Sunt foarte mulÅ£i cei care cred că virtuÅ£ile ideale sunt doar trei: nădejdea, credinÅ£a ÅŸi iubirea. Ele, datorită marelui grad de acoperire, sunt evidente ÅŸi în întreaga operă a lui Nicolae MătcaÅŸ. Dacă îmi place ceva la acest autor este lipsa tendinÅ£ei de a se lamenta, fiind dominat de cultul lucrului bine făcut. Mai mult, el nu consideră creaÅ£ia poetică drept o meserie ci ca pe un mod complementar de a trăi. Nu e pentru prima dată când Nicolae MătcaÅŸ e prezent în rubrica de faţă. L-am analizat din perspectiva celui de-al treilea ochi al său, “ochiul soacrei”, pe care l-a folosit cu asupra de măsură pentru a observa aberaÅ£ii ÅŸi a monitoriza comportamente, concretizate în catrene dolmene, catrene coraligene, cvasiepigrame ÅŸi epigrame densigrame sau nevroame.
Autor a peste 20 de volume de versuri,majoritatea vizând iubirea ÅŸi obiectele ei, am în faţă „Uite-o, vine felin” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2023). Cuprinzând poeme de dragoste, după cum o relevă coperta unu, textele propuse se află la intersecÅ£ia dintre poezia clasică, dominată de plăcerea estetică, ÅŸi poezia modernă, caracterizată de funcÅ£ii exploratorii. Aici, Nicolae MătcaÅŸ foloseÅŸte cel de-al patrulea ochi al său, „ochiul spiritului”, aflat înlăuntrul său. Dintre cele trei virtuÅ£i ideale a ales iubirea. Despre poezia de dragoste a lui Nicolae MătcaÅŸ au scris, printre alÅ£ii, Anatol Ciocanu („o mânuire abilă a meÅŸteÅŸugului versului liber sau clasic, un florilegiu de imagini ÅŸi metafore care-l singularizează”), Leo Bordeianu („deÅŸi vine mai târziu decât semenii săi la „ospăţul” poeziei, apare tumultuos, plin de vervă, de energii interioare”), Adrian Dinu Rachieru („e vorba de un poet cu trăiri elegiace, apăsat ÅŸi el de povara vârstei”), Tudor OpriÅŸ („un mare poet al dragostei, căreia îi închină, într-o profunzime neoromantică, versuri de o căldură ÅŸi autenticitate care ne întorc spre marea poezie”) sau Mihai Cimpoi („în fond, un jurnal liric sentimental-patriotic, schimbând lauda Ţării cu lauda dragostei”). Autorul explorează iubirea trecând dincolo de epiderma acestui sentiment care „doare plăcut”: „Mi-a intrat o femeie în trup. / La-nceput s-a agăţat ca o iederă de inocenta-mi privire / ce se reÅ£inuse involuntar pe rotondele sânilor ei / învolburaÅ£i precum pânzele unei corăbii în vânt. / Apoi s-a întins trepidant din tălpi până-n creÅŸtet, / încolăcindu-mi trupul ca un ÅŸarpe / ÅŸi strângându-l în menghină, / până ce a intrat cu totul în el. // (…) // De când mi-a intrat femeia în trup, / Mă doare tot corpul ÅŸi nu am odihnă nici ziua, nici noaptea, / Dar nu-l chem pe doctor, pe diavol sau pe Dumnezeu / să-mi scoată femeia din trup: / Mă doare plăcut” ( „Mă doare femeia”).
Nicolae MătcaÅŸ are un scop, să definească acest concept simplu la prima vedere, dar, paradoxal, destul de complicat, de iubită, făcând în prima partiÅ£ie a volumului un popas prin Nichita Stănescu, preluând la modul livresc sintagma „leoaică tânără,iubirea”: „ Dar nu pun pariu / că voi ÅŸti să îmblânzesc dragostea - / Nu sunt deloc sigur de ÅŸansele lui, / pentru că dragostea a fost, este ÅŸi va rămâne / o dulce ÅŸi tandră, dar / de neîmblânzit leoaică, / un de neîmblânzit ocean, / un de neîmblânzit pisc, / o de neîmblânzit femeie, / o fără de fund prăpastie, / care te cheamă ÅŸi care te-alungă fără-ncetare, / până când într-o zi te înghite în hăul ei / ÅŸi se pune la pândă din nou.” („Neîmblânzită leoaică”). Poemele pun în evidenţă un poet copleÅŸit de vocaÅ£ia fericirii, femeia ocupându-i ÅŸi ultima celulă, în fapt o demonstraÅ£ie că Nicolae MătcaÅŸ e unul deosebit de cel din catrene ÅŸi epigrame unde îÅŸi permite o libertate a expresiei prin umor.
Nicolae MătcaÅŸ se raliază ÅŸi cu poezia de început a Anei Blandiana. Este etapa aceea când „candoarea i-a înflorit în ochi definitiv” ÅŸi când coabita până la identificare cu elementele universului. Alegerea aceasta este ca o mică ironie adresată celor care învinuiesc poezia contemporană că a distrus frumosul: „Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Åži mieii se-adună-n troiene, / Troienele-n turme de oi. // Ascultă, frumoasă valahă, / Cum hăuie vântu-n fruntarii, / Cum urlă lupoaice pe creste, / Se-nhăituie cum palicarii // Åži strânge-Å£i frumoasă valahă / Mioarele toate pe plai, / StruneÅŸte-Å£i ÅŸi câinii, bărbaÅ£ii, / Åži flinta pe-o buză de nai. // Åži vino la paza cetăţii: / Onorul de-armân străjuindu-l, / Ne străjuie cinstea ÅŸi numele / Olimpul, Moscopole, Pindul. // Te uită, frumoasă valahă, / Cum ninge cu miei peste noi / Åži mieii se-adună-n troiene, Troienele-s turme de oi…” („Te uită, frumoasă valahă”).
DeÅŸi „muÅŸcă” adesea din mărul postmodernist, doar pentru a-i simÅ£i gustul, nu pare a fi un răzvrătit, un extravagant, un aluziv, decis să consume acest măr până la cotor, aÅŸteptând întâlnirea cu viermele acestui topos. Titlurile capitolelor, unsprezece în total, conduc sentimentul iubirii de la calea virtuÅ£ii, la cea a păcatului (viermele îndoielii, gelozia, frigul despărÅ£irii, nostalgia amintirilor etc.). Pe cele peste 200 de pagini, metaforele îÅ£i ies permanent în cale decise să-Å£i aducă în faţă tot inventarul pe care îl conÅ£ine conceptul de iubire, scopul fiind ÅŸi acela de a pune la treabă ÅŸi cel de-al patrulea ochi al cititorului, cel interior. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REMARCÄ‚
O informație vă torn,
Privind amicul însurat:
DeÈ™i născut în Capricorn,
El încă.. nu-i încornorat ! (ELENA MÂNDRU)
LA TRIBUNAL ÎN MOMENTUL DELIBERÄ‚RII
O vorbă nu scot inculpaţii,
În sală liniÅŸtea domneÅŸte,
Tac martorii ÅŸi avocaÅ£ii…
Doar banul permanent vorbeÅŸte. (VASILE LARCO)
MILITARII CARE NU VOR SÄ‚ SE PENSIONEZE
Că sunt capabili, înÅ£elepÅ£i,
Oricând puteÅ£i să constataÅ£i,
Dar în poziÅ£ia de drepÅ£i
Îi vezi pe unii… cocoÅŸaÅ£i. (VASILE LARCO)
MILITARII
Sunt chipeÅŸi la înfăţiÅŸare,
UÅŸor pot cuceri femeia,
Au două cizme în picioare
Åži se feresc de… cea de-a treia. (VASILE LARCO)
MÄ‚RTURISIRE
Afirm cu gândul spre urmaÅŸi,
Fiindu-mi urbea noastră dragă;
Să văd că e mai bine-n Iaşi
Am colindat o lume-ntreagă! (VASILE LARCO)
EPIGRAMA
E săgeata ale căror ţinte
Au sălaÅŸ în oameni, vrând-nevrând:
Cel ce nu-i vizat o ţine minte,
Vel vizat… n-o uită prea curând. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
JOCUL POPULAR „TROPOTITA DIN BÄ‚TRÂNI”
E dansul neaoÅŸ daco-getic
Ce-nvie fără echivoc
Un obicei transmis genetic:
Bătutul pasului pe loc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REMEDIU
Chiar dacă n-a-nghiţit pastile
Scapă de-o boală mai tenace
Că dacă are omul zile
Nici zece doctori n-au ce-i face. (VASILE VAJOGA)
AGRAVARE
Am constatat o treabă curioasă:
Când doctorii-n spital mă internară
M-au scos ce-i drept, din criza ulceroasă
Dar m-au băgat în cea financiară. (VASILE VAJOGA)
CEI PATRU ANI DE STUDENÅ¢IE
Neavând cu căpătâi
Retrăia cu nostalgie
Anii lui de studenţie
PetrecuÅ£i în anu-ntâi. (IOAN TODERAÅžCU)
SOSIRE INOPINATÄ‚
Când ÅŸi-a surprins soÅ£ia-n pat
Cu secretara lui cea nouă
A fost de-a dreptul consternat
Că-i înÅŸelat de amândouă. (IOAN TODERAÅžCU)
IN VINO VERITAS
După mintea mea, socot
Că în spaÅ£iul carpatin
Adevărul e în vin
Åži minciuna peste tot. (IOAN TODERAÅžCU)
RESTART
Stăpânit fiind de frici,
Astăzi nu mai fac avere,
Am doar aspirații, mici...
... la o bere! (MAX OPAIÅ¢)
LA CABINETUL MEDICAL
Totul vede-acum în ceață,
Dar pe propriul corp stăpân,
Apele îl trec pe față,
Însă ... pietrele-i rămân! (MAX OPAIÅ¢)
OBIȘNUINȚĂ
Invitată la serată,
De emoție-i cuprinsă
Ca de fiecare dată,
Când mai stă pe spate-ntinsă! (MAX OPAIÅ¢)
DORINÅ¢A UNUI STAT DIN FOSTA URSS
Când maica Rusie mă cheamă
Să m-amăgesc la pieptul ei,
Mă rog la orice sfinţi sau zei
S-ajung pe veci, orfan de… mamă! (DUMITRU MONACU)
POLITICIENII ROMÂNIEI
Unii se târâie-n barcă
Alţii sar cu paraşuta,
Iar majoritatea parcă
E dusă cu… pluta! (DUMITRU MONACU)
CUGETARE
Vremuri noi, perfect normale,
Doar decenţa-i diluată -
Cu bordeluri ilegale,
Åži legea… prostituată! (IOAN MAMAISCHE)
METEAHNÄ‚
Parcă suntem blestemaÅ£i…
Să ne dăm singuri la gioale,
Când nu suntem condamnaÅ£i,
Ne-ngropăm sub protocoale! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
NOTA BENE
De Halloween -o zi- copiii-s draci
Åži, într-un fel, cu asta te împaci,
Dar află tu, deşi se vede clar:
Copiii-s draci întregul an ÅŸcolar. (NICÄ‚ JANET)
O afirmație corectă,
Confirm că sursa e directă
Fin'că vorbim de-un profesor
Ce este chiar ... tăticul lor! (ŞTEFAN BAŞNO)
DUBLU DEBUT
(După un proverb românesc)
La-ntâiul lui serviciu,
Vreo paiÈ™pe în birou,
Flămând, de la oficiu,
A început...c-un ou. (CRÄ‚CIUN L. ALBA)
E cam înghesuit biroul
Și șeful este insuși boul
Deci dacă și-a promis să-l fure
Mai are multe să îndure... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
1 NOIEMBRIE – Ziua statului degeaba
Aveam ceva de rezolvat,
Dar las pe altădată treaba,
Căci azi, din câte am aflat,
E Ziua statului degeaba. (ILIE BÂTCÄ‚)
Cel mai bine merge treaba
Chiar atunci când stai degeaba
Fiincă dacă stai destul
Riscul să greșești e nul! (ŞTEFAN BAŞNO)
Mărturisesc că-mi vine greu
Să îmi prepar eu singur cina,
Așa că serile, mereu,
Mai stârmocesc pe la vecina. (ILIE BÂTCÄ‚)
Dar când colo, ce să vezi
Vecina bea cafea cu soața
Și s-a lăsat cu stele verzi
Să văd mai bine boroboața. (ŞTEFAN BAŞNO)
·
DUPÄ‚ SCHIMBAREA OREI
Mutat-am ceasul, cum s-a spus,
Dar n-am dormit o oră-n plus;
Au apărut și noi probleme,
Că foamea vine mai devreme! (GHEORGHE CIREAP)
Atunci când foamea dă năvală
Cu ea nu faci militărie,
Soluția cea mai normală:
Dai fuga la bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARMONIE DE CUPLU
Dornic de o vorbă caldă,
Iarăși l-a bătut norocul;
SoaÈ›a-n È™oaptă îl dezmiardă:
Ioane, să te ardă focul! (GHEORGHE CIREAP)
De este focul dragostei
Atunci cuvintele-s divine,
De vin, din gura pacostei
Ce-ți e nevastă, nu e bine! (ŞTEFAN BAŞNO)
FINANŢĂRI EUROPENE
De ar ști occidentalii
Cât mănâncă "specialii",
Ar dubla bugetu'-ndat'
La...hârtia de rahat. (AXENTE IUGA)
Bănățeanul Dan ALEXA inainte de demisia din
funcția de antrenor al ultimei clasatel, FC BOTOȘANI.
DAN ALEXA CATRE BOTOȘENENI
Eu vin din Banatul ce-i "fruncea",
Vreau locul întâi È™i atuncea
Cu josul în sus, că-i momentul,
Să-ntoarcem, voioși, clasamentul. (AXENTE IUGA)
UNELTE
Învârte banii ca pe-o roată
Patronul meu, când are chef,
În stânga È›ine o lopată,
În dreapta-s eu...Contabil È™ef. (AXENTE IUGA)
ORA DE IARNÄ‚
Un nonagenar ne-a spus:
Calculând, se-mpute treaba,
Am trăit trei luni în plus,
Nouăj-de ore degeaba. (DUMITRU BUJDOIU)
VÄ‚DUVA TÂNÄ‚RÄ‚
Era leat cu tata-mare,
L-am luat că avea stare;
Am un regret după el:
Că n-am pe cine să-nșel. (DUMITRU BUJDOIU)
LA MAGAZINUL DE ARME
- Vreau pistol calibru mare
- Îl luaÈ›i pentru apărare?
- Pentru soacră, suicidat,
De-apărat, am avocat. (DUMITRU BUJDOIU)
HOMO S(EX)APIENS
Toată vara-amant prin sat,
Când în pat È™i când sub pat;
A fost prins, caftit brutal,
Stă solo-n pat…la spital. (DUMITRU BUJDOIU)
AI SÄ‚ REGREÈšI
Ai să vezi, când n-oi mai fi,
Cin’-dă pensia la copii?
Cine îÈ›i mai sparge nuci?
Cin’ te mai ciupe de buci? (DUMITRU BUJDOIU)
GRIJA LUMII
Lumea se îngrijorează
Că se-ntinde foc pust a.
Dar că se depopulează
Ca de ciumă România??! (LERU CICOARE)
GUVERNANÈšII ANUNÈšÂND NOI MÄ‚SURI FISCAL-BUGETARE
Cu isóp stropiÈ›i, în críjmă,
Firu-l torc din gros din cáier.
Doamne, de n-ar pune dijmă
Și pe aer! (LERU CICOARE)
PRIM-MINISTRUL ȘI INSTITUÈšIILE PENDÍNTE
Premierul cere-agoniseli.
Miniștrii sacrei coaliții
Ce mai reduc la cheltuieli,
Făcând pe-un cap noi achiziÈ›ii! (LERU CICOARE)
CU VORBA – REDUCERI DE CHELTUIELI, CU FAPTA –
CHELTUIELI NESÄ‚BUITE
Cum o fi, de chiar la MÍPE*,
Cu tăieri de cheltuieli,
Au putut să se-nfirípe
Consultanțe jupuieli? (LERU CICOARE)
____________________________________-
*MIPE – Ministerul InvestiÈ›iilor È™i Proiectelor Europene.
PE UNII FUNCÈšIONARI DIN MÍPE NU-I MAI SÁTURÄ‚ DUMNEZEU
De prestíj, nu de prestánță,
Le-au dat lefuri de nabábi,
Da-n privat dau consultanță
Că li-i dor de ... urșii albi. (LERU CICOARE)
MITÄ‚ DE LA SUBORDONAÈšII ANGAJAÈšI PRIN PROTECÈšIE
Un biet È™efuleÈ› din MÍPE
Nu lua mită că n-are
Ce mânca. Să-È™i înfirípe
Stare ca un șef mai mare. (LERU CICOARE)
NU SE MAI RESPECTÄ‚ GRILA DE SALARIZARE?
Da, nici domnul Președinte
Nu-și rupe, muncind, vreun dinte,
Dar lucrând la stat ca el,
Să-l întreci la sălărél??! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNUI PRIMAR SOLICITÂND FINANÈšARE PENTRU PROIECTE
Vezi cât te-ar È›ine consumáÈ›ia,
Confruntă cauza – efectul,
Să nu te coste consultația
Cu mult mai mult decât ... proiectul. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ÎN PLINÄ‚ AUSTERITATE
Din centru-o știre ca parola:
Se fac tăieri mari de buget.
Primarii-È™i umflu ochi gondóla,
Dând drumul glonÈ› la robinet. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PARADĂ ȘI ȘOBOLANIADĂ
Când se-anunță-o simplă indexare,
Toți se-mping la lauda cea mare,
JecmăníÈ›i când súntem la facturi,
Stau ascunÈ™i rădáÈ™te-n crăpături. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CE NU ÎNÈšELEG SENIORII
Noi, din mila sfintei Prónii,
Subzistăm pe múchea lamei.
Oare cum, atunci, baronii
Huzuresc din contul mamei?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NE TÄ‚MÂIAZÄ‚, DAR SÄ‚ NU NE-AFUME
Nu-s două majorări, ci una:
Făgáda primă-i indexare.
Mărirea, ca pe tort căpșuna,
Ea va veni ... după votare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTERUL EDUCAÈšIEI NU A STABILIT CORECT
CRITERIILE DE ACORDARE A BURSELOR DE MERIT
Nimeni nu-ți oferă credit
Ca să dai cu bâta-n baltă.
Bursa d’aia e de merit
Fincă-i músai meritată. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
BURSA DE MERIT – ANTIDOT ABANDONULUI ȘCOLAR?
Bursele, confirmă premierul,
Sunt de merit după rezultate,
Iar ministrul nostru, ca berbérul,
Numai verzi ne toacă și uscate. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O DEMNITARÄ‚ OBLIGÄ‚ ANGAJAÈšII DE LA COMUNICARE
SĂ ȘTEARGĂ DE PE INTERNET CRITICILE LA ADRESA SA
Fu s-o facă pe hinghérul.
Cum i-ar mai ecarisá!
Hai că-acuză ministerul,
Dar s-o critice pe ea?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
POD STRATEGIC BRÄ‚ILEAN
Podul nostru, -n țară cel mai cel,
Inaugurat cu fast. Sehr gut!,
Nici n-a prins să steie copăcel,
Că se surp’ picioarele-i de lut. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CU PLÄ‚CERE, DOAR CÄ‚ NU-S PE RAFTURI
Ne îndeamnă Focus, Prima News
Să mâncăm cu poftă româneÈ™te.
De produse-un lucru nu s-a spus:
Să mănânce cine le găseÈ™te! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CARE-I ȘPILUL?
Interzise filme cu pitici,
CocoÈ™áÈ›i, lungani sau grăsunéi,
Propagate cele cu mitíci,
Cu drogaÈ›i, cu hómo-, cu doréi? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CULMEA UITARII..
(Unuia care a scos banii din bancomat ÅŸi i-a uitat
în fanta aparatului – caz real întâmplat recent la
BotoÅŸani)
Ori distrat,ori era beat
Este greu de explicat...
A scos bani din bancomat
Dar ca sa-i ia... a uitat !!! (IOAN TIMOFTE)
EGALITATEA ÎN DREPTURI,
DOAR ÎN CONSTITUÅ¢IE...
La noi, în societate
Asta e ,,egalitate,, :
Unii... pensii speciale
Alţii... buzunare goale ! (IOAN TIMOFTE0
CU BANI PUÅ¢INI,
O SĂ ŢINEM POST TOT ANU`
Doar de PaÅŸti ÅŸi de Craciun
O sa mâncăm ceva bun
Când se-mpuÅ£inează banu`
O să ţinem post...tot anu` ! (IOAN TIMOFTE)
LA PENSII CRESCUTE,
DATORII MAI MULTE
DeÅŸi pensiile mai cresc
Avem datorii...o droaie
Caci taxele se-nmulţesc
Precum ciuperca după ploaie ! (IOAN TIMOFTE)
UNUI POLIÅ¢IST LÄ‚UDÄ‚ROS
(în jargon)
După zile de „filare“
A promis un „peÅŸte“ mare.
Când mascaÅ£ii au intrat
Doar „plevuÅŸcă“-au ridicat. (ADRIAN TIMOFTE)