A apărut numărul 107 din martie 2024 al revistei “Epigrama”, primul număr alcătuit de o nouă echipă redacţională ( George Corbu – director, Constantin Moldovan – redactor şef, Costel Pătrăşcan – caricatură şi redactorii: Grigore Cotul, Dan Norea, Cătălina Orşivschi şi Florin Rotaru). Echipa îşi armonizează credinţa (care poate avea şi efecte înşelătoare!) cu o afirmaţie a lui Theodor Codreanu: “UER este mai vie şi mai semnificativă decât obosita Uniune a Scriitorilor”. Resetarea revistei a plecat de la câteva observaţii care sunt prezentate în editorialul „Cu Dumnezeu înainte”: 1. „societatea cunoaşte o continuă dezvoltare, la fel trebuie să acceptăm şi evoluţia publicaţiilor”; 2. Obiectivul fundamental pe care şi-l propune noul colectiv este acela de a promova postulatul unităţii UER”;  3. „epigrama trebuie raportată la gustul şi judecata publicului, totdeauna sănătoasă, nedenaturată de prejudecăţi sau exhibiţii, fie ele şi intelectuale”; 4. „umorul promovat de creaţia epigramatică nu trebuie confundat cu ironia simplă, de care se diferenţiază esenţial”; 5. „revista „Epigrama”  va susţine unitatea în diversitate şi diversitatea prin unitate”; 6. „pluralitatea  culturală a epigramiştilor nu constituie o barieră de comunicare”; 7. „plasează epigramistul în avangarda spiritelor societăţii” etc.

Considerat „stăpân al poantei meşteşugite” şi „rege neîncoronat al epigramei”, redactorul-şef, Constantin Moldovan, îl evocă pe Păstorel: „Era un fin analist al vremurilor sale, un tip extrem de spontan, astfel încât puţini scăpau de  vestitele sale… împunsături, fapt simţit pe propria piele şi de marele Iorga, mai ales în volumul „Strofe cu pelin de mai, contra Iorga Nicolai”. Articolul se închide cu o selecţie din epigramele celui evocat. Reţin „La venirea ruşilor” – „Pe drumeagul din cătun / Veneau ieri un rus şi-un tun; / Tunul rus / Şi rusul tun!”

CITEȘTE ȘI: "Tragedie, noaptea trecută, la Suceava: Accident cumplit, doi tineri au murit pe loc!..."

La rubrica „Datu` cu părerea” întâlnim  un eseu mai vechi al lui  Ştefan-Cornel Rodean, intitulat „Câteva opinii despre critica literară în domeniul epigramei”. L-am citit cu atenţie pornind de la faptul  că  printre preocupările mele se află şi aceea de  a scrie despre cărţile de epigrame. Eseul se pliază şi pe idei lansate în presa literară de Alex. Ştefănescu, Bogdan Creţu sau Nicolae Manolescu. Reţin un paragraf cu care sunt de acord: „Mai concret,  a face critica unei epigrame nu înseamnă a sesiza o aritmie, o rimă greşită, o cacofonie, o problemă de topică sau a arăta că aceeaşi poantă a mai fost folosită. Chiar şi dacă aprecierile ar fi laudative, este insuficient să se facă referiri doar la criteriile de mai sus. În opinia mea, analiza critică a unei epigrame mai presupune să se descopere şi evidenţieze mecanismul prin care epigramistul a construit poanta, să se pătrundă tainele procesului complex de „plămădire” a catrenului, să se facă apel la unele calităţi şi operaţii ale gândirii cu care a „jonglat” autorul, să se sublinieze arta cu care acesta a realizat echivocul exprimării şi contrastul dintre aparenţă şi esenţă (elemente esenţiale pentru umor). Şi,  toate aceste analize trebuie făcute folosind „armele” oferite de psihologie, logică, gramatică, semantică, stilistică etc.”  Elis Râpeanu  îl evocă pe Ştefan Cazimir, autoarea  oprindu-se şi la un set de epigrame ale specialistului în Caragiale. Reţinem  pe cea cu referire la nivelul scăzut al „Gazetei literare”:  „Rugai vecinul când coboară / Să-mi ia „Gazeta literară”, / Dar mi-a răspuns politicos / Că nu coboară-atât de jos!”

Cum era de aşteptat, revista abundă în epigrame însoţite de caricaturile inspirate ale lui Costel Pătrăşcan. Creaţiile sunt grupate pe teme precum: „Esenţă de spirit”, „Noi şi ele”, „Dureri de cap”, „Aleşii noştri”, „Noi să fim sănătoşi!”, „Prietenul de serviciu”, „A-Realul mioritic”, „En Garde!”, „Un zâmbet pentru eternitate”, „Arca lui Noe”, sau definiţii ale epigramei (coperta a IV-a).  Ultima parte a revistei este acordată concursurilor de profil, pagini  de încercări subliminale de a face o ierarhizare a membrilor UER. Azi mi-am propus ca prin noianul de epigrame să-i descopăr pe botoşăneni: Păstorel (cu 14 epigrame selectate de Constantin Moldovan dintre care reţinem La restaurantul Uniunii Scriitorilor – „Beau băieţii, harnici, / De cu seara-n zori, / Unii sunt paharnici, / Alţii… turnători!”),Al. D. Funduianu ( cu 2 epigrame dintre care reţinem În familie –  „Un glumeţ a întrebat / Pe frumoasa lui soţie: / Ţi-ar plăcea să fii…  bărbat? / - Da, iubitule, dar… ţie?!), Vasile Larco cu 14 epigrame, reţinem Reînviere – „Primăvara când se-arată / Şi-n sectorul cel agrar, / Vezi uşor că prima dată / Buruienile apar.”), Stelică Romaniuc ( cu  4  epigrame, reţinem Lunea… - „Azi mă deranjează fierea, / Că duminica se bea / Şi-am probleme cu vederea: / Nu mă văd făcând ceva”) şi Mihai Haivas ( cu 4 epigrame, reţinem Inflorescenţă conjugală – „Ca fasolea-i femeia, se pare, / Şi-argumentul aşa mi-l susţin: / Când „aracul” de sprijin nu-l are, / Se întinde prin gard la vecin.”).

Apreciez formatul elegant al revistei, cu un conţinut astfel structurat încât, cred eu, cel puţin acest număr,  are şi o misiune strategică, aceea de a coagula elementele breslei pentru care a fost scrisă.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

BĂRBATUL TACITURN

Sucit cum e, nu ştiu cum face,

Da-i greu să afli ce gândeşte:

Vorbeşte chiar atunci când tace

Şi tace chiar şi când vorbeşte. (VASILE LARCO)

OMUL, EVOLUŢIE – INVOLUŢIE

Maimuţa coborî din pom

Şi-a devenit prin muncă, om.

Dar banul, nedorita piază

În timp îl dezumanizează. (VASILE LARCO)

INSTANTANEU TURISTIC

La munte sus, în plin sezon

În atmosfera cu ozon

Simţi că trăieşti, că mai exişti…

Păcat că sunt pe el turişti! (VASILE LARCO)

PRUDENȚĂ

Înconjurat fiind de mulți amici,

Constat ca fenomen de câțiva ani,

Că  șanse sunt din ce în ce mai mici

Să mai duc lipsă astăzi de dușmani!  (MAX OPAIŢ)

DIFERENȚĂ DE OPȚIUNE

Chiar împotriva cursului,

Neliniștită, ea insistă

Că EL e vai de STEAUA  lui,

Iar EA, convinsă... RAPIDISTĂ!  (MAX OPAIŢ)

VOT INDECIS PENTRU COALIȚIE

Anul ăsta, (într-un fel),

Dacă mergem la votat,

Cei mai mulți luăm model

Cetățeanul  turmentat! (MAX OPAIŢ)

ÎN VAGON

Doamne ce mai obrăjori

Stau ascunși dup-o eșarfă,

Într-un tren de călători

Ce să cate-așa...o marfă? (AXENTE IUGA)

DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FERICIRII

Fericirea e o stare

Care multora ne scapă,

Doar atunci, după mâncare,

O avem când...tragem apă. (AXENTE IUGA)

GRAI STRĂMOȘESC

Ziceau bunicii noștri chită,

Și chimniță, chiper sau nachi

Și înc-o vorbă mult râvnită

Ce începea și ea cu...chi! (AXENTE IUGA)

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

O SOLUȚIE PROVERBIALĂ

Se ajunge mai pe scurt

La o înțeleaptă vorbă;

Când n-ai bani să-ți iei iaurt,

Poți sufla direct în ciorbă! (IULIAN BOSTAN)

Ciorbă faci din ștevie

Dar iaurtu-i de afară

Pentru el îți trebuie

Bani și ăștia nu prea zboară! (ŞTEFAN BAŞNO)

 DRAGOSTE  NE...BUNĂ

O țigară și-un tembel

Au iubirea cea mai cea,

Că ea arde pentru el,

Iar el moare după ea. (STELICĂ ROMANIUC)

Cu țigara-i boală grea,

Twain s-ar fi lăsat de ea

De vreo trei sute de ori...

Deci te lași pân' o să mori! (ŞTEFAN BAŞNO)

ARHAICĂ

Agricultura de la noi,

În timpul ăsta auster,

Se face ca-n trecut cu boi

Și iepe de ... prin minister. (STELICĂ ROMANIUC)

Ar fi un lucru excelent

Cu câți mai sunt și-n parlament

Ar fi un mare chilipir

N-avem nevoie de „John Deere”! (ŞTEFAN BAŞNO)

Ei editează cu duiumul,

O haită, cine le-a dat drumul,

Nu i-a-nvăţat şi cum să latre,

Aşa că ei să se citească

Uniunea să trăiască! (CONSTANTIN MÂNDRUŢĂ)

Avem acum literatură

În tone de maculatură

Avem și mii de "scriitori"

Dar numai zeci de cititori!

Românul s-a născut poet

Chiar dacă e analfabet

Nu-l ceartă nimeni când greșește

De ce? Că nimeni nu-l citește!

Asa e în "democrație"

Nexam cultură, doar prostie. (ŞTEFAN BAŞNO)

DORINȚĂ FIERBINTE

Cu vecina mea, diseară,

Sper să-mi fac din nou de cap,

Și mai sper să nu dorm, iară,

Că o molie-n dulap! (STELICĂ ROMANIUC)

Când vecinul se întoarce

Caută întâi dulapul !

Zi, Stelică, ce vei face

Dacă îți zărește capul? (ŞTEFAN BAŞNO)

JURĂMÂNT DE IUBIRE

Când soțul meu o să devii

Doar ție am să mă dedic,

Și-n treburi, casă și copii

Promit că n-am să te implic. (STELICĂ ROMANIUC)

:Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois.

Promite și bărbatul că doar nu-l doare gura

Dar după-nsurătoare el bate cârciuma

Ea crește și copiii, grijește bătătura... (ŞTEFAN BAŞNO)

 SIMPLĂ IMPRESIE   

Viața, chiar interesantă,

E-o întrecere constantă,

Parc-ai fi mereu prezent

La „Românii au talent!”. (GHEORGHE BÂLICI)

Românii au talent cu carul,

În asta sunt chiar renumiți

Dar nimeni nu-i întrece-n harul

De-a-și pune guvernanți tâmpiți! (ŞTEFAN BAŞNO)

DE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

Poezia și proza plaiului mioritic

Azi publicăm mai mult prin internet,

Deși suntem poporul cel mai tare -

"Românul nostru e născut poet"...

Dar n-are un bănuț de editare!... (ION DIVIZA)

Ba mai găsește bani de editură

Adesea chiar rupându-și de la gură,

Dar mult mai greu găsește cititori

Dispuși să fie și cumpărători! (ŞTEFAN BAŞNO)

CREAȚII FĂRĂ VALOARE

Când să-și pună semnătura,

În hârtie s-a tăiat.

Asta-nseamnă că natura

Pe poet s-a răzbunat. (RADU MIHAI)

Atunci când scrii o poezie

O faci cu pana pe hârtie,

Când folosești calculatorul

E parcă scrisă cu piciorul... (ŞTEFAN BAŞNO)

I-A SCOS UN DINTE SĂNĂTOS

Greșeala unui medic prost,

Cu acte de stomatolog;

Ce nebunie ar fi fost,

Dacă era oftalmolog!? (DUMITRU BUJDOIU)

O BLONDĂ LA ANGAJARE

- Câți ani ai, n-ai scris în acte?

- Mă îndrept spre treizeci-ștrei;

- Asta-i vârsta ce o vrei?

Precizează din ce parte! (DUMITRU BUJDOIU)

GRĂSANA ȘI AMICUL REBUSIST

Când mi-a zis că-s bucălată,

Mă-mbujorai ca o fată;

Dar mă-nvineții de-ndată

Ligamentul… bucă lată.  (DUMITRU BUJDOIU)

LA NUNTA DE ARGINT

- Iubitule-aștept un dar,

- Te duc în Dubai, QATAR ;

- Excelent, cât stăm, maur?

- Te iau la nunta de…aur.  (DUMITRU BUJDOIU)

    O BABĂ DE 87 DE ANI,

DEALER DE DROGURI (Libertatea)

Ialomițeanca din Misleanu

Arată ca o momâie;

Dar cu droguri face banu’;

Mai bine vindea…tămâie.  (DUMITRU BUJDOIU)

CUM SE REPÉDE-UN ȚÂNC LA ELEFANT

Deși s-ar sparge ca sub gaze șístul,

Se dă drept Sfarmă-piatră din povești.

Văzându-l, nu te-ntrebi ca fabulistul:

„Atât de mic, pe ce te bizuiești?”?! (LERU CICOARE)

ȚI SE FACE RĂU DE-ATÂTA BINE

Coaliția, abilă, candidat lansează bun,

Eu, la NATO, ca și dânșii, am avut discuții bune,

Decalogul meu, asemeni, găsit bun și oportun,

Iar cu Rutte mi-s prieten, el cu mine – o minune. (LERU CICOARE)

NOTE DATE DE PUBLIC UNEI MARI CĂPETENII LA PLECARE

Nota „2” pentru-ngâmfare,

„3” la geacă și plăcuță,

„Minus 4” la plimbare,

„5” – s-o ia din loc dulúță. (LERU CICOARE)

„LOCOMOTIVA” A DERAIAT?

S-a crezut independentă,

Dar a pus picioru-n prag

Când i se păru că-i fentă:

-Nu vă place? Mă retrag! (LERU CICOARE)

ADIO ȘI-UN PRAZ VERDE

Ajungând prima pe liste,

Se cerú și comisar.

Alianța – să insiste?

Adieu et au revoir! (LERU CICOARE)

URARE VIITORULUI PRIMAR DE METROPOLĂ

Bun venit de la urgențe

La un post de corigențe!

Nu doar Delta Văcărești,

Arde-n foc și București. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

SUSȚINERE CU NĂBĂDĂI

Un candidat independent,

Chit că-l susține vreun partid,

Își plânge singur, evident,

Căderea liberă în vid.

Doar gloria și-o-mparte – odor –

Cu tot partidul promotor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

EDILULUI PRETINZÂND LA AL DOILEA MANDAT

Decât să te tot plângi de poluare

Că ne tot subțiază firul vieții,

Am vrea să știm când ai s-aduci, primare,

În urbe elixirul tinereții. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

UNUI CANDIDAT CARE VREA SĂ FACĂ FURORI

Ți se fac, când vezi, scântei

Ce-ți ascunde-n cap podoaba.

Naște, frate, noi idei,

Nu mai târâí cu roaba. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

UNUI CANDIDAT LA CANDIDATURĂ

Spui că-n Parlamentu-European

Vei fi țării slugă și oștean?

Geaba o întorci ca la Ploiești:

Inima ți-e tot la București. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

BUCURIA GUZGANILOR DIN SECTORUL I

În Parisul ce-l credeam

Numai ploșnițe n-aveam.

Doi guzgani rozând la rești:

- Bun sosit și-n București! (NICOLAE MĂTCAȘ)

AVERTIZORILOR DE SĂNĂTATE

Ne speriați de cât conține plastic

Vitala apă îmbuteliată,

În loc să scoateți, printr-un ordin drastic,

Chiar plasticul din practica fixată. (NICOLAE MĂTCAȘ)

AVERTIZORI SAU PROTECTORI AI CONSUMATORILOR?

Dietetiștii ne tot pun purceaua

Să consumăm legume, fructe bio,

Inspectorii din piețe, mio dio,

Ne spun că-i infectată trufandaua...

N-ar fi de datoria trâmbițelor oare

Să le retragă fuga din vânzare? (NICOLAE MĂTCAȘ)

ÎN LEGĂTURĂ CU PRELUNGIREA PLAFONĂRII

ÎN MAGAZINELE ALIMENTARE A PREȚULUI LA PRODUSELE DE BAZĂ

Fixând în alimentare

Prețul – al produselor,

Când vom plafona noi oare

Și importul vast al lor? (NICOLAE MĂTCAȘ)

ÎNVĂȚĂCEILOR DE LA PONTUL EUXIN

Constănțeni cu sânge dac,

Idei multe vi se scoală:

Azi vreți renunța la BAC,

Mâine, sigur, și la școală. (NICOLAE MĂTCAȘ)

REALITATEA VIEŢII

Unii urcă şi coboară,

Alţii stau doar lângă scară.

Viaţa este ca o roată,

Pentru unii e pătrată (ADRIAN TIMOFTE)