RONSETE SCRISE ÎN “PAS de DAV”
De o bucată bună de timp, doi umorişti importanţi, Teodora Pascale şi David Valentin, îşi pun talentul în joc şi pentru salvarea formelor fixe ale poeziei. Volumul “Ronset în cuplet” (Editura “Pim”, Iaşi, 2024) pune în evidenţă doi veritabili artizani ai acestor forme. Când în ritmuri de adagio, când urmate de puseuri de allegretto ca apoi, prin prezenţa unor inserţii ironice de o subtilitate remarcabilă, PAS(cale) şi DAV(id) să facă un excelent „PAS de DAV”, nelipsind gândurile afectuoase specifice unui “pas de deux”. Cu simţul umorului în sânge, aceşti doi autori se remarcă imediat atât după timbrul pe care-l relevă scrisul lor, cât şi după logica discursului care nu se abate de la scopul propus: de a respecta mecanismul de creaţie al ronsetului. Acesta este o creaţie românească ce aparţine clujeanului Horia Bădescu, format prin telescopizare din cuvintele “rondel” şi “sonet”, ca rezultat al unei inspiraţii ludice a autorului amintit. Fiind o combinaţie rondel / sonet, ia în acelaşi timp şi o parte din legile celor două. Are 14 versuri aranjate ca în sonetele lui Shakespeare, Horia Bădescu dându-Ie următoarea arhitectură: V1 este identic cu V14; la rândul lor V4, V8 şi V12 sunt identice; se folosesc trei rime puse în următorul aranjament: xyyx / xyyx / xzzx / zz.
Dacă facem o trecere prin opera scrisă până acum, cei doi sunt nişte analişti a căror evoluţie literară eu o pun sub tăria unei diade din Elias Canetti: Teodora Pascale – “de la an la an totul devine mai plin de semnificaţii”; David Valentin – “cel ce îmbătrâneşte se va îneca în înţelesuri”. Când scriu singuri, PAS o dă pe filozofie, în timp ce DAV se cantonează în sociologie. Când fac tandem admirăm un “PAS de DAV” cu valenţe psihologice: ea are un mister al feminităţii, deşi adeseori dă senzaţia că nu e conştientă de apartenenţa la acest gen; el e conştient de starea de bărbat dându-mi adesea impresia că se lasă dominat. David Valentin stă în faţa unei oglinzi ireale şi scrie după imaginea apărută, Teodora Pascale vine de undeva de după o vizieră, folosindu-se adesea de gheruţe. Dintr-o perspectivă bergsoniană a teoriei râsului, David Valentin este un “diavol cu arc” (o oscilaţie între două sentimente contradictorii care se acţionează unul pe altul ca nişte arcuri”): “În mine a intrat un drac, / Eram demult în conservare, / Doar cu nevoile primare… / Acum, am fluturi în stomac. // Meniu-i afrodisiac, / Privesc oglinda cu mirare: / Deşi cu riduri în dotare, / Acum am fluturi în stomac. // Aş vrea la tine în iatac, / Dar n-am curaj să scot o vorbă: / Holtei, aveam doar muşte-n ciorbă, / Acum, am fluturi în stomac. // Mi-e muză sticla de coniac… / În mine a intrat un drac!”.
Din aceeaşi perspectivă, Teodora Pascale este o “păpuşă cu sfori” (“pleacă de la idea că tot ce e serios în vieţile noastre provine din libertatea înţeleasă ca maturizare a spiritului şi înăbuşire a pasiunilor, ca acţiuni deliberate plecând de la credinţa că omul este păpuşa cuiva”): “În trup, un “înger” mi s-a instalat, / Cu el îmi beau cafeaua dimineaţa / Şi chiar de nu vrea să-şi arate faţa, / Îmi pare foarte bland şi devotat. // I-am spus că-mi face curte un bărbat / Şi a răspuns: “Perfect. Trăieşte-ţi viaţa!” / Sunt măritată, dar i-ascult povaţa, / Îmi pare bland ş ifoarte devotat. // Cum şi iubitul meu e posedat, / Ne întâlnim în patru, putem spune, / Iar “îngeraşul” meu, deşi tăciune, / Îmi pare bland şi foarte devotat. // E incredibil ce s-a întâmplat: / În trup, un “înger” mi s-a instalat!”
La nivelul ronsetelor, Teodora Pascale percepe viaţa ca pe un labirint al intervalului, regăsind aici mimoze delicate, adepte ale măritişului din interes, o Aspirina într-o nouă versiune, o femeie termită, felină blondă, viespe, viperă cu corn, cobră, femeie bancomat etc. David Valentin vede viaţa ca o junglă a unui Babilon-furnicar pe unde mişună bărbatul stâlp de bar, îndrăgostiţii la bătrâneţe, cei care scanează permanent femeile, masculii piton, bărbatul ţipar etc. Duelul dintre cei doi este unul pus sub aura lucidităţii, aceea de a reconstitui tipologii ale intervalului. Într-un elegant „PAS de DAV”, cei doi autori sunt nişte salvatori ai ronsetului. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NOI ŞI MEDIUL
Prin habitat ne descurcăm,
În voie creşte iarba, pomul,
Chiar şi pe câini îi protejăm…
Dar cine ocroteşte omul? (VASILE LARCO)
DAR ŞI PERSPECTIVĂ
Pe-al României mândru plai,
Ca peste tot oriunde-n lume,
Prenumele de mic îl ai,
Dar cât de greu îţi faci un nume! (VASILE LARCO)
“COLAC PESTE PUPĂZĂ”
Se vede-un fapt ce nu-i pe plac,
Dar s-a extins ca un flagel:
Cât e românul de sărac,
Mai dă şi lenea peste el. (VASILE LARCO)
VESELIE CU „SURPRIZE” (dactilic)
Când la petreceri te duci
Doar cu persoane trăsnite,
Riști - spun din cele-auzite -
Chiar să te doară-ntre buci! (MIHAI HAIVAS)
BĂRBAȚII (amfibrahic)
Chiar dacă au inima-n stânga,
Stângaci nu-s în dragoste toți,
Decât întâlnind doar nătânga
Din secta cu șefii bigoți! (MIHAI HAIVAS)
IUBIREA „FULGER” ESTE PERISABILĂ (anapestic)
S-au dorit chiar de când s-au văzut
Și ochi dulci își făceau la-nceput;
Dar cum totul în viață e greu,
Azi își fac mutre acre mereu. (MIHAI HAIVAS)
LA PISCINĂ
Sezonu-adună laolaltă
În „spațiul multicultural”
Atâtea pițipoance-n baltă,
În timp ce peștii... stau pe mal(MAX OPAIȚ)
POPORUL
Fiind el însuşi un tezaur
Şi-a vremii conştiinţă trează,
Poporul are mâini de aur…
Când le ridică şi votează. (GHEORGHE BÂLICI)
GASTRONOMICĂ
În veacul nostrum luminous
Cuţitul ne-a ajuns la os;
Pe mese, în mai multe case,
Cuţitul a ajuns la oase!... (GHEORGHE BÂLICI)
AI NOŞTRI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN
În Parlament, spre-a-i ferici,
Şi noi parlamentari am dat,
Că e cultură mare şi
Se doarme mai civilizat… (GHEORGHE BÂLICI)
PORTRET... EN(-) VERS ( franțuzism!)
De pe vapor a debarcat
Și-ajunse omul Președinte;
Dar după ce a fost votat,
S-a constatat... ce tare minte !?...(MAX OPAIȚ)
CURAJUL IDENTITĂȚII
Amicul meu a scris o carte;
Dar din păcate, toți citim
Că pe copertă, mai deoparte,
Semnează cu... pseudonim!?... ( MAX OPAIȚ)
MARIAJUL DESUET!
Căsnicia… magic nod,
Este al iubirii rod,
Şi evoluează-ncet,
Ca şi vinul… spre oţet! (IOAN MAMAISCHE)
NUAI CEL PĂŢIT O ŞTIE!
Totdeauna şi-a dorit
Să trăiască-o veşnicie,
Dar voinţa i-a pierit
La trei ani… de căsnicie! (IOAN MAMAISCHE)
DISCREȚIE LA MATRIMONIALE
Când fluturi dau în burtă chix
Și sunt hormoni ce nu-ți dau pace
Te duci pe "PUBLI", "OLX"
Și dai un ban...dar știi că tace! (AXENTE IUGA)
LA VÂRSTA A TREIA
La umbra unui nuc obez
Eu mândra-n brațe strâns o țin
Și sfatul tatei îl urmez:
-"Te mulțumește cu puțin!" (AXENTE IUGA)
CONTRAVENȚII RUTIERE
La amend-așa umflată,
Dată de milițian,
Ori umblăm la judecată
Ori ne ducem...pe organ! (AXENTE IUGA)
TESTAMENT
Dacă moartea, ca pe-un bou,
Vine-n trafic și mă cheamă,
Sub talon, în torpedou,
E-o juma de epigramă. (AXENTE IUGA)
LA MECI
Ca să văd un meci curat,
Fără faulturi la sol,
La TV m-am așezat
Cu lavetă și alcool. (AXENTE IUGA)
GUVERNARE
Uniţi şi tari ca nişte stânci
Pe calea guvernării,
Ei urme vor lăsa adânci…
În beregata ţării! (VIOREL MARTIN)
GUVERNANŢILOR NOŞTRI
Bunăstarea unde e?
Că ne-aţi cam tăiat din toate;
Ne hrănim cu te miri ce…
Da-njurăm pe saturate! (VIOREL MARTIN)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
EROI AU FOST…
Eroi au fost, eroi sunt încă
Și-or fi în neamul românesc
Că nu au creier, ci au stâncă
În cap, cei ce ne păstoresc! (DUMITRU MONACU)
Bine-ar fi să fie stâncă
Poate-ar fi mai consecvenți
Dar gândirea lor "adâncă"
E tărâțe cu solvenți...(ŞTEFAN BAŞNO)
TOT MAI…
Tot mai târziu ne urcă marea-n tâmplă.
Tot mai curând ne crește-un dinte-n buză,
Tot mai real realul ni se-ntâmplă
Când nu găsim la fluturi nicio scuză(MARIOARA NEDEA)
Tot mai găsești cuvinte potrivite,
Tot le mai storci de sensuri interzise,
Tot scormonești prin cronici prăfuite,
Tot cauți formulări din vechi zapise,
Un dinte ți-a rămas înfipt în buză,
Un marinar se tânguie-n cambuză,
Că nu a mai găsit nici pic de rom
Și fără picul ăsta nu e om! ...(ŞTEFAN BAŞNO)
CUIUL
Pierdut în vise şi-n idei,
Cum nu-s amic al nimănui,
N-am cui mă plânge, de-obicei,
Şi-atunci, la mine, am un...cui. (NICĂ JANET)
Ai o poftă ai ceva,
Ai în ce o atârna
Să te văd trecut la fapte
Dacă vrei să-l rupi la noapte...(ŞTEFAN BAŞNO)
INIMII MELE
„Ceasul” meu a fost făcut
Să nu șadă un minut
Şi-a bătut tic-tac întruna,
Până s-a oprit la una. (STELICĂ ROMANIUC)
Stelică, mi-ai cam dat emoții
Vorbind de inima oprită
Că m-am gândit: cumva comoții,
Stop cardiac, miocardită...
Dar tu zburdalnic și viril
Aveai în minte o fătucă
Nurlie și cu sex apeall
Și nu aveai vreun gând de ducă... (ŞTEFAN BAŞNO)
PATRIOTISM SĂSESC
Romanul este “PATRIOT”,
Si-atuncea el donează tot,
Pentru o funcție sau post,
Să fie pus la “adăpost”! (IOAN PETRESCU)
În țară a furat cu japca
Țara a dus-o la pieire
De-aceea i se pare șapca
Gozavă ca acoperire! (ŞTEFAN BAŞNO)
MUPPET SHOW ELECTORAL
Cu moșnegii în platou,
SUA alege din nou,
Ori un “libidou dotat”,
Ori senil plin de …..”rahat”! (IOAN PETRESCU)
Măcar cel cu libidoul
Nu s-a încurcat ca boul
Și s-a menținut cu firea,
A știut unde-i ieșirea! (ŞTEFAN BAŞNO)
EURO-24: DE LA 3-0 LA 0-3*
Ne place, sau nu ne place,
Ăștia suntem, n-ai ce face;
Cu 3-0 am început
Și cu 0-3 …kaputt. (DUMITRU BUJDOIU)
* Naționala noastră a bătut Ucraina în grupa E, câștigată, și a
pierdut în optimi la Olanda, cu același scor, dar invers.
EURO-24, CÂRCOTAȘII PASEAZĂ ECHIPEI DE SUFLET
Le-o zice ca pe o poantă:
De-acum, ori niciodată,
Croiește-ți altă soartă,
Șutând mai des la poartă. (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBALUL GREȘEALĂ-AȘTEAPTĂ
Și-arbitru’ greșeală-așteaptă,
Vine VAR-ul și o-ndreaptă;
Greșește și VAR-ul, ciumeți,
Să dai cu el…de pereți. (DUMITRU BUJDOIU)
TOAMNA SE NUMĂRĂ PUNGAȘII…LA VOT
Bătălie pe ciolan,
Ca-ntre șmecheri pe maidan;
Prin scuipat, sau prin pupat,
Toți se înfig la furat. (DUMITRU BUJDOIU)
DIRECTIVĂ UE: TAXĂ PE FLATULENȚA VACII
Știu cum procedez cu vaca,
O duc, dracu’, la ORACA*;
Taxele le ocolesc,
Dar cu soacra tot plătesc. (DUMITRU BUJDOIU)
* Siglă pe vremuri: Oficiul Regional de Achiziții și Colectare Animale
KNOCK-DOWN
Argumente de la sursă.
Nu stă nime la-ndoială.
Slavă Domnului că-n cursă
E răceală, nu sminteală. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AGRESORUL VINE CU PROPUNERI DE PACE
Întâi i-au măcelărit.
Nu mai știm câte ucisuri,
Hălci din țară le-au halit
Și-acum cer și compromisuri. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND MACRĂ NU-I, ȘI OSU-I CARNE
Un crescendo ostinato
Mai să-l mâne la orice.
Dacă-un loc n-a prins la NATO,
Poate-l prinde la CE. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ASIGURARE PENTRU DEMNITARI DIN BANI PUBLICI
Protocolul, că prevede,
Machiaj pentru deplasare,
De ce oare n-ar concede
Și-un decont de-mbălsămare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂT E DE STRICTĂ LEGEA
Le convine – comasează,
Ba și candidat comun.
Dacă-i dezavantajează,
Atunci legii se supun. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEZACORDUL MAI IRUPE,
ALIANȚA NU SE RUPE?
De-un lucru-au uitat
Cei porniți pe certat:
Când doi se-mbârligă,
Al treilea câștigă. (LERU CICOARE)
AMBII AMENINȚĂ CU PLECAREA,
DAR NICIUNUL NU-I DISPUS SĂ PLECE
De pușca neîncărcată
Totdeauna se tem doi:
Cel pe care țeava-l cată,
Cel țintind ca un zgâmboi. (LERU CICOARE)
S-A DECIS DATA ALEGERILOR
Nu mai rătăcește-n jur fantoma
Unui fals comerț cu ridicata,
Jubilând chiar papa de la Roma:
Consummatum est! Avem și data! (LERU CICOARE)
CUM MAI STĂM CU „ROMÂNIA EDUCATĂ”?
Cum vorbim de educare
În consilii, for, lozinci,
Marea când Evaluare
N-o pot trece doi din cinci? (LERU CICOARE)
DOI PRIMARI ÎNTR-UN FOTOLIU
Mare păcălici să ai
Ca să-ți facă-așa conjuncție:
Un primar, biv vel, în funcție,
Nou alesul – în stand-bay. (LERU CICOARE)
DUMNEZEU SĂ NE FEREASCĂ
DE JUDECATĂ MĂGĂREASCĂ
Adágiu de troglodit:
Dacă n-ai părerea lui,
Atunci netăgăduit
Ești adeptul rusului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PARLAMENTARI CARE N-AU SCOS UN
CUVÂNT LA ȘEDINȚE TIMP DE PATRU ANI
Fără cobză sau teorbă
Curgeau vorbele din torbă,
Dar, văzându-se-n trăsură,
Parc’-au luat apă-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUZATUL DE PLAGIAT NU SE POATE APĂRA
El, în loc să demonstreze
Că nu-i furt nici la tradus,
A-nceput să peroreze
Că-l traduc printr-un fake news. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PODUL SUSPENDAT DE LA BRĂILA
Podul trei din Eurostat
Mare ghinion mai are:
Bine nu l-au copertat
Și-i iar la ... decopertare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂRBĂTOAREA CELOR TREI MII DE SECUIENCE
La trei mii de secuience
De pe plaiuri șumulence,
Din trei mii de moldovence,
Oltence sau bihorence,
Alte trei de apusence
De pe muntele Găina,
Cine și-a găsi ondina? (NICOLAE CRIHĂNEANU)