RONSETE SCRISE ÎN “PAS de DAV”
De o bucată bună de timp, doi umoriÅŸti importanÅ£i, Teodora Pascale ÅŸi David Valentin, îÅŸi pun talentul în joc ÅŸi pentru salvarea formelor fixe ale poeziei. Volumul “Ronset în cuplet” (Editura “Pim”, IaÅŸi, 2024) pune în evidenţă doi veritabili artizani ai acestor forme. Când în ritmuri de adagio, când urmate de puseuri de allegretto ca apoi, prin prezenÅ£a unor inserÅ£ii ironice de o subtilitate remarcabilă, PAS(cale) ÅŸi DAV(id) să facă un excelent „PAS de DAV”, nelipsind gândurile afectuoase specifice unui “pas de deux”. Cu simÅ£ul umorului în sânge, aceÅŸti doi autori se remarcă imediat atât după timbrul pe care-l relevă scrisul lor, cât ÅŸi după logica discursului care nu se abate de la scopul propus: de a respecta mecanismul de creaÅ£ie al ronsetului. Acesta este o creaÅ£ie românească ce aparÅ£ine clujeanului Horia Bădescu, format prin telescopizare din cuvintele “rondel” ÅŸi “sonet”, ca rezultat al unei inspiraÅ£ii ludice a autorului amintit. Fiind o combinaÅ£ie rondel / sonet, ia în acelaÅŸi timp ÅŸi o parte din legile celor două. Are 14 versuri aranjate ca în sonetele lui Shakespeare, Horia Bădescu dându-Ie următoarea arhitectură: V1 este identic cu V14; la rândul lor V4, V8 ÅŸi V12 sunt identice; se folosesc trei rime puse în următorul aranjament: xyyx / xyyx / xzzx / zz.
Dacă facem o trecere prin opera scrisă până acum, cei doi sunt niÅŸte analiÅŸti a căror evoluÅ£ie literară eu o pun sub tăria unei diade din Elias Canetti: Teodora Pascale – “de la an la an totul devine mai plin de semnificaÅ£ii”; David Valentin – “cel ce îmbătrâneÅŸte se va îneca în înÅ£elesuri”. Când scriu singuri, PAS o dă pe filozofie, în timp ce DAV se cantonează în sociologie. Când fac tandem admirăm un “PAS de DAV” cu valenÅ£e psihologice: ea are un mister al feminităţii, deÅŸi adeseori dă senzaÅ£ia că nu e conÅŸtientă de apartenenÅ£a la acest gen; el e conÅŸtient de starea de bărbat dându-mi adesea impresia că se lasă dominat. David Valentin stă în faÅ£a unei oglinzi ireale ÅŸi scrie după imaginea apărută, Teodora Pascale vine de undeva de după o vizieră, folosindu-se adesea de gheruÅ£e. Dintr-o perspectivă bergsoniană a teoriei râsului, David Valentin este un “diavol cu arc” (o oscilaÅ£ie între două sentimente contradictorii care se acÅ£ionează unul pe altul ca niÅŸte arcuri”): “În mine a intrat un drac, / Eram demult în conservare, / Doar cu nevoile primare… / Acum, am fluturi în stomac. // Meniu-i afrodisiac, / Privesc oglinda cu mirare: / DeÅŸi cu riduri în dotare, / Acum am fluturi în stomac. // AÅŸ vrea la tine în iatac, / Dar n-am curaj să scot o vorbă: / Holtei, aveam doar muÅŸte-n ciorbă, / Acum, am fluturi în stomac. // Mi-e muză sticla de coniac… / În mine a intrat un drac!”.
Din aceeaÅŸi perspectivă, Teodora Pascale este o “păpuşă cu sfori” (“pleacă de la idea că tot ce e serios în vieÅ£ile noastre provine din libertatea înÅ£eleasă ca maturizare a spiritului ÅŸi înăbuÅŸire a pasiunilor, ca acÅ£iuni deliberate plecând de la credinÅ£a că omul este păpuÅŸa cuiva”): “În trup, un “înger” mi s-a instalat, / Cu el îmi beau cafeaua dimineaÅ£a / Åži chiar de nu vrea să-ÅŸi arate faÅ£a, / Îmi pare foarte bland ÅŸi devotat. // I-am spus că-mi face curte un bărbat / Åži a răspuns: “Perfect. TrăieÅŸte-Å£i viaÅ£a!” / Sunt măritată, dar i-ascult povaÅ£a, / Îmi pare bland ÅŸ ifoarte devotat. // Cum ÅŸi iubitul meu e posedat, / Ne întâlnim în patru, putem spune, / Iar “îngeraÅŸul” meu, deÅŸi tăciune, / Îmi pare bland ÅŸi foarte devotat. // E incredibil ce s-a întâmplat: / În trup, un “înger” mi s-a instalat!”
La nivelul ronsetelor, Teodora Pascale percepe viaÅ£a ca pe un labirint al intervalului, regăsind aici mimoze delicate, adepte ale măritiÅŸului din interes, o Aspirina într-o nouă versiune, o femeie termită, felină blondă, viespe, viperă cu corn, cobră, femeie bancomat etc. David Valentin vede viaÅ£a ca o junglă a unui Babilon-furnicar pe unde miÅŸună bărbatul stâlp de bar, îndrăgostiÅ£ii la bătrâneÅ£e, cei care scanează permanent femeile, masculii piton, bărbatul Å£ipar etc. Duelul dintre cei doi este unul pus sub aura lucidităţii, aceea de a reconstitui tipologii ale intervalului. Într-un elegant „PAS de DAV”, cei doi autori sunt niÅŸte salvatori ai ronsetului. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NOI ÅžI MEDIUL
Prin habitat ne descurcăm,
În voie creÅŸte iarba, pomul,
Chiar ÅŸi pe câini îi protejăm…
Dar cine ocroteÅŸte omul? (VASILE LARCO)
DAR ÅžI PERSPECTIVÄ‚
Pe-al României mândru plai,
Ca peste tot oriunde-n lume,
Prenumele de mic îl ai,
Dar cât de greu îÅ£i faci un nume! (VASILE LARCO)
“COLAC PESTE PUPÄ‚ZÄ‚”
Se vede-un fapt ce nu-i pe plac,
Dar s-a extins ca un flagel:
Cât e românul de sărac,
Mai dă şi lenea peste el. (VASILE LARCO)
VESELIE CU „SURPRIZE” (dactilic)
Când la petreceri te duci
Doar cu persoane trăsnite,
Riști - spun din cele-auzite -
Chiar să te doară-ntre buci! (MIHAI HAIVAS)
BÄ‚RBAÈšII (amfibrahic)
Chiar dacă au inima-n stânga,
Stângaci nu-s în dragoste toÈ›i,
Decât întâlnind doar nătânga
Din secta cu șefii bigoți! (MIHAI HAIVAS)
IUBIREA „FULGER” ESTE PERISABILÄ‚ (anapestic)
S-au dorit chiar de când s-au văzut
Și ochi dulci îÈ™i făceau la-nceput;
Dar cum totul în viață e greu,
Azi îÈ™i fac mutre acre mereu. (MIHAI HAIVAS)
LA PISCINÄ‚
Sezonu-adună laolaltă
În „spaÈ›iul multicultural”
Atâtea piÈ›ipoance-n baltă,
În timp ce peÈ™tii... stau pe mal(MAX OPAIÈš)
POPORUL
Fiind el însuÅŸi un tezaur
Şi-a vremii conştiinţă trează,
Poporul are mâini de aur…
Când le ridică ÅŸi votează. (GHEORGHE BÂLICI)
GASTRONOMICÄ‚
În veacul nostrum luminous
Cuţitul ne-a ajuns la os;
Pe mese, în mai multe case,
CuÅ£itul a ajuns la oase!... (GHEORGHE BÂLICI)
AI NOÅžTRI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN
În Parlament, spre-a-i ferici,
Åži noi parlamentari am dat,
Că e cultură mare şi
Se doarme mai civilizat… (GHEORGHE BÂLICI)
PORTRET... EN(-) VERS ( franțuzism!)
De pe vapor a debarcat
Și-ajunse omul Președinte;
Dar după ce a fost votat,
S-a constatat... ce tare minte !?...(MAX OPAIÈš)
CURAJUL IDENTITÄ‚ÈšII
Amicul meu a scris o carte;
Dar din păcate, toți citim
Că pe copertă, mai deoparte,
Semnează cu... pseudonim!?... ( MAX OPAIȚ)
MARIAJUL DESUET!
Căsnicia… magic nod,
Este al iubirii rod,
Şi evoluează-ncet,
Ca ÅŸi vinul… spre oÅ£et! (IOAN MAMAISCHE)
NUAI CEL PÄ‚Å¢IT O ÅžTIE!
Totdeauna ÅŸi-a dorit
Să trăiască-o veşnicie,
Dar voinţa i-a pierit
La trei ani… de căsnicie! (IOAN MAMAISCHE)
DISCREÈšIE LA MATRIMONIALE
Când fluturi dau în burtă chix
Și sunt hormoni ce nu-ți dau pace
Te duci pe "PUBLI", "OLX"
Și dai un ban...dar știi că tace! (AXENTE IUGA)
LA VÂRSTA A TREIA
La umbra unui nuc obez
Eu mândra-n braÈ›e strâns o È›in
Și sfatul tatei îl urmez:
-"Te mulțumește cu puțin!" (AXENTE IUGA)
CONTRAVENÈšII RUTIERE
La amend-așa umflată,
Dată de milițian,
Ori umblăm la judecată
Ori ne ducem...pe organ! (AXENTE IUGA)
TESTAMENT
Dacă moartea, ca pe-un bou,
Vine-n trafic și mă cheamă,
Sub talon, în torpedou,
E-o juma de epigramă. (AXENTE IUGA)
LA MECI
Ca să văd un meci curat,
Fără faulturi la sol,
La TV m-am așezat
Cu lavetă și alcool. (AXENTE IUGA)
GUVERNARE
UniÅ£i ÅŸi tari ca niÅŸte stânci
Pe calea guvernării,
Ei urme vor lăsa adânci…
În beregata ţării! (VIOREL MARTIN)
GUVERNANÅ¢ILOR NOÅžTRI
Bunăstarea unde e?
Că ne-aţi cam tăiat din toate;
Ne hrănim cu te miri ce…
Da-njurăm pe saturate! (VIOREL MARTIN)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
EROI AU FOST…
Eroi au fost, eroi sunt încă
Și-or fi în neamul românesc
Că nu au creier, ci au stâncă
În cap, cei ce ne păstoresc! (DUMITRU MONACU)
Bine-ar fi să fie stâncă
Poate-ar fi mai consecvenți
Dar gândirea lor "adâncă"
E tărâÈ›e cu solvenÈ›i...(ÅžTEFAN BAÅžNO)
TOT MAI…
Tot mai târziu ne urcă marea-n tâmplă.
Tot mai curând ne creÈ™te-un dinte-n buză,
Tot mai real realul ni se-ntâmplă
Când nu găsim la fluturi nicio scuză(MARIOARA NEDEA)
Tot mai găsești cuvinte potrivite,
Tot le mai storci de sensuri interzise,
Tot scormonești prin cronici prăfuite,
Tot cauți formulări din vechi zapise,
Un dinte È›i-a rămas înfipt în buză,
Un marinar se tânguie-n cambuză,
Că nu a mai găsit nici pic de rom
Și fără picul ăsta nu e om! ...(ŞTEFAN BAŞNO)
CUIUL
Pierdut în vise ÅŸi-n idei,
Cum nu-s amic al nimănui,
N-am cui mă plânge, de-obicei,
Åži-atunci, la mine, am un...cui. (NICÄ‚ JANET)
Ai o poftă ai ceva,
Ai în ce o atârna
Să te văd trecut la fapte
Dacă vrei să-l rupi la noapte...(ŞTEFAN BAŞNO)
INIMII MELE
„Ceasul” meu a fost făcut
Să nu șadă un minut
Åži-a bătut tic-tac întruna,
Până s-a oprit la una. (STELICÄ‚ ROMANIUC)
Stelică, mi-ai cam dat emoții
Vorbind de inima oprită
Că m-am gândit: cumva comoÈ›ii,
Stop cardiac, miocardită...
Dar tu zburdalnic și viril
Aveai în minte o fătucă
Nurlie și cu sex apeall
Și nu aveai vreun gând de ducă... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
PATRIOTISM SÄ‚SESC
Romanul este “PATRIOT”,
Si-atuncea el donează tot,
Pentru o funcție sau post,
Să fie pus la “adăpost”! (IOAN PETRESCU)
În È›ară a furat cu japca
Èšara a dus-o la pieire
De-aceea i se pare șapca
Gozavă ca acoperire! (ŞTEFAN BAŞNO)
MUPPET SHOW ELECTORAL
Cu moÈ™negii în platou,
SUA alege din nou,
Ori un “libidou dotat”,
Ori senil plin de …..”rahat”! (IOAN PETRESCU)
Măcar cel cu libidoul
Nu s-a încurcat ca boul
Și s-a menținut cu firea,
A știut unde-i ieșirea! (ŞTEFAN BAŞNO)
EURO-24: DE LA 3-0 LA 0-3*
Ne place, sau nu ne place,
Ăștia suntem, n-ai ce face;
Cu 3-0 am început
Și cu 0-3 …kaputt. (DUMITRU BUJDOIU)
* NaÈ›ionala noastră a bătut Ucraina în grupa E, câÈ™tigată, È™i a
pierdut în optimi la Olanda, cu acelaÈ™i scor, dar invers.
EURO-24, CÂRCOTAȘII PASEAZÄ‚ ECHIPEI DE SUFLET
Le-o zice ca pe o poantă:
De-acum, ori niciodată,
Croiește-ți altă soartă,
Șutând mai des la poartă. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBALUL GREȘEALĂ-AȘTEAPTĂ
Și-arbitru’ greÈ™eală-aÈ™teaptă,
Vine VAR-ul și o-ndreaptă;
Greșește și VAR-ul, ciumeți,
Să dai cu el…de pereÈ›i. (DUMITRU BUJDOIU)
TOAMNA SE NUMÄ‚RÄ‚ PUNGAȘII…LA VOT
Bătălie pe ciolan,
Ca-ntre șmecheri pe maidan;
Prin scuipat, sau prin pupat,
ToÈ›i se înfig la furat. (DUMITRU BUJDOIU)
DIRECTIVÄ‚ UE: TAXÄ‚ PE FLATULENÈšA VACII
Știu cum procedez cu vaca,
O duc, dracu’, la ORACA*;
Taxele le ocolesc,
Dar cu soacra tot plătesc. (DUMITRU BUJDOIU)
* Siglă pe vremuri: Oficiul Regional de Achiziții și Colectare Animale
KNOCK-DOWN
Argumente de la sursă.
Nu stă nime la-ndoială.
Slavă Domnului că-n cursă
E răceală, nu sminteală. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AGRESORUL VINE CU PROPUNERI DE PACE
Întâi i-au măcelărit.
Nu mai È™tim câte ucisuri,
Hălci din țară le-au halit
Și-acum cer și compromisuri. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND MACRÄ‚ NU-I, ȘI OSU-I CARNE
Un crescendo ostinato
Mai să-l mâne la orice.
Dacă-un loc n-a prins la NATO,
Poate-l prinde la CE. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ASIGURARE PENTRU DEMNITARI DIN BANI PUBLICI
Protocolul, că prevede,
Machiaj pentru deplasare,
De ce oare n-ar concede
Și-un decont de-mbălsămare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂT E DE STRICTÄ‚ LEGEA
Le convine – comasează,
Ba și candidat comun.
Dacă-i dezavantajează,
Atunci legii se supun. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZACORDUL MAI IRUPE,
ALIANÈšA NU SE RUPE?
De-un lucru-au uitat
Cei porniți pe certat:
Când doi se-mbârligă,
Al treilea câÈ™tigă. (LERU CICOARE)
AMBII AMENINȚĂ CU PLECAREA,
DAR NICIUNUL NU-I DISPUS SÄ‚ PLECE
De puÈ™ca neîncărcată
Totdeauna se tem doi:
Cel pe care țeava-l cată,
Cel È›intind ca un zgâmboi. (LERU CICOARE)
S-A DECIS DATA ALEGERILOR
Nu mai rătăcește-n jur fantoma
Unui fals comerÈ› cu ridicata,
Jubilând chiar papa de la Roma:
Consummatum est! Avem și data! (LERU CICOARE)
CUM MAI STÄ‚M CU „ROMÂNIA EDUCATÄ‚”?
Cum vorbim de educare
În consilii, for, lozinci,
Marea când Evaluare
N-o pot trece doi din cinci? (LERU CICOARE)
DOI PRIMARI ÎNTR-UN FOTOLIU
Mare păcălici să ai
Ca să-ți facă-așa conjuncție:
Un primar, biv vel, în funcÈ›ie,
Nou alesul – în stand-bay. (LERU CICOARE)
DUMNEZEU SÄ‚ NE FEREASCÄ‚
DE JUDECATÄ‚ MÄ‚GÄ‚REASCÄ‚
Adágiu de troglodit:
Dacă n-ai părerea lui,
Atunci netăgăduit
Ești adeptul rusului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARLAMENTARI CARE N-AU SCOS UN
CUVÂNT LA ȘEDINÈšE TIMP DE PATRU ANI
Fără cobză sau teorbă
Curgeau vorbele din torbă,
Dar, văzându-se-n trăsură,
Parc’-au luat apă-n gură. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ACUZATUL DE PLAGIAT NU SE POATE APÄ‚RA
El, în loc să demonstreze
Că nu-i furt nici la tradus,
A-nceput să peroreze
Că-l traduc printr-un fake news. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PODUL SUSPENDAT DE LA BRÄ‚ILA
Podul trei din Eurostat
Mare ghinion mai are:
Bine nu l-au copertat
Și-i iar la ... decopertare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SÄ‚RBÄ‚TOAREA CELOR TREI MII DE SECUIENCE
La trei mii de secuience
De pe plaiuri șumulence,
Din trei mii de moldovence,
Oltence sau bihorence,
Alte trei de apusence
De pe muntele Găina,
Cine și-a găsi ondina? (NICOLAE CRIHĂNEANU)