Pe Rodica Zafiu, autoarea volumului „101 cuvinte argotice” (ediţia a II-a, Editura „Humanitas”, Bucureşti, 2023), o citesc săptămână de săptămână în revista „Dilema veche”, unde susţine rubrica având titlul „cuvinte nepotrivite”. Lista domeniilor de cercetare este impresionantă: lingvistica textului, pragmatică, stilistică şi poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică, argumentare, teoria lecturii şi istoria limbii literare. Volumul acesta, cu caracter de mic dicţionar argotic, este o contribuţie la cercetarea unor conectori pragmatici care vizează limba română vorbită (argoul), punând în evidenţă şi raportul scriere – oralitate a tendinţelor limbii române actuale. Volumul, fiind rezultatul unor cercetări care au ţintit argoul, vine în primele 85 de pagini cu o prezentare extinsă a cercetărilor, una partajată pe 5 capitole care vizează argoul românesc: „Delimitarea argoului”, „Istoricul fenomenului şi al cercetării”, „Dificultăţile cercetării, „Descrierea argoului actual şi „Sursele lexicului argotic”.
Prezint cartea aceasta la rubrica „Loc de dat cu… epigrama” deoarece argoul este un rezultat al creativităţii celor dotaţi cu ingeniozitate şi umor. Şi nu s-ar spune că epigramiştii nu fac parte din această categorie. În două pagini cu caracter explicativ, autoarea ţine să precizeze: 1. „argoul fascinează prin exotism şi familiaritate, fiind deopotrivă depărtat şi apropiat, al altora şi al nostru”; 2. „este alcătuit din cuvinte uneori misterioase, cu formă de neînţeles, dar, mai adesea, înşelătoare prin sensul neobişnuit asociat unei forme banale”; 3. „argoul este o ilustrare a posibilităţilor ludice şi estetice ale limbii”; 4. argoul este „o mică enigmă etimologică” .
Rodica Zafiu explică şi de ce a ales doar „o sută unu” cuvinte şi nu mai multe. Un important principiu a fost cel al reprezentativităţii, al termenilor frecvenţi, dar a ales şi unele elemente ieşite din uz sau mai puţin uzitate. Autoarea ţine să precizeze: „Am favorizat totuşi zona interlopă, unde istoria cuvintelor e mai complicată şi plăcerea detectivistică mai mare; mai slab reprezentată este zona sexualităţii şi cea a epitetelor depreciative, care nici nu sunt în totalitate specific argotice(multe cuvinte vulgare şi metaforele lor circulă în limbajul popular); acestea mi s-au părut mai puţin interesante, în măsura în care sunt destul de transparente şi repetitive”.
Argoul, spune Rodica Zafiu, „ca variantă socială a limbii, face diferenţierea faţă de cultura oficială şi faţă de limba standard” şi, din această perspectivă, îi atribuie trei funcţii: a) funcţia identitară (mijloc de solidarizare cu grupul specific); b) funcţia criptică (caracterul de limbaj secret înţeles de un anumit grup); c) funcţia ludică, estetică şi expresivă. Despre cea de-a treia funcţie, completează Rodica Zafiu: „Ca limbaj expresiv, argoul e un mijloc de frondă, de provocare şi amuzament; o zonă de manifestare a creativităţii anonime. Inovaţia, de exemplu o metaforă spectaculoasă sau un joc de cuvinte surprinzător, devine model pentru alte zeci de alte metafore şi jocuri de cuvinte similare.”
Pe epigramişti i-ar interesa caracterul ludic şi estetic pe care îl întâlnim în multe creaţii ironice. Autoarea acestui minidicţionar consideră că cea de-a treia funcţie, cea ludică, e mult mai importantă decât celelalte două. Mai mult, ar fi aproape imposibil ca argoul să apară în mediul rural tradiţional. El apare, cu preponderenţă, în mediul urban, acolo unde întâlneşti aglomerări cum ar fi cele spontane (bandă, gaşcă) sau impuse (închisoare, şcoală, unitate militară). Privind sistemul închisorilor, în volum întâlnim următoarele exemple: caleaşcă, ciumeg, cambuză, cotolani etc., sau din dicţionarul interlopilor ca: ginitor, coajă, pârnaie, pontoarcă etc. Foarte multe provin din sfera limbii romani: barosan, bengos, cafteală, caraliu, a cordi, ciordeală, cocălar, diliu, gagiu, lovele, mardeală, puriu etc., şi foarte puţine din sfera sexului: a o arde sau babardeală. Există şi multe argouri care au o etimologie necunoscută, cum ar fi haloemăs.
Epigramiştii, care au un apetit recunoscut pentru a ironiza politicienii, pot alege: abureală, barosan, blat, caraiman, caterincă, dumă, pe felie, furăciune, ieşit la interval, licurici, mahăr etc.
De reţinut că unele argouri sunt incluse în dicţionarele mai vechi sau la zi, altele nu.
În ceea ce priveşte limbajul argotic al tinerilor, acesta a fost repartizat sociolingvisticii care constată că aceştia „adoptă masiv cuvinte şi expresii ale argoului interlop, dar îşi creează şi propriile semne distinctive. Limbajul juvenil se înnoieşte foarte repede, cuprinde cuvinte legate de mediul specific şi de preocupări ale vârstei”. Rodica Zafiu crede că tinerii adoptă acest limbaj din nonconformism, din tendinţa de a respinge adulţii sau din nevoia de a-şi găsi un loc ăn gaşcă. Concluzia autoarei privind limbajul argotic al tinerilor este că „expresivitatea ludică joacă un rol mai mare decât caracterul secret”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BANII SĂPTĂMÂNII
Cu banii nu mai sunt reţineri,
Afirm că mari dureri de cap produc:
I-aduni de LUNI şi până VINERI
Şi-apoi pe apa SÂMBETEI se duc. (VASILE LARCO)
CPMPENSARE PE PLAJĂ
Îmi spun, când stau întins la soare,
Privind spre-o tipă dezbrăcată:
Sărată-i apa cea de mare,
Dar dulce este scumpa fată! (VASILE LARCO)
TÂNĂRA LA NUDISM
C-un piept ce zările străpunge
Şi-un mers felin, îţi zici îndată:
Ce înţolită ar ajunge
De-ar mai rămâne dezbrăcată! (VASILE LARCO)
GUVERNUL COMUNIST
Îi ceri în criză ajutor
Şi vezi că nu mai este-ateu,
Când îţi răspund miniştri-n cor:
- Să te ajute Dumnezeu! (GHEORGHE BÂLICI)
PARVENIŢII
Mă uit la tipii cei anoşti
Cum au în criză tot ce vor
Şi văd de multe ori că-s proşti…
Dar tot m-aş vrea în locul lor. (GHEORGHE BÂLICI)
ÎNARMARE
Industria de armament
Şi-a extins gama de pieţe
De când baronii-n mod frecvent
Dau… tunuri prin judeţe! (DUMITRU MONACU)
CASTING LA TEATRU
Vrând s-ajungă titulară,
Neavând prea multă şcoală,
S-a gândit şi ea s-apară
Concurentă, însă... goală! (MAX OPAIŢ)
ŞCOALA...ALTFEL!
După ani de pandemie,
Nu mai sunt azi repetenţi,
Cunoştinţele ( se ştie !),
Sunt din anii precedenţi! (MAX OPAIŢ)
EMANCIPAREA FEMEII
Asaltate de bărbaţi;
Cei păţiţi, la o adică:
Spun că dacă aşteptaţi,
Cele tinere... se strică ! (MAX OPAIŢ)
CONSECINŢĂ
Am votat mereu în viaţă
Toate secăturile,
De-aia ne schimbăm la faţă…
Când ne vin facturile! (VIOREL MARTIN)
LA NOI ÎN CARTIER
Aprozar n-avem deloc
Şi măcelărie, ioc!
Băncile-s vreo douăzeci,
Farmacii… vreo şaptezeci! (VIOREL MARTIN)
REFORMA SANITARĂ
Ne tratăm migrena
Cel mai abitir:
Şefii la Viena,
Noi… la cimitir! (VIOREL MARTIN)
DESCOPERIRE
Tot privind după o Evă,
Şi la nuri-i de sub pânză,
Constată că e în vervă,
Şi c-a renunţat la… frunză! (IOAN MAMAISCHE)
JUDECATA DE APOI
Golf ar vrea să joace mulţi,
Cum fac şefii de la noi,
Dar nu-i pentru cei desculţi
Şi nici pentru… bile moi! (IOAN MAMAISCHE)
LA DIVORŢ
Acuzată că nu-i bună
De nevastă sau la pat,
Martori a decis să-şi pună
Pe… vecinii ei din sat! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
URARE
Şi îţi urez să fii voioasă
Cum este, primăvara, vântul,
Şi să rămâi cea mai frumoasă
Femeie de pe-ntreg pământul. (MARIUS ROBU)
După așa o poezie
Precis o iei și de soție
Și-atunci să mi te văd, poete,
Cât mi te ții de Dragobete! (ŞTEFAN BAŞNO)
Axente ne vedem la o agapă?!
Să vina Fane,Violeta,scriitorii
Să ne mișcăm la dans precum feciorii
Vioi ca peștele în apă !(CRIŞAN DUŢĂ)
Bre Duță, te cam dai în stambă
De unde naiba ai scornit
Că poate să danseze sambă
Săracul peștișor prăjit? (ŞTEFAN BAŞNO)
Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi
M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna
Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi
Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna. (EUGENIA MIHU)
Dacă tu mi-ai fi iubită
Ți-aș șopti așa o leacă,
Să nu cazi intr-o ispită,
Sa devii cumva Șoșoacă!
Dacă tu mi-ai fi iubită
Eu ți-aș sugera discret
O cărniță bine friptă
Și un kil de Cabernet...
Dar cum nu îmi ești iubită,
Cu atât mai mult soție ,
Zic, cu vorba potrivită
Să mai scrii o poezie! (ŞTEFAN BAŞNO)
Zău, dacă ți-aș fi iubită
Ți-aș piti sub pat proteza
Și să vezi atunci ispită:
Ori îmi răscolești dormeza,
Ori mesteci... cu raboteza.
Dar îți sunt atât, amică,
Deci mănâncă fără frică. (EUGENIA MIHU)
Știi ceva, lasă-mi proteza
Că la treaba cu dormeza
Nu mai sunt competitiv
Și apoi nu vreau motiv
De bâzdâci de amorași!
Dar așa, iavaș – iavaș
Un grătar, un Cotnărel,
Chiar de-i molfăit nițel
Face viața mai frumoasă
Și mai am și tihnă-n casă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZODIACALĂ
Sunt PEȘTE expus pe un val,
Pe lei eu mă vând, cu fiscal,
O sută-s în viu, pricăjit,
O mie...de-s pește prăjit. (AXENTE IUGA)
GHINION
Cu un mănunchi de ghiocei
Eu am furat curent, cu dorul,
Dar a venit bărbatul ei
Și...mi-a băgat pe gât contorul. (AXENTE IUGA)
DE DRAGOBETE
Sunt astăzi trist, de Dragobete,
Ca orice tip, ce nu-i nerod,
Am vrut să țuc obraji de fete,
Dar am pupat un cap de pod! (AXENTE IUGA)
EPIGRAMA ("Strănut literar" - G. CĂLINESCU)
De la gură pân' sub burtă
Îți produce scuturare,
Nu contează că e scurtă,
Dacă-i tare! (AXENTE IUGA)
LA MASĂ
Cu soața, flămânzi, pe terasă,
Ne punem acum pe haleală,
Mâncăm ciocolată de casă
Făcută în China-ntr-o hală. (AXENTE IUGA)
LA OCAZIE
La "Ia-mă Nene" un cioban
Eu am luat, de la mioare,
Și am acuma un LOGAN
De-110 Cai Putoare! (AXENTE IUGA)
LEAC ANTI JOCURILOR DE NOROC*
A pierdut la păcănele
Timp și bani; dur jucător
S-a răzbunat: sunt surcele,
Tocate cu un topor. (DUMITRU BUJDOIU)
* 19 aparate și o ruletă au fost ciopârțite de un
giurgiuvean cu toporul (Libertatea).
LE E FRICĂ DE CEI CINCI MILIOANE DE AUTO-EXILAȚI
Votul prin corespondență
Are dublă-eficiență:
Ar fi vocea tuturora,
Și i-ar da-n gât diaspora. (DUMITRU BUJDOIU)
LA MEDIC
- Amețesc de vreo trei ani;
- Uite care e măsura:
Musai să lași băutura!
- Păi…eu adusei doar bani. (DUMITRU BUJDOIU)
BLESTEM PENTRU O NEVASTĂ INFIDELĂ
Musca țețe să te muște,
Șapte tăuni și-alte muște;
Gușteri de buci să te guste
Și un amant să te-mpuște! (DUMITRU BUJDOIU)
SOLUȚIE INUTILĂ
Pentru-a salva căsnicia,
Ne-am mutat din Crevedia
Hăt, departe, în Oaș;
Dar…vine-același poștaș. (DUMITRU BUJDOIU)
AU NU VĂD RUȘII CĂ-I RĂZBOI?
Limbaj esópic, termeni plastici,
De-ai folosit așa unealtă,
Te duc nu doar la „Lupii arctici”,
Ci și pe lumea ceialaltă. (LERU CICOARE)
IAR NOI DE-ATUNCI TRÁGEM PONOÁSELE
Drept urmare finei sale grații,
Fostul cap RM, nu Sóros, Musk,
Mai c-a acceptat două formáții:
Un Donbás al nostru și-un Lugánsk,
De ne iau întruna palpitații... (LERU CICOARE)
GEABA SE DAU UNII-N STAMPĂ
Cum să-i cate capu-și bat
Un loc demn de-al lui onor,
Când el ani ține blocat
Postul său de profesor... (LERU CICOARE)
EUROPA REZONEAZĂ CU-AL SĂU NUME?
Nu că Europa tare ne-ar propune,
Ci noi am vrea un loc călduț în ÚE.
Un lucru-l ignorăm: propúsul nume
E ca și steaua ce-o vedem și nu e. (LERU CICOARE)
EXEMPLU-MĂNUȘĂ
Bani publici - i-a tocat necumpătat?
Să vezi ce argumente are, tari:
Tot des se zboară cu-avion privat
Și-n alte părți, la case mult mai mari! (LERU CICOARE)
DULĂI ȘI CĂȚEI PE TIMP DE CRIZĂ
Noi, vulg, să facem duș în beznă-n doi,
Ne rumením cu ruj de ostrățéi.
Haznáua, lor, un fără fund butoi,
Căci cumpătarea-i doar pentru căței. (LERU CICOARE)
FIZIOLOGIA UNUI ÎNALT REPREZENTANT DIN EST
Postul fie onorific, unul de reprezentare
Pentru dreapta osatură și orgoliul ce-l are.
Alții, cocârjați, să-mpingă tréburile marI în stat,
Lui să-i dați să le tot mute niște trebi așa: de stat. (LERU CICOARE)
N-ARE GUST PROST
Candidatul din sud-est –
Oportun Europei lest.
Un teclíf la Benelúx:
Cel mai nou lainer de lux. (LERU CICOARE)
CUM SĂ-I BAGI PE GÂT CÂND ARE?
Împărat că-i, președinte,
Când se términă mandatul,
C-a fost harnic și cu minte,
Stând de veghe ca soldatul,
Nu poa’ statu-n drum să-l lase.
Dar când are șase case? (LERU CICOARE)
CINE-I CU GOGOAȘA-N GURĂ?
Se repară-o vilă cu bani grei.
Jură toți: nu-i pentru președinte.
Va fi gata în semestrul trei
Și-om vedea, atuncea, cine minte. (LERU CICOARE)
FIIND ÎN FUNCȚIE, CHIAR LEGEA NU-I PERMITE
Cei de la Cotroceni ar vrea să ne prostească:
N-a fost să ceară nime-o locuință.
Păi, cum ar face-o stând să cârmuiască?
Va cere-o doar ca fost - spre folosință. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EVRICA?
Trei luni ce-or face cápii omogeni?
Nu știm, dar umblă-o vorbă neprobată
Că vechiul va rămâne-n Cotroceni,
Iar nóu – n vechea vilă reparată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INTERESE CU DOUĂ VITEZE
La pensii când urmează-o ajustare,
Fac gât, formúle noi de calculare.
În cazul așa-zisei comasări
Se face în doi timpi și trei mișcări. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CA SĂ NU TE FACĂ DE CACÁO
Că te apără, dulăul,
Te ferește de tot răul,
Ține-l, dar să stea în lesă
Până, nu mai sus de tresă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DOINA PENSIONARULUI COCÂRJAT ÎNAINTE DE RECALCULARE
Am slujit o viață statul
Să am bătrâneți tihnite
Și-acum tot el, eșuatul,
Pe la privat mă trimite
În calíca mea eclipsă
Actele să-mi caut lipsă.
Costul cine să-l achite? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU SE EXPLICĂ CLAR UN CHIȚIBUȘ
De s-o-ntâmpla ca, la recalculare,
Prezenta pensie s-ajungă și mai mică,
Ne dau asigurări că nu-i nimică:
În cuantumul de azi se va păstrare.
Dar orice indexare-mizilíc
O să vizeze pragul ... cel mai mic. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SCARĂ NU-I, PROTESTE-N ȚARĂ
Scara de salarizare
De la straj la președinte
Dacă nu-i, cum l-am salvare,
Anteriul lui Arvinte? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DAR STRATEGIA DEZVOLTĂRII CARE-I?
În loc din mintea lor lucidă să erupă
Un plan-pilot de salvgardare-a țării,
Alt scop măreț acum îi preocupă
Pe termen lung: menținerea puterii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN CANDIDAT LA POSTUL DE PRIMAR CU SORȚ AMAR
Candidează la un nou mandat.
Jilțul lui de ceară câți îl vor
Și crăpa-vor, de le-o da șah-mat
Singur împotriva tuturor?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EI LE DAU DRUMUL SĂ CREASCĂ,
VRÂND PE NOI SĂ NE-ABUREASCĂ
Cum urechile li se lungesc,
Se mai mră de ce urcă-n sus?
Nu ei spun că taxele nu cresc
Și tot ei întreabă: cine-a spus?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ADIE-A MATRIMONIALE?
Primu-n listă candidat
Este doamnă, nu bărbat,
De partid independentă,
Afiliat-aderentă.
Alte semnalmente? Vale!*
(Vezi la „Matrimoniale”). (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Vále! (lat.) – La revedere!; Pa!; Șterge-o din loc! Túle-o!
CIRCULAȚIA BINE DIRIJATĂ A MĂRFURILOR
Acum, că tot e moda la rotáții,
Un schimb cu dus-întors, luciós sau tern:
Foști guvernanți spre PE, numai vibrații,
Scârbiți, parlamentari foști euro – spre guvern. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DROAIE DE CANDIDAȚI LA POSTUL DE PRIMAR
Toți se-mping la primărie,
Cică, -mi vor binele mie.
Ce nu ne spun dumnealor
E că-l vor, întâi, pe-al lor. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU-ȚI BĂGA NASUL UNDE NU-ȚI FIERBE OALA
Că s-a propus pe sine candidat,
Că-n jocul altor șpílări a intrat,
Ba și orgoliul vrea să li-l lezeze,
I-au dres dosar: conflict de interese. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE GREȘEȘTE ȘI CINE PLĂTEȘTE?
Ani de zile de tortură
Psihică (și în natură?).
Când dosarul se clasează
Ori când fapta se prescrie,
De ce statu-i chezășie
Pentru fapta lui fofează,
Iar greșelile lui crase
Î-aduc și salarii grase?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNARMARE PENTRU INTIMIDARE SAU APĂRARE?
Agenți de fisc cu cóburi-colilíi
Să sperii smezii-n jocuri de copii.
Să vezi tu șpăgi și tunuri, nu pistoale,
La múlti- când să vii – naționale! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MĂSURI PESTE MĂSURI, ÎNSĂ EFECTUL...
Măsuri se iau: și ieri, și azi, și mâine,
Cum să scădém risípa bugetară,
Un lucru, -n schimb, nu-l poți nicicum obține:
Câți bani au strâns măsurile în țară? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPITALE REGIONALE ÎN PAS DE MELC
Era o vorbă-glumă pe la noi:
Celebrii patru-apostoli au fost doi,
Dar și spitale mari – din zece-nouă –
În cínșpe ani rămas-au numai două
Pe-agénda - puse ferm - electorală.
De nu ne-ar da făgáda de sminteală!... (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE PE DRUMURI CA DE LA RĂZBOI...
Porniți la drum, șoferii-amatorii
Se vor întoarce teferi pe orbite
Când instructórii/examinatorii
Nu vor mai da permise pentru mite. (NICOLAE MĂTCAȘ)
URMAȘI DE-AI LUI DĂNILĂ PREPELEAC
Șoferii noștri aur scot la greu
Conform solicitărilor de-afară
Și, -n schimb, ne-aduc – nu-i vede Dumnezeu? –
Deșeuri, că le-am duce lipsa-n țară!... (NICOLAE MĂTCAȘ)