUJDOIU)
ABSENTEISM MARE LA BAC (Presa)
Ce le trebuie lor BAC?
Fără el, același drac;
Pică, se fac de ocară
Și, oricum, pleacă din țară. (DUMITRU BUJDOIU)
LA BALAMUC
- Ce-a pățit de-a-nnebunit?
- Iubita l-a părăsit;
- Și vecinul lui de pat?
- Prostu’, cu ea s-a-nsurat. (DUMITRU BUJDOIU)
METEO: NOU VAL DE CANICULĂ
Ce e val ca valul trece,
Dar, nici gând de vreme rece;
E mai rău ca-n pandemii,
Stai în casă, faci copii. (DUMITRU BUJDOIU)
NE REPREZINTĂ ȚARA CINE?
Supărat pe aliații
Care nu i-au dat un post,
I-a sfidat pe toți, ingrații:
N-a pozat la summit post.
A uitat, omu-mbufnat,
Că el reprezintă-un stat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DUPĂ CE CRITERII SUNT SELECTAȚI DIPLOMAȚII?
Credeați că-s profesii diferite
Cea de medic,/ cea de diplomat?
MAE nu i-i jenă când trimite
Un ginecolog la consulat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
HÂRTIE DE TURNESOL PENTRU OCUPAREA UNEI FUNCȚII DE STAT
Doamne, -n lume e vreun stat
Ce-și menține existența
Pe-un prescript necontestat:
Competența? (NICOLAE MĂTCAȘ)
STATUL DE DREPT NU ȘTIE?
Instituțiile de stat
Să le iei cum bei o bragă
Prin concurs, poți, garantat,
Numa-n caz dacă dai șpagă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU FACE PIELEA CÂT DUBALA?
Ne face de rușine Golden Gate-ul:
Ne fuge-n toate părțile asfaltul.
Ne trebuie-un scandal nou, Watergate -ul?
N-ar fi mai lesne-a construi un altul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
QUOUSQUE TANDEM ABUTERE, ȘOȘOACĂ,
PATIENTIA NOSTRA?
Mai ieri – țară de mitici,
De dorei și bulifrici.
În PE astăzi – alte voci:
Ba o țară de șoșoci! (LERU CICOARE)
PE CÂND UN DRUGTEST PENTRU CEI CARE P
ERMIT INTRAREA DROGURILOR ÎN ȚARĂ?
Vrei să lichidezi efectul?
Mergi la cauză direct.
MAI a schimbat traiectul:
A pornit de la efect. (LERU CICOARE)
NU VOM RĂMÂNE FĂRĂ ENERGIE?
Când au sistat curentul pe cărbune,
„Închis la ordin din UE” s-a spus,
Când să încerce-n arșiță-a-l repune:
„Niciun blackout nu! Totu-i exclus!” (LERU CICOARE)
PRIMELE PENE DE CURENT ÎN CANICULĂ
Nu mai bine o stocai
Să ai vara energie
Și-astăzi nu te ofticai
Să facem economie?! (LERU CICOARE)
DELICATEȚE PE TIMP DE CANICULĂ
Obligat să-nchizi ventilatorul?
Să oprești mașina de spălat?
Aer – minim - condiționat?
Vremuri dispărute. Ești rugat! (LERU CICOARE)
DEMISII DIN CAUZA MODULUI NETRANSPARENT
DE SELECȚIE ȘI NUMIRE A MANAGERILOR AGENȚIEI
Cum să-și ducă la-mplinire
Sarcinile de serviciu,
Fără nicio pregătire,
Puși în pâine din oficiu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUMĂTRISMUL ȘI AMANTLĂCUL LA NUMIRILE
DIN INSTITUȚIILE ȘI COMPANIILE DE STAT
Angajăm inepți și tute.
A scăpa scăpare nu e?
Să chemăm să ne ajute
O comisie din UE. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
-
COȘ SAU SACOȘĂ?
De coșul minim de consum
Mai ține cont vreun șef sau rege,
Iar dacă-i spart ori gol, oricum,
La ce, dar, mai există lege?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR OMUL MAI CONTEAZĂ CEVA?
Puzderii-n jur de ONG-uri,
Gravi protectori de animale,
Ce-n aprigile lor puseuri
De cele - uită – sociale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HALAL PROTECȚIE A CONSUMATORULUI!
Protecție? Să te crucești,
De când pe Facebook plânsu-ni-sa
C’-un gât de apă-n Costinești
Mai scump e decât cel din ...Nisa. (NICOLAE CRIHĂNEANU)