LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (291)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (291)

Pe Rodica Zafiu, autoarea volumului „101 cuvinte argotice” (ediţia a II-a,  Editura „Humanitas”, Bucureşti, 2023),  o citesc săptămână de săptămână în revista „Dilema veche”, unde susţine rubrica  având titlul „cuvinte nepotrivite”. Lista domeniilor de cercetare este impresionantă: lingvistica textului, pragmatică,  stilistică şi poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică,  argumentare, teoria lecturii şi istoria limbii literare.  Volumul acesta, cu caracter de mic dicţionar argotic, este o contribuţie la cercetarea unor conectori pragmatici care vizează  limba română vorbită (argoul), punând în evidenţă şi raportul scriere – oralitate a tendinţelor limbii române actuale. Volumul, fiind rezultatul unor cercetări care au ţintit argoul, vine în primele 85 de pagini cu o prezentare extinsă a cercetărilor, una  partajată pe 5 capitole care vizează argoul românesc: „Delimitarea argoului”, „Istoricul fenomenului şi al cercetării”, „Dificultăţile cercetării, „Descrierea argoului actual şi „Sursele lexicului argotic”.

Prezint cartea aceasta la rubrica „Loc de dat cu… epigrama”  deoarece argoul  este  un rezultat al creativităţii celor dotaţi cu ingeniozitate şi umor. Şi nu s-ar spune că epigramiştii nu fac parte din această categorie.   În două pagini cu caracter explicativ, autoarea ţine să precizeze:  1. „argoul fascinează prin exotism şi familiaritate, fiind deopotrivă depărtat şi apropiat, al altora şi al nostru”; 2. „este  alcătuit din cuvinte uneori misterioase, cu formă de neînţeles, dar,  mai adesea, înşelătoare prin sensul neobişnuit asociat unei forme banale”; 3. „argoul este o ilustrare a posibilităţilor ludice şi estetice ale limbii”; 4. argoul este „o mică  enigmă etimologică” .

Rodica Zafiu explică şi de ce a ales doar „o sută unu” cuvinte şi nu mai multe. Un important principiu a fost cel al reprezentativităţii, al termenilor frecvenţi, dar a ales şi unele  elemente ieşite din uz sau mai puţin uzitate.  Autoarea ţine să precizeze: „Am favorizat totuşi zona interlopă, unde istoria cuvintelor e mai complicată şi plăcerea detectivistică mai mare; mai slab reprezentată este zona sexualităţii şi cea a epitetelor depreciative, care nici nu sunt în totalitate specific argotice(multe cuvinte vulgare şi metaforele lor circulă în limbajul popular); acestea mi s-au părut mai puţin interesante, în măsura în care sunt destul de transparente şi repetitive”.

Argoul, spune Rodica Zafiu, „ca variantă socială a limbii, face diferenţierea faţă de cultura oficială şi faţă de limba standard” şi, din această perspectivă, îi atribuie trei funcţii: a) funcţia identitară (mijloc de solidarizare cu grupul specific); b) funcţia criptică (caracterul de limbaj secret înţeles de un anumit grup); c) funcţia ludică, estetică şi expresivă. Despre cea de-a treia funcţie, completează Rodica Zafiu: „Ca limbaj expresiv, argoul e un mijloc de frondă, de provocare şi amuzament; o zonă de manifestare a creativităţii anonime. Inovaţia, de exemplu o metaforă spectaculoasă sau un joc de cuvinte surprinzător, devine model pentru alte zeci de alte metafore şi jocuri de cuvinte similare.”

Pe epigramişti i-ar interesa caracterul ludic şi estetic pe care  îl întâlnim în multe creaţii ironice. Autoarea acestui minidicţionar  consideră că cea de-a treia funcţie, cea ludică, e mult mai importantă decât celelalte două. Mai mult, ar fi aproape imposibil ca argoul să apară în mediul rural tradiţional. El apare, cu preponderenţă, în mediul urban, acolo unde întâlneşti aglomerări cum ar fi cele spontane (bandă, gaşcă) sau impuse (închisoare, şcoală, unitate militară).  Privind sistemul închisorilor, în volum întâlnim următoarele exemple: caleaşcă, ciumeg, cambuză, cotolani etc., sau din dicţionarul interlopilor ca: ginitor, coajă, pârnaie, pontoarcă etc. Foarte multe provin din sfera limbii romani: barosan, bengos, cafteală, caraliu, a cordi, ciordeală, cocălar, diliu, gagiu, lovele, mardeală, puriu etc., şi foarte puţine  din sfera sexului: a o arde sau babardeală. Există şi multe argouri care au o etimologie necunoscută, cum ar fi haloemăs.

Epigramiştii, care au un apetit recunoscut pentru a ironiza politicienii, pot alege: abureală, barosan, blat, caraiman, caterincă, dumă, pe felie, furăciune, ieşit la interval, licurici, mahăr etc.

De reţinut că unele argouri sunt incluse în dicţionarele mai vechi sau la zi, altele nu.

În ceea ce priveşte limbajul argotic al tinerilor, acesta a fost repartizat sociolingvisticii care constată că aceştia „adoptă masiv cuvinte şi expresii ale argoului interlop, dar îşi creează şi propriile semne distinctive. Limbajul juvenil se înnoieşte foarte repede, cuprinde cuvinte legate de mediul specific şi de preocupări ale vârstei”. Rodica Zafiu crede că tinerii adoptă acest limbaj din nonconformism, din tendinţa de a respinge adulţii sau din nevoia de a-şi găsi un loc ăn gaşcă. Concluzia autoarei privind limbajul argotic al tinerilor este că „expresivitatea ludică joacă un rol mai mare decât caracterul secret”. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

BANII SĂPTĂMÂNII

Cu banii nu mai sunt reţineri,

Afirm că mari dureri de cap produc:

I-aduni de LUNI şi până VINERI

Şi-apoi pe apa SÂMBETEI se duc. (VASILE LARCO)

 

 

CPMPENSARE PE PLAJĂ

Îmi spun, când stau întins la soare,

Privind spre-o tipă dezbrăcată:

Sărată-i apa cea de mare,

Dar dulce este scumpa fată! (VASILE LARCO)

 

 

TÂNĂRA LA NUDISM

C-un piept ce zările străpunge

Şi-un mers felin, îţi zici îndată:

Ce înţolită ar ajunge

De-ar mai rămâne dezbrăcată! (VASILE LARCO)

 

 

GUVERNUL COMUNIST

Îi ceri în criză ajutor

Şi vezi că nu mai este-ateu,

Când îţi răspund miniştri-n cor:

- Să te ajute Dumnezeu! (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

PARVENIŢII

Mă uit la tipii cei anoşti

Cum au în criză tot ce vor

Şi văd de multe ori că-s proşti…

Dar tot m-aş vrea în locul lor. (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

ÎNARMARE

Industria de armament

Şi-a extins gama de pieţe

De când baronii-n mod frecvent

Dau…  tunuri prin judeţe! (DUMITRU MONACU)

 

 

 

CASTING LA TEATRU

Vrând s-ajungă titulară,

 Neavând prea multă şcoală,

 S-a gândit şi ea s-apară

 Concurentă, însă... goală! (MAX OPAIŢ)

 

 

ŞCOALA...ALTFEL!

După ani de pandemie,

Nu mai sunt azi repetenţi,

Cunoştinţele ( se ştie !),

Sunt din anii precedenţi!  (MAX OPAIŢ)

 

 

EMANCIPAREA FEMEII

Asaltate de bărbaţi;

Cei păţiţi, la o adică:

Spun că dacă aşteptaţi,

Cele tinere... se strică ! (MAX OPAIŢ)

 

 

CONSECINŢĂ

Am votat mereu în viaţă

Toate secăturile,

De-aia ne schimbăm la faţă…

Când ne vin facturile! (VIOREL MARTIN)

 

 

LA NOI ÎN CARTIER

Aprozar n-avem deloc

Şi măcelărie, ioc!

Băncile-s vreo douăzeci,

Farmacii… vreo şaptezeci! (VIOREL MARTIN)

 

 

REFORMA SANITARĂ

Ne tratăm migrena

Cel mai abitir:

Şefii la Viena,

Noi… la cimitir! (VIOREL MARTIN)

 

 

DESCOPERIRE

Tot privind după o Evă,

Şi la nuri-i de sub pânză,

Constată că e în vervă,

Şi c-a renunţat la… frunză! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

JUDECATA DE APOI

Golf ar vrea să joace mulţi,

Cum fac şefii de la noi,

Dar nu-i pentru cei desculţi

Şi nici pentru… bile moi! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

LA DIVORŢ

Acuzată că nu-i bună

De nevastă sau la pat,

Martori a decis să-şi pună

Pe… vecinii ei din sat! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

URARE

Şi îţi urez să fii voioasă

Cum este, primăvara, vântul,

Şi să rămâi cea mai frumoasă

Femeie de pe-ntreg pământul. (MARIUS ROBU)

După așa o poezie

Precis o iei și de soție

Și-atunci să mi te văd, poete,

Cât mi te ții de Dragobete! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Axente ne vedem la o agapă?!

Să vina Fane,Violeta,scriitorii

Să ne mișcăm la dans precum feciorii

Vioi ca peștele în apă !(CRIŞAN DUŢĂ)

 

Bre Duță, te cam dai în stambă

De unde naiba ai scornit

Că poate să danseze sambă

Săracul peștișor prăjit? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi

M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna

Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi

Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna. (EUGENIA MIHU)

 

Dacă tu mi-ai fi iubită

Ți-aș șopti așa o leacă,

Să nu cazi intr-o ispită,

Sa devii cumva Șoșoacă!

Dacă tu mi-ai fi iubită

Eu ți-aș sugera discret

O cărniță bine friptă

Și un kil de Cabernet...

Dar cum nu îmi ești iubită,

Cu atât mai mult soție ,

Zic, cu vorba potrivită

Să mai scrii o poezie! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

Zău, dacă ți-aș fi iubită

Ți-aș piti sub pat proteza

Și să vezi atunci ispită:

Ori îmi răscolești dormeza,

Ori mesteci... cu raboteza.

Dar îți sunt atât, amică,

Deci mănâncă fără frică. (EUGENIA MIHU)

 

 

Știi ceva, lasă-mi proteza

Că la treaba cu dormeza

Nu mai sunt competitiv

Și apoi nu vreau motiv

De bâzdâci de amorași!

Dar așa, iavaș – iavaș

Un grătar, un Cotnărel,

Chiar de-i molfăit nițel

Face viața mai frumoasă

Și mai am și tihnă-n casă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZODIACALĂ

Sunt PEȘTE expus pe un val,

Pe lei eu mă vând, cu fiscal,

O sută-s în viu, pricăjit,

O mie...de-s pește prăjit. (AXENTE IUGA)

 

 

GHINION

Cu un mănunchi de ghiocei

Eu am furat curent, cu dorul,

Dar a venit bărbatul ei

Și...mi-a băgat pe gât contorul. (AXENTE IUGA)

 

 

DE DRAGOBETE

Sunt astăzi trist, de Dragobete,

Ca orice tip, ce nu-i nerod,

Am vrut să țuc obraji de fete,

Dar am pupat un cap de pod! (AXENTE IUGA)

 

     

EPIGRAMA  ("Strănut literar" - G. CĂLINESCU)

De la gură pân' sub burtă

Îți produce scuturare,

Nu contează că e scurtă,

Dacă-i tare! (AXENTE IUGA)

 

 

LA MASĂ

Cu soața, flămânzi, pe terasă,

Ne punem acum pe haleală,

Mâncăm ciocolată de casă

Făcută în China-ntr-o hală. (AXENTE IUGA)

 

 

LA OCAZIE

La "Ia-mă Nene" un cioban

Eu am luat, de la mioare,

Și am acuma un LOGAN

De-110 Cai Putoare! (AXENTE IUGA)

 

 

 

LEAC ANTI JOCURILOR DE NOROC*

A pierdut la păcănele

Timp și bani; dur jucător

S-a răzbunat: sunt surcele,

Tocate cu un topor. (DUMITRU BUJDOIU)

* 19 aparate și o ruletă au fost ciopârțite de un

    giurgiuvean cu toporul (Libertatea).

 

 

LE E FRICĂ DE CEI CINCI MILIOANE DE AUTO-EXILAȚI

Votul prin corespondență

Are dublă-eficiență:

Ar fi vocea tuturora,

Și i-ar da-n gât diaspora. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LA MEDIC

- Amețesc de vreo trei ani;

- Uite care e măsura:

Musai să lași băutura!

- Păi…eu adusei doar bani. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

BLESTEM PENTRU O NEVASTĂ INFIDELĂ

Musca țețe să te muște,

Șapte tăuni și-alte muște;

Gușteri de buci să te guste

Și un amant să te-mpuște! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SOLUȚIE INUTILĂ

Pentru-a salva căsnicia,

Ne-am mutat din Crevedia

Hăt, departe, în Oaș;

Dar…vine-același poștaș. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

 

AU NU VĂD RUȘII CĂ-I RĂZBOI?

Limbaj esópic, termeni plastici,

De-ai folosit așa unealtă,

Te duc nu doar la „Lupii arctici”,

Ci și pe lumea ceialaltă. (LERU CICOARE)

 

 

IAR NOI DE-ATUNCI TRÁGEM PONOÁSELE

Drept urmare finei sale grații,

Fostul cap RM, nu Sóros, Musk,

Mai c-a acceptat două formáții:

Un Donbás al nostru și-un Lugánsk,

De ne iau întruna palpitații... (LERU CICOARE)

 

 

GEABA SE DAU UNII-N STAMPĂ

Cum să-i cate capu-și bat

Un loc demn de-al lui onor,

Când el ani ține blocat

Postul său de profesor... (LERU CICOARE)

 

 

EUROPA REZONEAZĂ CU-AL SĂU NUME?

Nu că Europa tare ne-ar propune,

Ci noi am vrea un loc călduț în ÚE.

Un lucru-l ignorăm: propúsul nume

E ca și steaua ce-o vedem și nu e. (LERU CICOARE)

 

 

EXEMPLU-MĂNUȘĂ

Bani publici - i-a tocat necumpătat?

Să vezi ce argumente are, tari:

Tot des se zboară cu-avion privat

Și-n alte părți, la case mult mai mari! (LERU CICOARE)

 

 

DULĂI ȘI CĂȚEI PE TIMP DE CRIZĂ

Noi, vulg, să facem duș în beznă-n doi,

Ne rumením cu ruj de ostrățéi.

Haznáua, lor, un fără fund butoi,

Căci cumpătarea-i doar pentru căței. (LERU CICOARE)

 

 

FIZIOLOGIA UNUI ÎNALT REPREZENTANT DIN EST

Postul fie onorific, unul de reprezentare

Pentru dreapta osatură și orgoliul ce-l are.

Alții, cocârjați, să-mpingă tréburile marI în stat,

Lui să-i dați să le tot mute niște trebi așa: de stat. (LERU CICOARE)

 

 

N-ARE GUST PROST

Candidatul din sud-est –

Oportun Europei lest.

Un teclíf la Benelúx:

Cel mai nou lainer de lux. (LERU CICOARE)

 

 

CUM SĂ-I BAGI PE GÂT CÂND ARE?

Împărat că-i, președinte,

Când se términă mandatul,

C-a fost harnic și cu minte,

Stând de veghe ca soldatul,

Nu poa’ statu-n drum să-l lase.

Dar când are șase case? (LERU CICOARE)

 

 

CINE-I CU GOGOAȘA-N GURĂ?

Se repară-o vilă cu bani grei.

Jură toți: nu-i pentru președinte.

Va fi gata în semestrul trei

Și-om vedea, atuncea, cine minte. (LERU CICOARE)

 

 

FIIND ÎN FUNCȚIE, CHIAR LEGEA NU-I PERMITE

Cei de la Cotroceni ar vrea să ne prostească:

N-a fost să ceară nime-o locuință.

Păi, cum ar face-o stând să cârmuiască?

Va cere-o doar ca fost  -  spre folosință. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

EVRICA?

Trei luni ce-or face cápii omogeni?

Nu știm, dar umblă-o vorbă neprobată

Că vechiul va rămâne-n Cotroceni,

Iar nóu – n vechea vilă reparată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

INTERESE CU DOUĂ VITEZE

La pensii când urmează-o ajustare,

Fac gât, formúle noi de calculare.

În cazul așa-zisei comasări

Se face în doi timpi și trei mișcări. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

CA SĂ NU TE FACĂ DE CACÁO

Că te apără, dulăul,

Te ferește de tot răul,

Ține-l, dar să stea în lesă

Până, nu mai sus de tresă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DOINA PENSIONARULUI COCÂRJAT ÎNAINTE DE RECALCULARE

Am slujit o viață statul

Să am bătrâneți tihnite

Și-acum tot el, eșuatul,

Pe la privat mă trimite

În calíca mea eclipsă

Actele să-mi caut lipsă.

Costul cine să-l achite? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NU SE EXPLICĂ CLAR UN CHIȚIBUȘ

De s-o-ntâmpla ca, la recalculare,

Prezenta pensie s-ajungă și mai mică,

Ne dau asigurări că nu-i nimică:

În cuantumul de azi se va păstrare.

Dar orice indexare-mizilíc

O să vizeze pragul   ... cel mai mic. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

SCARĂ NU-I, PROTESTE-N ȚARĂ

Scara de salarizare

De la straj la președinte

Dacă nu-i, cum l-am salvare,

Anteriul lui Arvinte? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DAR STRATEGIA DEZVOLTĂRII CARE-I?

În loc din mintea lor lucidă să erupă

Un plan-pilot de salvgardare-a țării,

Alt scop măreț acum îi preocupă

Pe termen lung: menținerea puterii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

UN CANDIDAT LA POSTUL DE  PRIMAR CU SORȚ AMAR

Candidează la un nou mandat.

Jilțul lui de ceară câți îl vor

Și crăpa-vor, de le-o da șah-mat

Singur împotriva tuturor?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

EI LE DAU DRUMUL SĂ CREASCĂ,

VRÂND PE NOI SĂ NE-ABUREASCĂ

Cum urechile li se lungesc,

Se mai mră de ce urcă-n sus?

Nu ei spun că taxele nu cresc

Și tot ei întreabă: cine-a spus?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

ADIE-A MATRIMONIALE?

Primu-n listă candidat

Este doamnă, nu bărbat,

De partid independentă,

Afiliat-aderentă.

Alte semnalmente? Vale!*

(Vezi la „Matrimoniale”). (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

*Vále! (lat.) – La revedere!; Pa!; Șterge-o din loc! Túle-o!

 

CIRCULAȚIA BINE DIRIJATĂ A MĂRFURILOR

Acum, că tot e moda la rotáții,

Un schimb cu dus-întors, luciós sau tern:

Foști guvernanți spre PE, numai vibrații,

Scârbiți, parlamentari foști euro – spre guvern. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

DROAIE DE CANDIDAȚI LA POSTUL DE PRIMAR

Toți se-mping la primărie,

Cică, -mi vor binele mie.

Ce nu ne spun dumnealor

E că-l vor, întâi, pe-al lor. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

NU-ȚI BĂGA NASUL UNDE NU-ȚI FIERBE OALA

Că s-a propus pe sine candidat,

Că-n jocul altor șpílări a intrat,

Ba și orgoliul vrea să li-l lezeze,

I-au dres dosar: conflict de interese. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

CINE GREȘEȘTE ȘI CINE PLĂTEȘTE?

Ani de zile de tortură

Psihică (și în natură?).

Când dosarul se clasează

Ori când fapta se prescrie,

De ce statu-i chezășie

Pentru fapta lui fofează,

Iar greșelile lui crase

Î-aduc și salarii grase?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

ÎNARMARE PENTRU INTIMIDARE SAU APĂRARE?

Agenți de fisc cu cóburi-colilíi

Să sperii smezii-n jocuri de copii.

Să vezi tu șpăgi și tunuri, nu pistoale,

La múlti-  când să vii – naționale! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

MĂSURI PESTE MĂSURI, ÎNSĂ EFECTUL...

Măsuri se iau: și ieri, și azi, și mâine,

Cum să scădém risípa bugetară,

Un lucru, -n schimb, nu-l poți nicicum obține:

Câți bani au strâns măsurile în țară? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

SPITALE REGIONALE ÎN PAS DE MELC

Era o vorbă-glumă pe la noi:

Celebrii patru-apostoli au fost doi,

Dar și spitale mari – din zece-nouă –

În cínșpe ani  rămas-au numai două

Pe-agénda - puse ferm - electorală.

De nu ne-ar da făgáda de sminteală!... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

DE PE DRUMURI CA DE LA RĂZBOI...

Porniți la drum, șoferii-amatorii

Se vor întoarce teferi pe orbite

Când instructórii/examinatorii

Nu vor mai da permise pentru mite. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

URMAȘI DE-AI LUI DĂNILĂ PREPELEAC

Șoferii noștri aur scot la greu

Conform solicitărilor de-afară

Și, -n schimb, ne-aduc – nu-i vede Dumnezeu? –

Deșeuri, că le-am  duce lipsa-n țară!... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Încă o parohie vacantă în Botoșani, se caută preot pentru aproape 160 de familii!

Vineri, 12 Aprilie 2024
854

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a actualizat vineri, 12 aprilie 2024, lista cu parohiile vacante pentru care pot opta pentru transfer doar preoții din cadrul Eparhiei Iașilor care întrunesc ...

Poarta Focșanilor. Ce se întâmplă cu Moldova în caz de război?

Vineri, 12 Aprilie 2024
483

Ce se întâmplă cu Moldova în cazul unui război cu RusiaIstoricul dărăbănean Dorin Dobrincu a consemnat zilele trecute pe Facebook două declarații îngrijorătoare pen...

Olimpicii din ”Laurian”: Pasiunea pentru geografie aduce performanță școlară!

Vineri, 12 Aprilie 2024
544

Geografia, știința care studiază Pământul, s-a dezvoltat ca o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale ș...