O revistă ce merită citită este “Viaţa noastră” care apare la Bârlad. Deşi se intitulează a fi o revistă cu apariţie variabilă, a ajuns deja la numărul 60, pe care l-am primit şi eu prin amabilitatea scriitorului Max Opaiţ. Publicaţia este una de tip magazin, paginile ei cuprinzând numeroase informaţii pentru vârstnici. Cititorii vor constata că paginile interioare (140 de pagini) conţin titluri şi subtitluri însoţite de imagini şi citate care îmbogăţesc tema ce urmează a fi prezentată. Coperţile se evidenţiază atât prin prezenţa elementelor macrostructurale, necesare unui astfel de demers, cât şi elemente microstructurale (cuprins, pagină tehnică, imagini sugestive care trimit la factorul de impact al revistei, nimeni altul decât vârstnicul). Deşi este o revistă de nişă (pentru vârstnici), ea se adresează şi celorlalte vârste. Ajunsă la numărul 60, înseamnă că a trecut proba timpului, semn că a echilibrat bine cerinţele vârstelor.
Pornind de la specificul rubricii noastre, constatăm cu plăcere prezenţa unor scriitori umorişti: Max Opaiţ, Eugen Deutsch, Mircea Trifu, Mihai Batog-Bujeniţă, Elena Mândru, Gheorghe Leu, Ion Dobrin, Vasile Larco, Laurenţiu Ghiţă, Gheorghe Niculescu şi Serghei Coloşenco. Prezent cu şapte sonete puse sub un citat din Păstorel („Sonetul este fracul lirismului”), unul dintre ele se numeşte „Simţul umorului”: „Când viaţa este mult prea serioasă, / Eu cred că este chiar ceva firesc / Să râd de ea un pic şi să glumesc / Deci să arăt că foarte mult nu-mi pasă. // Eu am un sentiment mai bărbătesc: / Sunt optimist! Tristeţea nu m-apasă / Când este un pahar de vin pe masă / Îi văd doar partea plină şi-l golesc! // Iar dacă e pe jumătate plin, / Nu-s pesimist! Îl umplu până sus / C-aşa arată un pahar cu vin! / (Acum citişi în versul opt ce-am spus!) // Cu mine am făcut cândva un pact: / Umorul propriu să-l păstrez intact!”.
Cu două sonete este prezent şi Eugen Deutsch. Reţinem „Inspirat de Ispirescu”: „Copil fiind, citeam mereu poveşti / Şi-aceea ce vorbea de tinereţe / Spunea că nu există bătrâneţe, / Ci doar elanuri înspre căi cereşti. // Pe-atunci fiind în fragedă juneţe / Visam plăceri aproape nebuneşti / Ce mie îmi păreau de fapt fireşti / Căci nu ştiam că-n lume e tristeţe. // Dar orice basm ce e nemuritor / Ajunge pân`la urmă în final / Chiar dacă este într-un vast decor. // Aşa că, retrăind al meu debut, / Gândesc la viitorul „terminal” / Ca la un nou şi magic început.” Acelaşi Eugen Deutsch vine cu alte trei sonete, parodii după sonetele „Septembrie (Confesiune)”, „Octombrie (Plouă)” şi „Noiembrie (Sonet amar)” scrise de Mircea Trifu. Un sonet de o factură emoţională aparte publică şi Max Opaiţ („Farmecul sărbătorilor în familie”): „De-atâţia ani, istoria ne-nvaţă / Să preţuim mereu învăţătorii / Şi pe părinţii noştri, creatorii / Destinului ce ne-a fost dat în viaţă. // Şi-acum, în toamna vieţii, protectorii / Deschid la casă uşa cea din faţă, / Spre-a oferi urmaşilor povaţă, / Ca pe un dar, în pragul sărbătorii. // Sărută mâna la părinţi şi spune / La fiecare-n parte-o vorbă bună,/ Că prea au suferit, şi-acum, poate, // Se roagă pentru toţi de sănătate, / Să fim la masa mare împreună, / Pentru-a cinsti a lor înţelepciune!”.
Ţinând cont de specificul tematic al revistei, Vasile Larco face o selecţie de epigrame cuprinse în Antologia „Bătrâneţe haine grele” (2010), îngrijită de Valerian Lică. Epigramele alese de Vasile Larco sunt semnate de Mihai Batog-Bujeniţă ( La bătrîneţe – „Ai senzaţia acută, / Când lui Cronos dai tribut, / Că memoria-i făcută / Să regreţi ce n-ai făcut.”), Gheorghe Bălăceanu ( Speranţa bătrânului – „De zeci de ani de dus în spate-o ţară, / O să stau jos şi eu – îşi spune el - / Şi-o să mă bucur iar de primăvară… / Când vor gândi şi cei de sus la fel!”), Ştefan Boboc, Mihai Cosma, Amalia Costinescu - Crosos, Neculai Darie, Eugen Deutsch, Georgeta Paula Dimitriu, Maftei Florescu, Ioan Frenţescu, Dumitru Grigoraş, Mihai Haivas (Regrete – „În anii care au trecut / Ştiai că poţi, dar nu ai vrut, / Acum bătrân şi cu nepoţi, / Degeaba vrei… dar nu mai poţi.”), Ioan Hodaş, Emil Ianuş, Constantin Iuraşcu – Tataia, Vasile Larco ( La senectute – „Dai sănătăţii-ntâietate, / Eşti copt ca bobul dintr-un spic, / E vârsta când le ştii pe toate, / Dar nu poţi face mai nimic!”), Ioan V. Maftei – Buhăieşti, George Petrone, Ioan Toderaşcu (Unui poet octogenar – „Doar un autograf, fireşte, / Îi cer acestui autor, / Să-mi dea acum, cât mai trăieşte, / Căci nu-l văd eu nemuritor.”) şi Corneliu Văleanu.
Reţinem câte o creaţie epigramatică dintre cele semnate de diferiţi autori: Max Opaiţ (Unui senior din politică – „De-o vreme, mult mai optimist, / Cu-atâtea dame-n jur, splendide, / Obişnuit ca TRASEIST, / Mai speră, încă, la… PARTIDE!”), Vasile Larco ( Maimuţa – „Nemaiputându-se abţine / A coborât din vârf de pom / Şi s-a trezit că-i om de bine / Chiar înainte de-a fi om.”), Gheorghe Niculescu (Unui scriitor – „El a scris o nouă carte / Şi-a-nceput a o împarte / Celor care au norocul / S-aibă cu ce-aprinde focul.”), Ion Dobrin (Amintire – „Am fost tânăr şi frumos / Şi bărbat periculos. / Şi azi sunt la fel, bărbat, / Că scrie-n certificat.”).
Trei sonete „în frac” publică şi Vasile Larco. Reţin „Nostalgii”: „Îţi mai aduci aminte noaptea-n care / Întâia oară ne-am îmbrăţişat, / Eu stelele, pe rând, le-am încărcat / În Carul Mic, apoi în Carul Mare? // Târziu, doar eu rămas-am nemişcat, / Şi stelele plecat-au la culcare, / Pe-un ram o gingaşă privighetoare / Doar pentru tine, ştiu, că a cântat. // Erau pe-atunci doar cânt şi poezie, / Apoi o nuntă mare am făcut, / Cotnari, dar şi Fetească s-a băut. // Toţi oamenii trăiau în armonie, / Şi n-auzeai de bârfe, vicleşuguri, / Iar vinul, încă, se făcea din struguri.”
Serghei Coloşenco acordă o pagină lui Laurenţiu Ghiţă, făcând o selecţie din epigramele publicate în cartea acestuia, „Pâine şi circ(umvoluţiuni). Reţinem cu plăcere pe cea intitulată „Prejudecată”, cu referire la Botoşani: „La Botoşani se-agaţă harta”, / Afirmă unii, cu dispreţ; / Deci, restul ţării – asta-i soarta! / Atârnă de acest judeţ!”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ECHIPEI NAŢIONALE DE FOTBAL
De ani de zile în declin,
Nicicum nu suntem un simbol;
Ne bucurăm cu toţi din plin
Când reuşim să dăm un gol! (ELENA MÂNDRU)
EXTINDEREA CORUPŢIEI
La noi se minte ne-ntrerupt,
Azi nu se întrevăd minuni,
Căci a ajuns a fi corupt
Şi detectorul de minciuni! (VASILE LARCO)
ÎNAINTE ŞI DUPĂ CREAŢIE
Geneza-i arhicunoscută,
Ştiinţa a găsit răspuns;
Din haos lumea e făcută
Şi tot în haos a ajuns! (VASILE LARCO)
INFECŢIE INTRASPITALICEASCĂ
Rănit, un tânăr, la picior
De asistente ajutat,
S-a infectat foarte uşor
Cu-n sifilis greu de tratat.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FIDELITATE
Uitate-ţi sunt iubiri ca-n ceaţă
Sau amintiri precum un jar
Căci eşti fidel întreaga viaţă
Doar creditului tău bancar.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BĂTAIA E RUPTĂ DIN RAI
Mai încasam și eu bătăi, firește,
Când mă-nhăitam cu unii mai zevzeci,
Și fi’ndcă „unde dai, acolo crește”,
M-am procopsit... c-un metru nouăzeci! (IOAN TODERAŞCU)
UMORISTUL
Este scriitorul care ştie
Ca, prin harul său concret, sublim,
Să se relaxeze-atunci când scrie…
Nu ca noi atunci când îl citim! (LAURENŢIU GHIŢĂ)
CE-ŢI DORESC EU ŢIE…
Un singur lucru îi doresc
Acestei ţări, deloc normale:
Şi ea să crească precum cresc
Aceste pensii special! (LAURENŢIU GHIŢĂ)
POVESTE DE VIAȚĂ
Invidios pe-al meu vecin,
Că are soața mai frumoasă,
Mă duc la ea la Tămâioasă
Și-apoi, acasă, vin... pelin! (MAX OPAIŢ)
INVAZIE (mini fabulă)
Văd lăcustele cum cresc
Și cum pârjolesc norodul,
Și în urma lor, firesc,
Cântă greierii... prohodul! (MAX OPAIŢ)
UNUI IPOCRIT
Făcând risipă de cuvinte,
Rostește uneori discursul
Și-ncheie c-un salut fierbinte;
Da-n gândul lui, e... Plimbă ursul!(MAX OPAIŢ)
PATRIOTICĂ
De țară sunt legat, de sat,
De râu, de ram și de țărână,
Ba chiar, acuma, sunt legat
Și de Poliția Română!!! (AXENTE IUGA)
SALARIALĂ
Pe card, patronul vreau să-mi bage
Lunar salariu, la soroc,
Iubita mea, ca roaba, trage
Și altor bani le face loc. (AXENTE IUGA)
REGRETE
Mi-e tare ciud-acum, pe mine,
Că scriu din ce în ce mai bine,
Și Doamne, simplu ar fi fost
Să scriu din ce în ce mai prost. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
AŞA VA FI MEREU
„Balada unui creier mic”
Pe care-a scris-o un amic,
Se potriveşte la şcolari,
Dar şi la mulţi...parlamentari. (NICĂ JANET)
Ar fi și o deosebire
Și-i necesară-o lămurire:
La ăla mic creierul crește,
La deputat – mucegăiește... (ŞTEFAN BAŞNO)
FRUMOASA FRUMOASELOR
Cam de la grădi’, de la şcoa’,
Ea îl avea pe vino-ncoa’,
Şi azi, firesc, în ritm latino,
La dânsa e… un du-te-vino! (NICĂ JANET)
Dansau, demult, fătuțele
Mișcându-și picioruțele
Acuma, după noul sound
Dansează bâțâind din fund… (ŞTEFAN BAŞNO)
REVELAŢIE OLTENEASCĂ
„Adevărul e în vin!”
Zice un proverb latin;
De-aia, noi, din tică-n muică,
Nu am dat de el… în ţuică! (NICĂ JANET)
N-ai cătat, maestre, bine
Ia exemplu de la mine
Am găsit în coniac
Adevăruri puse vrac! (ŞTEFAN BAŞNO)
REVOLTA JUNILOR PENALI
Par scutiți de ghinioane
Infractorii mai cărunți -
Că sunt prinși cu... milioane
Și-s luați la bani mărunți. (AL. D. FUNDUIANU)
Sincer, îi compătimesc,
Să ferească Dumnezeu,
Că dacă se cufuresc
N-au un leu pentru weceu. (ŞTEFAN BAŞNO)
SFAT INUTIL
Cum n-aștept vorba să-mi soarbă,
Spun, făcându-mi "datoria":
Dacă dragostea e oarbă,
Leacul e... căsătoria. (AL. D. FUNDUIANU)
Căsătoria e un „leac”
Ce face ditr-un înger drac!
Ca să-nțelegi cât mai deplin
Gândești la genul feminin… (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ DE CANCELAR UNUI CIUP PARLAMENTAR
Când fac jocul militanții,
Bombe cad, și nu petarde,
Și buluc dau azilanții,
Ție, - acum, de Schengen ‘ți-arde?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCHENGENTRANCE SAU SCHENGENEXIT?
Țările discriminate
S-ar vrea-n Schengen acceptate.
Cele din spațiul comun
Azi la vămi controale-și pun. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FIECARE CU „CONSOARTA” SA
Merge Putin în Tibet
Cu-al său „nuclear Ceghét”,
La Iordan nici Biden, iar,
Fără „fotbal nuclear”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
AJUTĂM CONAȚIONALII SĂ SE SALVEZE DE TERORIȘTI
Noi v-ajutăm să reveniți în țară,
Dar vă plătiți biletu’, -anunță boșii:
TAROM nu-i filială-a Crucii Roșii,
Ca să devină brusc falimentară. (NICOLAE MĂTCAȘ)
N-O SCOATE, LIMBA ROMÂNĂ,
NICIUN VIFOR DIN ȚÂȚÂNĂ?
Au pus capăt, la taclale
Cu vecinii, în anale,
Limbii artificiale?
Au să nú știe bădița
Că doar ce-i scris cu penița
Nu se taie cu bărdița? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPECIFIC CONGENITAL
Au pescarii niponi o curea de transmisie:
N-au prins pește-ndeajuns? Păi, să meargă să-l prindă!
Omologii români, meșteri timpul să-ntindă:
-Nu i-am prins pe drogați? Mai creăm o comisie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE?
N-au habar – a câta oară? –
Cum vin drogurile-n țară
Și-or fi-n stare polițiștii
Să ateste teroriștii? (LERU CICOARE)
SPORUL CEL MAI DE PE URMĂ
Spor de handicap, acizi,
Zgomot, risc, hemoroizi
Și, în ultimă instanță,
Unul pentru ... performanță. (LERU CICOARE)
CINE-ȘI DĂ - CLAR! – , SIE-ȘI DĂ,
CINE-ȘI FACE, SIE-ȘI FACE
Se socot elită-n stat.
Dreptul înșiși și l-au dat,
Să ne spună-apoi, sfruntat:
Nu-l mai pierzi, că-i câștigat! (LERU CICOARE)
MUNTELE A NĂSCUT UN ȘOARECE
Trâmbițata reformare
Cu surle și cu țambale
De la pensii speciale
Nu-i decât o ... coafare. (LERU CICOARE)
INTERESUL POARTĂ FESUL
Cum uit’ goangele potente
Și cu ce lejeritate
Pensiile că-s dependente
De contributivitate! (LERU CICOARE)
FALA DE PRIMAR TE COSTĂ
Ce ritos bătuse pontul:
Palmierii, Laminorul!...
Mai stângaci e cu decontul:
Avansarea și obolul. (LERU CICOARE)
CURTEA CĂTRE GUVERN
Voi ne-ați aprobat în pripă
Pensiile speciale,
Dar și noi, tot într-o clipă,
Pacul cu măsuri fiscale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S-AU SĂTURAT DE GOGOȘÉLE
Verbigerând, conducătorii
Arată doar că-i doare-n șpis,
Pe când, piloși, educatorii
Nu cer decât ce le-au promis. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE MINISTRULUI MUNCII
Se mai vede-n capul zării
Cea Lege-a salarizării,
Care, chipurĭle, -i stă-n cale
Legii pensiĭlor normale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AMBLIOPI LA VOLAN
Au să ne spună care controlori
De ce mai mulți primesc – prin ce dedúcere-
Indemnizații de nevăzători,
Dar și permise de conducere? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CACOFONIADĂ
Cică-un accident ca Câțu
N-a mai rupt în două mâțu’,
Iar un analist ca Câciu
Ne-a golit pe loc caliciu’.
Se mai spune cum că Ciucă
Ne-ar cam fi lăsat pe-o bucă.
Dar mai trist - că cu Ciolacu
O să dăm cu toți de dracu’. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE SE-NTÂMPLĂ PRIN VASLUI?
Belele ce-ți dau fiori:
Mită, bătăi, crime, boli,
Poze, filme porno-n școli;
Dar și moderne-nchisori. (DUMITRU BUJDOIU)
EPIDEMIE DE PROSTIE
E plină țara de dorei
Și de mitici și de gigei;
Dar și mai proști, mulți politruci,
Votați de-alți proști și mai năuci. (DUMITRU BUJDOIU)
DACĂ BĂRBAȚII-AR FI DEȘTEPȚI ?!
N-ar fi atâtea divorțuri,
N-ar mai fi bătăi, avorturi,
N-ar fi-abandonați copii;
Nici n-ar fi…căsătorii. (DUMITRU BUJDOIU)
LA GHICITOARE
- Soacră-ta moare-ntr-o seară;
- Asta știu de astă-vară,
Când și socru m-a convins;
Dar ghicește, voi fi prins?. (DUMITRU BUJDOIU)
DOVLEAC RECORD * (Libertatea)
Uriaș, nu tărtăcuță,
Nici nu-ncape-ntr-o căruță;
Să-l crești nu e chiar un fleac,
Trebuie să ai…dovleac. (DUMITRU BUJDOIU)
* Un american a câștigat concursul cu cel mai mare
dovleac de peste 1200 kilograme, înscris în Cartea Recordurilor