A apărut numărul 107 din martie 2024 al revistei “Epigrama”, primul număr alcătuit de o nouă echipă redacţională ( George Corbu – director, Constantin Moldovan – redactor şef, Costel Pătrăşcan – caricatură şi redactorii: Grigore Cotul, Dan Norea, Cătălina Orşivschi şi Florin Rotaru). Echipa îşi armonizează credinţa (care poate avea şi efecte înşelătoare!) cu o afirmaţie a lui Theodor Codreanu: “UER este mai vie şi mai semnificativă decât obosita Uniune a Scriitorilor”. Resetarea revistei a plecat de la câteva observaţii care sunt prezentate în editorialul „Cu Dumnezeu înainte”: 1. „societatea cunoaşte o continuă dezvoltare, la fel trebuie să acceptăm şi evoluţia publicaţiilor”; 2. Obiectivul fundamental pe care şi-l propune noul colectiv este acela de a promova postulatul unităţii UER”; 3. „epigrama trebuie raportată la gustul şi judecata publicului, totdeauna sănătoasă, nedenaturată de prejudecăţi sau exhibiţii, fie ele şi intelectuale”; 4. „umorul promovat de creaţia epigramatică nu trebuie confundat cu ironia simplă, de care se diferenţiază esenţial”; 5. „revista „Epigrama” va susţine unitatea în diversitate şi diversitatea prin unitate”; 6. „pluralitatea culturală a epigramiştilor nu constituie o barieră de comunicare”; 7. „plasează epigramistul în avangarda spiritelor societăţii” etc.
Considerat „stăpân al poantei meşteşugite” şi „rege neîncoronat al epigramei”, redactorul-şef, Constantin Moldovan, îl evocă pe Păstorel: „Era un fin analist al vremurilor sale, un tip extrem de spontan, astfel încât puţini scăpau de vestitele sale… împunsături, fapt simţit pe propria piele şi de marele Iorga, mai ales în volumul „Strofe cu pelin de mai, contra Iorga Nicolai”. Articolul se închide cu o selecţie din epigramele celui evocat. Reţin „La venirea ruşilor” – „Pe drumeagul din cătun / Veneau ieri un rus şi-un tun; / Tunul rus / Şi rusul tun!”
La rubrica „Datu` cu părerea” întâlnim un eseu mai vechi al lui Ştefan-Cornel Rodean, intitulat „Câteva opinii despre critica literară în domeniul epigramei”. L-am citit cu atenţie pornind de la faptul că printre preocupările mele se află şi aceea de a scrie despre cărţile de epigrame. Eseul se pliază şi pe idei lansate în presa literară de Alex. Ştefănescu, Bogdan Creţu sau Nicolae Manolescu. Reţin un paragraf cu care sunt de acord: „Mai concret, a face critica unei epigrame nu înseamnă a sesiza o aritmie, o rimă greşită, o cacofonie, o problemă de topică sau a arăta că aceeaşi poantă a mai fost folosită. Chiar şi dacă aprecierile ar fi laudative, este insuficient să se facă referiri doar la criteriile de mai sus. În opinia mea, analiza critică a unei epigrame mai presupune să se descopere şi evidenţieze mecanismul prin care epigramistul a construit poanta, să se pătrundă tainele procesului complex de „plămădire” a catrenului, să se facă apel la unele calităţi şi operaţii ale gândirii cu care a „jonglat” autorul, să se sublinieze arta cu care acesta a realizat echivocul exprimării şi contrastul dintre aparenţă şi esenţă (elemente esenţiale pentru umor). Şi, toate aceste analize trebuie făcute folosind „armele” oferite de psihologie, logică, gramatică, semantică, stilistică etc.” Elis Râpeanu îl evocă pe Ştefan Cazimir, autoarea oprindu-se şi la un set de epigrame ale specialistului în Caragiale. Reţinem pe cea cu referire la nivelul scăzut al „Gazetei literare”: „Rugai vecinul când coboară / Să-mi ia „Gazeta literară”, / Dar mi-a răspuns politicos / Că nu coboară-atât de jos!”
Cum era de aşteptat, revista abundă în epigrame însoţite de caricaturile inspirate ale lui Costel Pătrăşcan. Creaţiile sunt grupate pe teme precum: „Esenţă de spirit”, „Noi şi ele”, „Dureri de cap”, „Aleşii noştri”, „Noi să fim sănătoşi!”, „Prietenul de serviciu”, „A-Realul mioritic”, „En Garde!”, „Un zâmbet pentru eternitate”, „Arca lui Noe”, sau definiţii ale epigramei (coperta a IV-a). Ultima parte a revistei este acordată concursurilor de profil, pagini de încercări subliminale de a face o ierarhizare a membrilor UER. Azi mi-am propus ca prin noianul de epigrame să-i descopăr pe botoşăneni: Păstorel (cu 14 epigrame selectate de Constantin Moldovan dintre care reţinem La restaurantul Uniunii Scriitorilor – „Beau băieţii, harnici, / De cu seara-n zori, / Unii sunt paharnici, / Alţii… turnători!”),Al. D. Funduianu ( cu 2 epigrame dintre care reţinem În familie – „Un glumeţ a întrebat / Pe frumoasa lui soţie: / Ţi-ar plăcea să fii… bărbat? / - Da, iubitule, dar… ţie?!), Vasile Larco cu 14 epigrame, reţinem Reînviere – „Primăvara când se-arată / Şi-n sectorul cel agrar, / Vezi uşor că prima dată / Buruienile apar.”), Stelică Romaniuc ( cu 4 epigrame, reţinem Lunea… - „Azi mă deranjează fierea, / Că duminica se bea / Şi-am probleme cu vederea: / Nu mă văd făcând ceva”) şi Mihai Haivas ( cu 4 epigrame, reţinem Inflorescenţă conjugală – „Ca fasolea-i femeia, se pare, / Şi-argumentul aşa mi-l susţin: / Când „aracul” de sprijin nu-l are, / Se întinde prin gard la vecin.”).
Apreciez formatul elegant al revistei, cu un conţinut astfel structurat încât, cred eu, cel puţin acest număr, are şi o misiune strategică, aceea de a coagula elementele breslei pentru care a fost scrisă.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BĂRBATUL TACITURN
Sucit cum e, nu ştiu cum face,
Da-i greu să afli ce gândeşte:
Vorbeşte chiar atunci când tace
Şi tace chiar şi când vorbeşte. (VASILE LARCO)
OMUL, EVOLUŢIE – INVOLUŢIE
Maimuţa coborî din pom
Şi-a devenit prin muncă, om.
Dar banul, nedorita piază
În timp îl dezumanizează. (VASILE LARCO)
INSTANTANEU TURISTIC
La munte sus, în plin sezon
În atmosfera cu ozon
Simţi că trăieşti, că mai exişti…
Păcat că sunt pe el turişti! (VASILE LARCO)
PRUDENȚĂ
Înconjurat fiind de mulți amici,
Constat ca fenomen de câțiva ani,
Că șanse sunt din ce în ce mai mici
Să mai duc lipsă astăzi de dușmani! (MAX OPAIŢ)
DIFERENȚĂ DE OPȚIUNE
Chiar împotriva cursului,
Neliniștită, ea insistă
Că EL e vai de STEAUA lui,
Iar EA, convinsă... RAPIDISTĂ! (MAX OPAIŢ)
VOT INDECIS PENTRU COALIȚIE
Anul ăsta, (într-un fel),
Dacă mergem la votat,
Cei mai mulți luăm model
Cetățeanul turmentat! (MAX OPAIŢ)
ÎN VAGON
Doamne ce mai obrăjori
Stau ascunși dup-o eșarfă,
Într-un tren de călători
Ce să cate-așa...o marfă? (AXENTE IUGA)
DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FERICIRII
Fericirea e o stare
Care multora ne scapă,
Doar atunci, după mâncare,
O avem când...tragem apă. (AXENTE IUGA)
GRAI STRĂMOȘESC
Ziceau bunicii noștri chită,
Și chimniță, chiper sau nachi
Și înc-o vorbă mult râvnită
Ce începea și ea cu...chi! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
O SOLUȚIE PROVERBIALĂ
Se ajunge mai pe scurt
La o înțeleaptă vorbă;
Când n-ai bani să-ți iei iaurt,
Poți sufla direct în ciorbă! (IULIAN BOSTAN)
Ciorbă faci din ștevie
Dar iaurtu-i de afară
Pentru el îți trebuie
Bani și ăștia nu prea zboară! (ŞTEFAN BAŞNO)
DRAGOSTE NE...BUNĂ
O țigară și-un tembel
Au iubirea cea mai cea,
Că ea arde pentru el,
Iar el moare după ea. (STELICĂ ROMANIUC)
Cu țigara-i boală grea,
Twain s-ar fi lăsat de ea
De vreo trei sute de ori...
Deci te lași pân' o să mori! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARHAICĂ
Agricultura de la noi,
În timpul ăsta auster,
Se face ca-n trecut cu boi
Și iepe de ... prin minister. (STELICĂ ROMANIUC)
Ar fi un lucru excelent
Cu câți mai sunt și-n parlament
Ar fi un mare chilipir
N-avem nevoie de „John Deere”! (ŞTEFAN BAŞNO)
Ei editează cu duiumul,
O haită, cine le-a dat drumul,
Nu i-a-nvăţat şi cum să latre,
Aşa că ei să se citească
Uniunea să trăiască! (CONSTANTIN MÂNDRUŢĂ)
Avem acum literatură
În tone de maculatură
Avem și mii de "scriitori"
Dar numai zeci de cititori!
Românul s-a născut poet
Chiar dacă e analfabet
Nu-l ceartă nimeni când greșește
De ce? Că nimeni nu-l citește!
Asa e în "democrație"
Nexam cultură, doar prostie. (ŞTEFAN BAŞNO)
DORINȚĂ FIERBINTE
Cu vecina mea, diseară,
Sper să-mi fac din nou de cap,
Și mai sper să nu dorm, iară,
Că o molie-n dulap! (STELICĂ ROMANIUC)
Când vecinul se întoarce
Caută întâi dulapul !
Zi, Stelică, ce vei face
Dacă îți zărește capul? (ŞTEFAN BAŞNO)
JURĂMÂNT DE IUBIRE
Când soțul meu o să devii
Doar ție am să mă dedic,
Și-n treburi, casă și copii
Promit că n-am să te implic. (STELICĂ ROMANIUC)
:Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois.
Promite și bărbatul că doar nu-l doare gura
Dar după-nsurătoare el bate cârciuma
Ea crește și copiii, grijește bătătura... (ŞTEFAN BAŞNO)
SIMPLĂ IMPRESIE
Viața, chiar interesantă,
E-o întrecere constantă,
Parc-ai fi mereu prezent
La „Românii au talent!”. (GHEORGHE BÂLICI)
Românii au talent cu carul,
În asta sunt chiar renumiți
Dar nimeni nu-i întrece-n harul
De-a-și pune guvernanți tâmpiți! (ŞTEFAN BAŞNO)
DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI
Poezia și proza plaiului mioritic
Azi publicăm mai mult prin internet,
Deși suntem poporul cel mai tare -
"Românul nostru e născut poet"...
Dar n-are un bănuț de editare!... (ION DIVIZA)
Ba mai găsește bani de editură
Adesea chiar rupându-și de la gură,
Dar mult mai greu găsește cititori
Dispuși să fie și cumpărători! (ŞTEFAN BAŞNO)
CREAȚII FĂRĂ VALOARE
Când să-și pună semnătura,
În hârtie s-a tăiat.
Asta-nseamnă că natura
Pe poet s-a răzbunat. (RADU MIHAI)
Atunci când scrii o poezie
O faci cu pana pe hârtie,
Când folosești calculatorul
E parcă scrisă cu piciorul... (ŞTEFAN BAŞNO)
I-A SCOS UN DINTE SĂNĂTOS
Greșeala unui medic prost,
Cu acte de stomatolog;
Ce nebunie ar fi fost,
Dacă era oftalmolog!? (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ LA ANGAJARE
- Câți ani ai, n-ai scris în acte?
- Mă îndrept spre treizeci-ștrei;
- Asta-i vârsta ce o vrei?
Precizează din ce parte! (DUMITRU BUJDOIU)
GRĂSANA ȘI AMICUL REBUSIST
Când mi-a zis că-s bucălată,
Mă-mbujorai ca o fată;
Dar mă-nvineții de-ndată
Ligamentul… bucă lată. (DUMITRU BUJDOIU)
LA NUNTA DE ARGINT
- Iubitule-aștept un dar,
- Te duc în Dubai, QATAR ;
- Excelent, cât stăm, maur?
- Te iau la nunta de…aur. (DUMITRU BUJDOIU)
O BABĂ DE 87 DE ANI,
DEALER DE DROGURI (Libertatea)
Ialomițeanca din Misleanu
Arată ca o momâie;
Dar cu droguri face banu’;
Mai bine vindea…tămâie. (DUMITRU BUJDOIU)
CUM SE REPÉDE-UN ȚÂNC LA ELEFANT
Deși s-ar sparge ca sub gaze șístul,
Se dă drept Sfarmă-piatră din povești.
Văzându-l, nu te-ntrebi ca fabulistul:
„Atât de mic, pe ce te bizuiești?”?! (LERU CICOARE)
ȚI SE FACE RĂU DE-ATÂTA BINE
Coaliția, abilă, candidat lansează bun,
Eu, la NATO, ca și dânșii, am avut discuții bune,
Decalogul meu, asemeni, găsit bun și oportun,
Iar cu Rutte mi-s prieten, el cu mine – o minune. (LERU CICOARE)
NOTE DATE DE PUBLIC UNEI MARI CĂPETENII LA PLECARE
Nota „2” pentru-ngâmfare,
„3” la geacă și plăcuță,
„Minus 4” la plimbare,
„5” – s-o ia din loc dulúță. (LERU CICOARE)
„LOCOMOTIVA” A DERAIAT?
S-a crezut independentă,
Dar a pus picioru-n prag
Când i se păru că-i fentă:
-Nu vă place? Mă retrag! (LERU CICOARE)
ADIO ȘI-UN PRAZ VERDE
Ajungând prima pe liste,
Se cerú și comisar.
Alianța – să insiste?
Adieu et au revoir! (LERU CICOARE)
URARE VIITORULUI PRIMAR DE METROPOLĂ
Bun venit de la urgențe
La un post de corigențe!
Nu doar Delta Văcărești,
Arde-n foc și București. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SUSȚINERE CU NĂBĂDĂI
Un candidat independent,
Chit că-l susține vreun partid,
Își plânge singur, evident,
Căderea liberă în vid.
Doar gloria și-o-mparte – odor –
Cu tot partidul promotor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EDILULUI PRETINZÂND LA AL DOILEA MANDAT
Decât să te tot plângi de poluare
Că ne tot subțiază firul vieții,
Am vrea să știm când ai s-aduci, primare,
În urbe elixirul tinereții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI CANDIDAT CARE VREA SĂ FACĂ FURORI
Ți se fac, când vezi, scântei
Ce-ți ascunde-n cap podoaba.
Naște, frate, noi idei,
Nu mai târâí cu roaba. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI CANDIDAT LA CANDIDATURĂ
Spui că-n Parlamentu-European
Vei fi țării slugă și oștean?
Geaba o întorci ca la Ploiești:
Inima ți-e tot la București. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BUCURIA GUZGANILOR DIN SECTORUL I
În Parisul ce-l credeam
Numai ploșnițe n-aveam.
Doi guzgani rozând la rești:
- Bun sosit și-n București! (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVERTIZORILOR DE SĂNĂTATE
Ne speriați de cât conține plastic
Vitala apă îmbuteliată,
În loc să scoateți, printr-un ordin drastic,
Chiar plasticul din practica fixată. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVERTIZORI SAU PROTECTORI AI CONSUMATORILOR?
Dietetiștii ne tot pun purceaua
Să consumăm legume, fructe bio,
Inspectorii din piețe, mio dio,
Ne spun că-i infectată trufandaua...
N-ar fi de datoria trâmbițelor oare
Să le retragă fuga din vânzare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGĂTURĂ CU PRELUNGIREA PLAFONĂRII
ÎN MAGAZINELE ALIMENTARE A PREȚULUI LA PRODUSELE DE BAZĂ
Fixând în alimentare
Prețul – al produselor,
Când vom plafona noi oare
Și importul vast al lor? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNVĂȚĂCEILOR DE LA PONTUL EUXIN
Constănțeni cu sânge dac,
Idei multe vi se scoală:
Azi vreți renunța la BAC,
Mâine, sigur, și la școală. (NICOLAE MĂTCAȘ)
REALITATEA VIEŢII
Unii urcă şi coboară,
Alţii stau doar lângă scară.
Viaţa este ca o roată,
Pentru unii e pătrată (ADRIAN TIMOFTE)