De la Focşani, redactorul-şef Gheorghe Mocanu, îmi trimite numărul 5 /2023 al revistei de atitudine prin satiră şi umor, „Cu cioara vopsită”. Deşi are forma, dimensiunile şi arhitectura fostei reviste „Urzica”, conţinutul şi mesajul textelor sunt diferite. Aceea era „Urzica” în care îl recunoşteai uşor pe Bulă, „Cu cioara vopsită” ni-i aduce în faţă pe Caţavencii din politică. Scriitorul Eugen Istodor, posesorul unui doctorat în comicul românesc, spunea despre „Urzica”: „Prin „braţul armat” al dictaturii comuniste, moravurile au cunoscut o atenuare. Revista „Urzica” a constrâns poate câţiva frizeri, ospătari şi leneşi să fie mai discreţi în manevrele lor cu chiflele din nota de plată şi să fie cel puţin mai prezenţi, pentru a salva aparenţele, la lecţiile de ideologie. Umorul acesta popular, cu „abonament”, ascundea realitatea unei elite căreia i se luase dreptul la râs public şi care suferea sau murea în închisori. „Omul vechi” râdea şi-n închisorile politice, pe când „Urzica” forma omul nou, sub atenta grijă a cenzurii”.
„Cu cioara vopsită” este o „Urzica” întoarsă la 180 de grade. Este o revistă care ştie ce este umorul şi care sunt efectele acestuia din perspective sociologice şi psihologice. Cunosc bine o bună parte a colegiului de redacţie şi a colaboratorilor şi ştiu că ei au credinţa că umorul schimbă omul. Sunt prezenţi în acest număr: Gheorghe Mocanu, Constantin Miu, Anda Toma, Mihai Batog-Bujeniţă, Viorel Sireteanu, Vasile Larco, Ilie Bâtcă, Adrian Bucurescu, Georgică Manole, Angela Silion, Max Opaiţ(Maximilian), T`Alex, Gheorghe Sucoverschi, Maria Baciu, Corneliu Stanciu, Valentin David, Florin Bratosin, Anton Onigy, Lavinia Bratosin, Violeta Vasiliniuc Streidel, Vlad Sărătilă, Liviu Gogu, Monica Aldea, Boris M. Marian, Mihai Manolescu, Petre Popa, Silviu Stanciu, Val Oltean şi Nina - Elena Plopeanu. Tema revistei este „România (Ne)educată”, din perspectiva căreia există multe puncte de vedere: „România educată – un program născut talent şi murit speranţă”, „Şcoala inerţiei şi şcoala şmecheriei”, „Pupă tăticu şi trece”, „Impotenţă intelectuală”, „Calea luminii dascălilor”, „Şcoala vieţii” sau „Adevărul existenţei noastre”. Epigrama are un loc important în acest număr, noi preluând câte o creaţie din cele publicate de fiecare autor: Ilie Bâtcă: 26 septembrie, Ziua scrisorilor de dragoste- „Tânăr fiind scriam de zor / Scrisori frumoase de amor, / Acum aş vrea să scriu din nou / Dar am rămas fără stilou.”; Vasile Larco: Neregulă – „În al vieţii vast domeniu, / Domină anomalia / Că înmormântezi un geniu, / Dar nu poţi stârpi prostia!”; Georgică Manole: O minijupistă şi-a lansat cartea – „Ce-au scris cronicarii după / E de luat în evidenţă: / Cu ochii pe minijupă, / Au ajuns şi la… esenţă.”; Maximilian Opaiţ: Criza de autoritate – „Proaspăt avansat pe post, / S-a gândit că data asta, / Exigenţa-şi are rost… / Şi-a luat model… nevasta!”; Liviu Gogu: Proaspăt căsătoriţi – „El, de optzeci trecut uşor / Şi ea, puţin de majorat, / Fac haz adesea-n dormitor, / Când… uită el de ce-a intrat.”; Anton Onigy: Arătare: „Cum arată o femeie? / Poate fi ea ca o carte? / Drept să spun, nu am idee, / Căci de ea poţi să n-ai parte!”
Epigramelor li se adaugă fabule, poezii umoristice, glume, cocoficuri săţioase, fomfleuri, puncte de vedere, pastile, proză umoristică, recenzii, parodii etc., asigurând revistei o funcţie direct socială. Rebusul de pe coperta a patra, dar şi cocoficurile sau fomfleurile, asigură complementaritatea dintre homo ludens şi homo ridens, ambii convieţuind ca părți ale aceluiași cititor. Există şi elemente de umor negru, precum „Plumb”, o parodie de Adrian Bucurescu după Bacovia: „Dormeau adânc coşciugele de plumb / Şi corbii toţi căscau ca neamul prost, / Stam smirnă în cavou ca un carâmb / Şi cugetam că mâine-i zi de post. // Dormea profund un boschetar în colţ, / Şi moţăiau coroanele de plumb / Şi un gropar cu dinţii de trei coţi / Juca barbut cu un schelet scălâmb.”
Revista beneficiază de caricaturile lui Marian Avramescu. Umorul acestui caricaturist este ceea ce rezultă în urma contrastului a trei elemente: desenul ca atare, textul care însoţeşte desenul şi ce ar trebui presupus. Astfel, creaţiile se supun în integralitatea lor celor patru semnificaţii importante ce constituie demersul creatorului de caricaturi: 1. semnificaţia etimologică, aceea care derivă din definiţia caricaturii: personajele prezintă distorsiuni grafice şi exagerări; 2. semnificaţia generală, ca reprezentare prin desen a a unei persoane sau a unei situaţii prin exagerarea unor trăsături; 3. semnificaţia particulară, ca expresie a intelectului lui Marian Avrămescu”; 4. semnificaţia la nivel de societate, în sensul că atunci când privim personajele caricaturizate (Ciolacu, Ciucă, Iohannis, Putin, Şoşoacă, Rareş Bogdan, Buzatu, Clotilde Armand şi alţii) provoacă râsul. Se citeşte cu plăcere acest număr care îmbină, prin varietatea de specii, aspectele negative ale realităţii cu umorul codificat în caricaturile lui Marian Avramescu.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
AMÂNĂRI MINCINOASE
Parlamentaru-o fi poet
Mereu e-n meditaţie
Şi dă o explicaţie:
Că n-are aprobat buget! (ELENA MÂNDRU)
DE DRAGOSTE
Fetei dulci de pe la noi,
Curte i-au făcut vreo doi,
Dar păcat, ce crudă soartă,
Nu-i lăsase loc de poartă! (VASILE LARCO)
DIVIZIUNEA MUNCII ÎN PODGORII
Pe soare-n vie, mai tot anul,
Trudeşte numai el, ţăranul,
Bogatul, cică, e prea fin…
El stă la umbră şi bea vin. (VASILE LARCO)
UTOPIE VITICOLĂ
Ordin de la minister:
Via s-o plantaţi în cer,
Ca de sus, în loc de ploaie
Vin să curgă în butoaie! (VASILE LARCO)
UNUI FOST ALES
El nu era din cei mai culţi,
Râdeau de el pe la şedinţe,
Dar întâlnindu-se cu mulţi,
E plin acum de… cunoştinţe! (VASILE LARCO)
REVEDERE
Cu amicul lor, Crişan,
Nu s-au mai văzut de-un an
Şi de-aceea au băut,
Până... nu s-au mai văzut! (IOAN TODERAŞCU)
POANTA
În epigramă, poanta-i o ţigară:
Se-aprinde, iar aroma ei, filtrată,
Îi dă acea savoare dulce-amară,
Pân' ce exclamă unul: E fumată! (VASILE VAJOGA)
UN COLEG SUPRAPONDERAL
SE CREDE CASANOVA
La farmecu-i devastator
Doamnele-i răspund cochete,
Punând pe masă şi-n cuptor:
Ceafă, mici, cotlet, omlete…(MIHAI BATOG - BUJENIŢĂ)
CRAVATA DE PIONER
Cravata ce-am purtat la gât
Cu drag şi multă semeţie
A fost, o recunosc şi-atât,
Un fel de prima mea beţie…(MIHAI BATOG – BUJENIŢĂ)
ILEMĂ
De câtva timp e angajat
Și de atunci, mereu se-ntreabă
De ce-ntr-o funcție de STAT,
... e-atâta treabă? ! ... (MAX OPAIŢ)
COMPENSAȚIE
Cu ochii la al meu vecin,
De sărbători, când nu-i acasă,
Mă duc la el la Tămâioasă,
Sătul fiind de ... Vin-Pelin! (MAX OPAIŢ)
DEFINIȚIE
Nu am spus-o numai eu:
Sunt convins că Parlamentul
E-o „ arenă” ce mereu
Apără... incompetentul! (MAX OPAIŢ)
ERA SĂ FIU ÎMBROBODIT!
Am fost tentat să candidez
Cu un partid ce m-a momit,
Dar, dacă stau s-analizez,
Nu prea mai am… ce să promit! (IOAN MAMAISCHE)
CANDIDAŢII VECHI ŞI NOI
Ne mint de apele îngheaţă,
Cu lungi salate de vrăjeli
Şi garniture de abureli,
Iar după vot… dispar în ceaţă! (IOAN MAMAISCHE)
DE-AŞ AJUNGE LA PUTERE
Dacă mă votaţi pe mine,
O să curgă numai miere
Şi prefac cum ştiu mai bine
Votul vostru… în avere! (IOAN MAMAISCHE)
MESAJUL CELOR CE FAC JOCUL
Alegători… debusolaţi,
Ce nu mai ştiţi cui să daţi votul,
Vă indicăm să-i mandataţi
Pe cei care… v-ascultă totul! (IOAN MAMAISCHE)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
CUM SĂ FII ,,EUROPEAN"
De vrei să fii european,
Nu mici, grătare şi purcel;
Doar greier şi să ai în plan
Murarea verzei de Bruxelles (TONY ANDREESCU)
Domnii ăia din Bruxelles
Nu mâncă varză murată
Ci preferă ostropel
Din lăcustă fezandată.... (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI EUROPARLAMENTAR
Aud ceva acum de-acel
Ce-a fost ales fiind pe val:
Ajuns cu bine la Bruxelles,
El doar a ros din ,,caşcaval". (TONY ANDREESCU)
Te așteptai la un discurs
Să râdă lumea ca la urs?
Știi care-i interesul lui?
Grosimea cașcavaluilui... (ŞTEFAN BAŞNO)
LA FARMACIE
Când am cerut ceva de gât,
Fiind în luna iunie,
Văzându-mă posomorât,
Mi-au dat, discret, o funie! (GHEORGHE CIREAP)
Deci funia la farmacie,
Săpunul de la aprozar
Dar trec și pe la frizerie
Să beau și ultimul pahar! (ŞTEFAN BAŞNO)
RURALĂ
Pe strada mea, așa-i comuna,
Sunt numai doamne-atrăgătoare,
Din care tușă-mi este una
Iar restul...două verișoare! (AXENTE IUGA)
CONSTRUCȚIE
În zidirea-mi literară
Nu așez un trup de ANĂ,
Însă picur, din cămară,
Stropi din corp de damigeANĂ. (AXENTE IUGA)
SILVICĂ
Ce-a lăsat, pădure, dacul,
Astăzi, pân' la rădăcină,
Rade tot austriacul,
Curios de e virgină. (AXENTE IUGA)
SE OPUNE EXTINDERII SPAȚIULUI SCHENGEN
Din cuaternár se crede megatériu,
Deși de-un veac nici urmă de imperiu,
Doar că, la cât ea astăzi se-mbârzoaie,
UÉ, nu vezi c-o face prea de oaie? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LIMBA ROMÂNĂ DIN ȚARA VECINĂ:
SĂ NU NE CADĂ BUCURIA-N SCÂRBĂ
Doamne, bine că-i română,
Dar din ea ce-o să rămână
Dată-afară-abil din școală,
Fără clerici – din biserici?!... (NICOLAE MĂTCAȘ)
STINGĂTOR DE SCÂNTEI
Faci sluj la șefi, le cânți lor osanale
Cap de partid s-ajungi sau premier?
La fluxul de revolte sociale
Te pomenești pe post de ...pompier. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRITERIUL: GENUL SAU INTELIGENȚA?
În spital, știință, artă, la talent
Cote nu-s de rasă, gen, credință...
Cu ce drept, atunci, o ingerință
În politică și-n Parlament? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTREBAREA VINĂ N-ARE
Da, banii pentru drum, cotígă
Din fonduri vin europene,
Dar cum se face că-i câștigă
De-atâția ani același nene?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CĂ DOAR NU-I ȘEF DE FLORI DE CUC
Bani eŭropeni, parcursu-i lung
Pe, -ntortocheat, Drumul Mătăsii,
Dar, pân-la urmă, toți ajung
La neamul lui și neamul mă-sii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NOU MOD SUS-PUȘII CÚLPEȘI DE-A-I ALBI
Parchetul politrucii-mbălsămează:
Dosarul la sertar (ca-ntr-un sicriu).
Cât timp dosaru-n moare se murează,
Și faptele, în vreme, se prescriu. (LERU CICOARE)
N-AR FI FOST CEI DINAINTE,
AZI BEAM ȘPRIȚ, MÂNCAM PLĂCINTE
Este-n stare să conceadă cíneși,
Cum o fac cei guvernând cu m
ile:
Méritele să le-acorde sieși,
Celor dinainte – datoríile? (LERU CICOARE)
UȘOR A GUVERNA PRIN ORDONANȚE
Măsuri fiscale dure promovăm
Tiptil prin ordonanță de urgență,
Apoi, pe rând, presați, o completăm
Cu alte, noi, mai moi, de conivență. (LERU CICOARE)
AICI NU MAI E CONFLICT DE INTERESE?
Magistrații-și cresc salariul
Conform própriilor rigori.
Dacă statul, bun de plată,
Brusc, o face pe contráriul,
Ei îl dau în judecată
Și-n speță-s judecători. (LERU CICOARE)
ȘI-AU PIERDUT DARUL VORBIRII?
Întrebare de-ordin íntim
Fórurilor surdomute:
Patru mii e coșul mínim,
Pensia – una cinci sute?! (LERU CICOARE)
TRUCUL CU FORMULA DE CALCUL
Când fondul de pensii bătut e în cuie,
Formula de calcul să-ți dea majorarea?!
Ea nu vrea decât acest fond să-l încuie,
Iar pensiilor - să garanteze-ncadrarea. (LERU CICOARE)
PROFITUL UNOR PRETINȘI AGRICULTORI
DIN AFACEREA „USTUROIUL”
Așa ceva-i numai la noi:
Să n-ai cățel de usturoi
Pe lotul ce-l deții la sat,
Dar ajutor să ceri la stat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MONUMENT AL IMBECILITĂȚII
Știm tóți: Dumnezeu cu mila,
Nu știm, însă, - așa ceva:
Nimeresc orbii Brăila,
Dar pe pod nu pot umbla! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN MEDIC BETEAG DE-UN OCHI
A UMPLUT SATUL DE ORBI
Mai toți localnicii din sat
Au pensii de nevăzători,
Încât te-ntrebi: cei ce le-au dat,
Au nu cumva și ei sunt chiori? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NUCĂ TARE
N-o poți, cazemata,
Rade cu blindata,
D’apoi păcănélele –
Nici chiar cu ghiulélele! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE NU STĂ POPONEȚ PODUL PESTE SIRET
DINTRE TALPA ȘI ZAMOSTEA?
Súnt proiect și părăluță
Pentru „Podul lui Cozmâncă”.
Doi gândaci și o broscuță,
Cum îl văd, îi dau o brâncă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NICIUN PAS FĂRĂ CENZURĂ
Regimul totalitar
Te băga la cremenál
Să-ți fie învățul fáĭn.
În plină democrație
Nu-ți mai închid gura ție –
Îți închid contul online. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MILIONUL LUI CIOLACU
Trei mese…,se duce dracu,
Mănânci varză, ca săracu’,
N-ai bani de taxe, pastile,
De facturi; și mori cu zile. (DUMITRU BUJDOIU)
BOGĂTAȘ LA AZIL *
E bine și la cămin,
Amintirile te țin;
Asistenta-aduce vin,
Bagă indometacin** (DUMITRU BUJDOIU)
* Apropo de Columbeanu. (Ziarele)
** Supozitor în fund
DE CE ÎNTÂI OCTOBER-FEST ȘI APOI BOOK-FEST?
Schimbăm ordinea; vom cere
Părerea ambelor părți;
După chef cu mici, cu bere,
De-unde chef și bani de cărți? (DUMITRU BUJDOIU)
O BLONDĂ DERUTATĂ
- Fă, mi-au furat doi cercei;
- Dar la poliție-ai fost?
- Fost și m-am simțit tare prost,
Că, de ce-i bănui pe ei. (DUMITRU BUJDOIU)
GRIJILE LUI ION PE PATUL MORȚII
- Nu mai plânge, te prefaci,
Te-așteptă Gheo în draci;
Oricum, de râs tot te faci;
Vezi că n-am dat fân la vaci!. (DUMITRU BUJDOIU)
ABSOLUT AUTENTICĂ
( alaltăieri,la Book-Fest Brașov, ca octogenar)
Am cumpărat cărți, o droaie,
Dar mă-ntreabă o puștioaie:
- Când le mai citești, tataie?
- Noaptea, după cinci…futaie. (D.BUJDOIU)
DIFERENŢE
Ȋn şcoală – înveţi,
Ȋn crâşmă – te-mbeţi.
Din ambele, e-adevărat
Nu ieşi cum ai intrat. (ADRIAN TIMOFTE)