Scot din rafturile bibliotecii personale volumul “Epigrame” (Editura “Scrisul Românesc”, Craiova, 1932), autor I. C. Popescu Polyclet. Autorul s-a născut la Craiova pe 18 decembrie 1883. Licenţiat în drept fiind, a făcut mult timp avocatură. În paralel a făcut şi ziaristică. A colaborat la ziarele “Viitorul”, “România jună”, Secolul XX”, “Apărarea naţională”, precum şi la revistele “Ramuri”, “Semănătorul”, “Revista modernă”, “Carmen”, “Revista idealist”, “Convorbiri critice”, “Noua revistă română”, “Luceafărul” şi “Românul”. Împreună cu N. Vulovici şi Şt. Braborescu, scoate la Craiova “Noua revistă olteană”. A tipărit volume de versuri (“Viorele”, “Zări albastre” şi “Amurg de toamnă”), a tradus din Maupassant şi G. Cardacci, a scos o “Antologie a poeţilor olteni” şi alta interbelică cu titlul „Reliefuri”, dar s-a remarcat şi ca umorist prin volumele de epigrame “La vale”, “În picaj” şi “Epigrame”. Raportându-ne la numele cu care semnează, presupun că a fost impresionat de Polyclet, ca a doua mare personalitate artistică din perioada clasică grecească, cel care a impus ceea ce se numeşte “canonul lui Polyclet”. Prin acest canon se defineşte ca proporţie ideală a corpului raportul 1/7, adică înălţimea capului trebuie să se cuprindă de 7 ori în înălţimea corpului. Adept al perfecţiunii polycletiene, autorul acestui volum nu a fost consecvent şi în ceea ce priveşte construcţia epigramei. Aspectul nu poate fi atât de imputabil, având în vedere anul apariţiei cărţii (1932). Volumul acesta se încadrează în intervalul temporal 1916 – 1940, considerat de Elis Râpeanu ca fiind o perioadă de înflorire a epigramei româneşti, una de regenerare, e drept, în acelaşi timp cu celelalte specii literare. Va fi continuată de epigramiştii afirmaţi înainte de Primul Război Mondial şi de noua generaţie care tocmai se ivea. Este perioada în care apare antologia semnată de N. Crevedia şi Calotescu-Neicu, revista „Epigrama”scoasă de Virgiliu Slăvescu, iar popularitatea lui Cincinat Pavelescu era în creştere.
Volumul în discuţie este un omagiu adus avocatului şi omului politic român, Virgil Potârcă (1888 – 1954). Conform Wikipedia, Potârcă a fost „subsecretar de stat, ministru al Justiției, ministru al Comunicațiilor și ministru al Agriculturii și Domeniilor Statului (interimar) în mai multe guverne”. Textul se deschide cu epigrama “Criticilor mei” – “Eu ştiu că mă-njuraţi cu toţii, / De-aceea sunt băiat cuminte: / Cu epigramele acestea / V-o iau acuma înainte.”
Majoritatea creaţiilor fac referire la confraţii în ale scrisului ca şi la cei care activează în domeniul dreptului. Lui Adrian Maniu îi sunt rezervate trei epigram: 1. “Ce şiret e Dallocrin! / Scriind versuri, socoteşte / Că nu-l poţi descoperi / Când Maniu iscăleşte”; 2. “Pe nume bun, de bunăseamă, / Pe scriitor Maniu-l cheamă, / Iar genul lui de poezie / Se zice deci că e… manie!”; 3. “Ce frumoasă iarnă alba: / Ca o coală de hârtie! / Dar păcat că-a compromise-o / A. Maniu-n poezie!”.
Multe epigram pleacă de la titlurile cărţilor scrise de cei ironizaţi: “Lui Tudor Măinescu, autorul volumului “Opicătură de parfum” – “S-ascunzi mirosul natural / E foarte bine, orişicum, / Că peste versuri ai turnat… / O picătură de parfum!”; “Poetul N. Milcu a publicat o poezie prin care invită “Vipera” să-l muşte” – “Vrei să fii muşcat de viperi? / Cred că râzi de cititori! / Altfel ai chema să muşte / Pe Şeicaru şi să mori!”; „Am auzit că A. G., care m-a înjurat în „Adevărul literar” este autorul unui roman” – „Că mă-njuri prin „Adevărul”, / Eu nu fac pe mitocanul / Să-ţi răspund, căci mă răzbună / Cei ce ţi-au citit romanul.”.
I. C. Popescu Polyclet l-a apreciat foarte mult pe Cincinat Pavelescu, pe care îl considera „un om bine pregătit, totdeauna capabil să spună o vorbă de duh”. În 1935 îi dedică un studiu în două volume, intitulat „Cincinat Pavelescu”. Redăm din volumul în discuţie: „Lui Cincinat, epigramist şi… chel” – Eu ştiu de ce te porţi cu lumea / Aşa-ndrăzneţ şi ai noroc, / Căci ura ei nu poate face… / Să-ţi ia vreodată părul foc.”; „Aceluiaşi” „Te-nţeapă toţi din orice parte, / Te cred un fleac, într-adevăr, / Dar toate astea, vorba ceea… / Nu-ţi mişcă nici un fir de păr.”
Conţinând 60 de epigrame, cred că nu se poate scrie o istorie a epigramei româneşti, fără a lua în considerare şi acest volum al lui I. C. Popescu Polyclet. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DE GUSTIBUS
Aud - surprins - vorbindu-se, prin spate,
Că viața de elev e chin, e dramă...
Dar eu aș prefera un test la mate,
În locul unuia de epigramă. (Al. D. FUNDUIANU)
CONSTATARE
Ca românul, greu găsești
Poliglot, pe glob, se plimbă
Și te-ndeamnă: când vorbești...
Ține-ți gura-n orice limbă! (Al. D. FUNDUIANU)
METAMORFOZĂ
Soaţa este ca o zână,
Căsniciei se consacră,
Dar în casă nu-I stăpână
Dacă nu devine soacră. (VASILE LARCO)
DESTIN ANAPODA
De-o fi român, bulgar sau rrom,
Ucrainean, chinez sau rus,
Pensionarul e un om
De toţi considerat în plus. (VASILE LARCO)
ANOMALIE PE LITORAL
De ajungi pe plaja-ntinsă
Te cuprinde-n zori mirarea,
Când o tânără distinsă
Are PEŞTI mai mulţi ca marea. (VASILE LARCO)
COMPARAȚIE (dactilic)
Căsătoria, de-o vreme,
Pare-un vaccin cu probleme:
Poți chiar să ai, cam perverse,
Multe reacții adverse! (MIHAI HAIVAS)
TĂCERE SUSPECTĂ (amfibrahic)
Afirm,dar pe nimeni nu-nghimp:
Soția când tace mult timp.
Ea are - spun surse oculte -
De zis, despre soț, chiar prea multe! (MIHAI HAIVAS)
INGENIOZITATE (anapestic)
Îi plăcea când iubitul,
Terminând cu privitul,
La un sex „glorios”
Își muta barba jos. (MIHAI HAIVAS)
HAI ROMÂNIA! EURO `24!...
Microbiști rămași acasă,â
Pe-o terasă de la mall,
Strigă c-un pahar pe masă:
Fraților, e GOOL!... e GOL! (MAX OPAIȚ)
STÂNGĂCIA DREPTEI !
Zdrobită tare în sondaje,
Nici dreapta nu mai e ce-a fost,
De-aceea, în concubinaje,
Își caută acum un rost!(MAX OPAIȚ)
SITUAȚIE DE CRIZĂ
Pare stăpânit de-o boală;
Dependența nu îl lasă
Și s-aprinde, când e goală...
Sticla-n fața lui pe masă! (MAX OPAIȚ)
EVOLUȚIE
La Neptun pe plaja fină
Până-n vârf de pix transpir,
Lenjeria feminină
Se numește astăzi fir. (AXENTE IUGA)
DIN CÂTE ÎMI AMINTESC
Sincer, o așa căldură,
Chiar demult n-am cunoscut ,
Mai exact de când, în șură,
Mama, moașa...m-au născut! (AXENTE IUGA)
CONSOLARE
De ani, de boli împovărat
Eu fruct culeg, la senectute,
Că, tânăr f'nd, mi s-a urat
Și altceva lângă... virtute. (AXENTE IUGA)
DOMNUL Stefan Basno ESTE REVOLTAT
DE JURIZARE LA CONCURSURILE DE EPIGRAME
Ridică-te Fane și vezi-ți jurații
Cum premii în bani își împart din stilou,
Chiar astăzi spre Cluj, alergând, trec Carpații
Să-l lasă pe Boc fără bani de metrou. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
MUNTEANUL
Cultivând, cu grijă, lanul
De porumb, trudind în vie,
Paradox curat, munteanul
E olteanul de...câmpie. (NICĂ JANET)
În lista ce ai întocmit
Fă-i loc și brăileanului
Care a fost supranumit
Oltenul Bărăganului! (ŞTEFAN BAŞNO)
ANGAJAMENT
Sunt decis: mă fac vegan
Și renunț pentru un an
La cotlet și vrăbioare
Dacă fructe -mi dați...de mare! (ŞTEFAN BAŞNO)
După ce-a trecut un an
Și tu nu mai ești vegan
Dacă ești băiat isteț
Consumi fructe de... coteț (TRAIAN CALANCIA)
Da homar creveți, langustă
Midii, stridii, calamar
Nu vreau greier sau lăcustă
Porc măcar! (CRIŞAN DUŢĂ)
Ba e bun ți un vițel,
Poa' să meargă și un miel
Iar cu pensia haină
Na, accept și o găină! (ŞTEFAN BAŞNO)
CONSTATARE
Rima am aflat, la scârț
Potrivită-i cu cocârț,
Dar se-ntâmplă uneori
Să mai fie și scăpări. (VALENTIN URSU)
Știu de ce n-ai spus de pârț
Căutând rimă la scârț
Cocârțu-i băutură fină
Pr când pârțul o ... (ŞTEFAN BAŞNO)
N-am nimic de spus, însă mă exprim,
Dau drumul la vorbe, uneori imprim,
Nu stiu pentru ce, nu știu pentru cine,
N-am nimic de zis, dar nu țin în mine. (MAYA KRISSA)
Foarte bine, Maya,
Fiindcă vorba aia
De le ții în tine
Faci poc și nu-i bine! (ŞTEFAN BAŞNO)
DE ZIUA IEI
Fetele de măritat,
Cu aşa o uşurinţă,
După nuntă joacă-n pat,
Fără ie şi catrinţă ! (VASILE MANOLE)
Păi catrința e o fustă
Cam lunguță și ingustă
Dacă vrei să „joci” frumos
E mai bune s-o dai jos! (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum nu se mai citesc romane, iU
În vremile contemporane,
Doar şoarecii, doar ei ne spun
De un roman, de-i rău sau bun (NICĂ JANET)
Șobolanii, la hârtie
S-ar parea să dea de gust
Dar la stil și prozodie
Trebuie un tip " vetust"..(ŞTEFAN BAŞNO)
Haide, bre, bădie Nică ,
Iar mă iei la caterincă?
Butonez cu mâna stângă
Și mai scap deștu' pe lângă.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ADEVERIRE
Amice, scrii cu mâna stângă
Şi-ţi scapă degetul pe lângă...
De-aceea, cred că-n tot ce faci,
Nu poţi să fii decât...stângaci. (NICĂ JANET)
Ferească sfântul, coane Nică,
Să te-ntâlnești la o adică
Cu contondenta mână stângă
Când dă de-a dreptul, nu pe lângă... (ŞTEFAN BAŞNO)
Chiar de dai cu mâna stângă
Drept în faţă, nu pe lângă
Cred că nu e-atât de lungă
Pân' la mine să ajungă. (NICĂ JANET)
Nu miza pe treaba asta
Căci în spațiul virtual
Stânga mea ajunge proasta
Chiar și până-n Caracàl! (ŞTEFAN BAŞNO)
EURO-24: HAI LA CUPĂ, NEAMULE!
Până mai ieri eram triști,
Astăzi suntem OPTIMI-ști;
Patru meciuri mai vrea trupa
Și se întoarce cu Cupa. (DUMITRU BUJDOIU)
TOT EURO: CHEIA SUCCESULUI
Nu-i meritul lui Burleanu,
Care ia bani cu toptanul;
E al lui Edi, antrenor
Și-al fiecărui jucător. (DUMITRU BUJDOIU)
VAR MIȘTOCAR
Îi lasă pe fotbaliști,
Când dau gol, la început,
Să se pupe cât mai mult;
Și apoi… îi lasă triști. (DUMITRU BUJDOIU)
REPROFILARE
Au aflat toți mafioții
Ce câștiguri au preoții;
Și, ai dracu interlopi,
Vor și ei să fie popi. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME LA SEX
Luați pastile, bărbați dragi,
Wau, ce crește în nădragi!
Nu le credeți pe neveste,
La ele totul fuck este. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI-N UE CINE-MPARTE PARTE-ȘI FACE
La-mpărțirea pulpei grase
Nu iau parte decât șase.
Ceilalți – linge-vă-ți pe bot
Pân’ veți fi chemați la vot. (LERU CICOARE)
RM ȘI VECINA SA VOR MERGE ÎN UE ÎMPREUNĂ?
Nu, RM, múrmură psalții,
Nu va merge la pachet,
Cum au mai pățit-o alții.
„La pachet” miroase-a „Niet!”. (LERU CICOARE)
CU-NAINTEA-NAPOI
Dus popâc c-o roșă șapcă,
Doar i-a da vreun post și-o hreapcă,
Licuriciul i-a-ntors cotul:
El să deie „Patriot” -ul. (LERU CICOARE)
NĂSCĂTOR DE PREȘEDINȚI
Un partid ne toacă-ntruna
Cloță că-i de președinți.
Nu i-am, poate, -ntoarce struna,
De ne-ar da și niște minți. (LERU CICOARE)
DEZBATERI PE SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Se discută, în esență,
De taxa pe flatulență,
Încât un gorjean din Vârț
Se-nfioară: „Pentr-un pârț?!”. (LERU CICOARE)
SFAT PRIETENESC
Disperat, mă duc la leu:
-Mi-a intrat un urs în casă!...
-Ori l-alungi, ori faci, la greu,
Pace, de nu vrea să iasă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ORICÂTE IMPUTĂRI I-AI FACE
Un mâț linchește din bărbânță.
Chef-másterul pe loc îl coace
C-un curs de bună-cuviință.
Cotoiul lăpăie și tace. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE A ÎNȚELES LUMEA DIN NEÎNȚELEGERILE DIN COALIȚIE
În vâltoarea „Facem, dregem”
Ne interesează-, -n fine,
Mai mult data când alegem
Și mult mai puțin – pe cine. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AB IMO PECTORE
N-o lua ca pe-un remember
Ori că - n două ape-o scald.
Fă alegerĭle-n septembre,
Bate fierul cât îi cald. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUM STĂM CU ANGAJĂRILE FESTIVISTE
PRIVIND RECALCULAREA PENSIILOR?
Procesul recalculării
Se opune -când - reglării.
Care șef și-a asumat
Noul termen decalat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNEI SPERIETORI PERMANENTE
Ne tot sperii cu calupul
Că ieși de la guvernare
Ca Petrică-n basm cu lupul.
Nu te temi de ce-o urmare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COABITARE CU SCÂRȚ
S-au întorlocat din interes,
Nu să-și scoată reciproc peri suri,
Dar coabitarea tot mai des
Scârțâie pe la încheieturi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SIMȚUL RESPONSABILITĂȚII
Cine datorie are,
Când condițiile o cer,
Mai contează-atât de tare
Președinte că-i, premier? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACU-I MOMENTUL
Hai, băieți, porniți votarea
Cât vine recalcularea.
Singură cumva de trece,
Ne-așteaptă dușul cel rece. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENSIONARII DESPRE (I)RESPONSABILII DE PENSII
Adu-i, Doamne, -n studiouri
Să dea piept cu specialiștii,
Nu să cânte din birouri
În belcanto ca soliștii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)