O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
La începutul acestui an (2023) a apărut la Focşani o nouă revistă bimestrială de atitudine prin satiră şi umor, având titlul „Cu cioara vopsită”. Revista apare sub egida Asociaţiei Culturale „AM TALENT!” din Vrancea. Am în faţă nr. 4 / 2023 al revistei, un număr în care au propus schiţe umoristice, puncte de vedere, fabule, parodii, glume, constatări, pastile de umor, flash-uri, versuri zgubilitice, pamfleak-uri şi pamflete, anchete, cronici, rebus, imagini, caricaturi şi, nu în cele din urmă, epigrame, următorii autori: Gheorghe Mocanu (redactor-şef), Constantin Miu (consilier editorial), Angela Silion, Gica Staicu, Marian Avramescu(caricaturi), Anda Toma, Viorel Sireteanu, Boris M. Marian, Petre Popa, Silviu Stanciu, Nina Elena Plopeanu, Corneliu Stanciu, Gheorghe Sucoverschi, Mihai Batog Bujeniţă, Vasile Larco, Ilie Bâtcă, Adrian Bucurescu, Georgică Manole, Sorin Francu, Max Opaiţ (Maximilian), T`Alex, Maria Baciu, Corneliu Stanciu, Valentin David, Florin Bratosin, Anton Onigy, Pompiliu Creţu şi Vasile Conev (Bulgaria).
Tema acestui număr este una aflată sub semnul ROTATIVEI. Redactorul-şef, cu îndemnul „Hai şi cu umorul la rotativă”, vine cu o explicaţie: „Revista noastră „Cu cioara vopsită” caută ceva ce s-a pierdut cu timpul: revista tipărită de umor. Cea pe care o poţi întoarce pe toate părţile, o poţi păta cu un strop de cafea şi o aşezi pe noptieră înainte de culcare, după ce ai savurat o epigramă, o fabulă sau o caricatură de valoare. Ştiu sigur că avem publicul nostru, de toate vârstele şi de toate gusturile. Cioara noastră vopsită zboară şi sperăm să zboare cât mai mult şi mai sus… Şi vocea ei să se audă mâine-poimâine pe tot cuprinsul ţării. Noul tip de umor nu suportă naraţiunea de întindere. Se caută „pastila” de umor, înghiţită dintr-o suflare, flash-urile umoristice. Aşadar, umorul se adaptează şi el noilor tendinţe ale vieţii sociale, noilor forme de consum. Doar umorul rămăsese pe dinafară în vâltoarea vremurilor ce se tot rotesc. Şi bietul de el a început să plângă – VREA ŞI EL LA ROTATIVĂ!”. Vasile Larco publică schiţa „Sondajul de opinie” prin care abordează o temă pe care o veţi deduce din epigrama de final: „Uşoară-i viaţa, ca o spumă, / E totul clar, măreţ, frumos, / Când greul vieţii-l iei în glumă / Şi băutura-n serios!”. Despre „Rotativa şcolară” scrie Constantin Miu: „La început a fost doar aşa un zvon pe care nu se ştie cine-l adusese în cancelarie. Dar, când în consiliul profesoral directorul le-a spus profesorilor că pe ordinea de zi se află un singur punct, şi anume aplicarea rotativei la fiecare loc de muncă, în fiecare instituţie publică, toată lumea a înţeles că treaba e serioasă, chiar şi pentru minister şi inspectorate, ordinul venit de sus. Fănel Vârtej – directorul şcolii – ceru colegilor ca fiecare să se gândească la câte o persoană din instituţie, care va intra la rotativă”. Şi cititorul curios poate urmări dezbaterea. Comandorul umorist Mihai Batog Bujeniţă se află undeva printr-o zonă supremă a Galaxiei şi, sub titlul „Binemeritatul Premiu Nobel”, publică o scurtă poveste SF umoristică prin care valorifică „importanţa” găurilor negre. Mai sus, pe aceeaşi pagină, Viorel Sireteanu descrie o serie de întâmplări din „Neamul lui Vipuşcă”, toate puse sub adevărul exprimat de următoarea afirmaţie cu valoare de aforism: „Dacă ţi-a dat Dumnezeu nişte copii tâmpiţi, norocul tău: legea nu te poate trage la răspundere!”. Gheorghe Sucoverschi prezintă câteva mostre dintr-un „stat eşuat”, dintre care reţinem: „într-un sat fără câini, păduchii latră, cotoii se cred judecători, şobolanii se ascund, punându-şi cenuşă în cap, boii îşi lasă bălegarul să miroasă până se prescrie, o capră se visează vacă comunală, un sconcs libidinos râvneşte la scaunul de primar…”.Trecând la specificul rubricii noastre, să reţinem şi dintre epigramele publicate: Sorin Francu – „Mă-ngrijorează tare / Topirea permafrostului, / Însă frica mea cea mare, / E-nmulţirea prostului.”; Anton Onigy – „Mult stimata mea felină, / Ţii acum o sticlă-n poală / Şi prefer să fie plină, / Iar pe tine te vreau… goală!” („Declaraţie”); Maximilian Opaiţ – Reformată-n multe serii, / Şcoala a ajuns să fie, / - C-o grămadă de materii - / …cenuşie”(„Reformă curriculară”);
Se remarcă „fabulele cu trei… morale” ale lui Valentin David: Fluturele şi molia – Morala 1: „Sunt fluturi deghizaţi ce-s din păcate, / De fapt, nişte omizi înaripate.”; Morala 2: „Un soi de molii-n funcţii-au avansat / Fiind pe post de muşte de rahat!”; Morala 3: „În Parlament sunt fluturi, dar şi-o bandă / De molii, ce-s imune la lavandă!”; Rădaşca şi scarabeul – Morala 1: „Nomenclatura încă nu a capitulat / Mai are gura mare, deşi e în rahat.”; Morala 2: „Bătrânii din Servicii în criză de idei / Miros de la o poştă, dar totuşi cred că-s zei!”; Morala 3: „Când coarne ai pe creştet, amantelor le place, / Nu sunt aspectuoase, ci-s afrodiziace.”
Citind această revistă, nu avem cum să nu fim de acord cu Gheorghe Mocanu, redactorul-şef: „Umorul este, cu siguranţă, o chestiune de educaţie. Dar, în primul rând, este o chestiune strâns legată de inteligenţă. De înţelegere şi perspicacitate”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DISCREPANȚĂ
Boieria e cu bani,
Sărăcia-i pe degeaba :
Prima-i pentru șarlatani,
Cu cealaltă-i.. tristă treaba! (ELENA MÂNDRU)
BĂRBATUL CURIOS
Prin firea sa aventuroasă,
Curiozitatea să-şi consume,
Să afle că-i mai bine-acasă,
Întâi a hoinărit prin lume. (VASILE LARCO)
DONJUANUL
Se dă cocoş, nici că-i mai pasă
De puii care-i cer mâncare,
Lăsând găina lui acasă,
Îşi ia puicuţa la plimbare. (VASILE LARCO)
REACŢIE LA OFERTA:
„Dragostea e de vânzare”
Au o tristeţe-adâncă-n glas
Feciorii cei de altădată,
Fiindcă lor le-au mai rămas
„Puşca şi cureaua lată”. (VASILE LARCO)
CASTELUL DRAGOSTEI
Castelului, de când e Crişul,
De când e Dunărea şi glia,
Furtuna-i ia acoperişul,
Iar vorba dură, temelia. (VASILE LARCO)
SUFOCAŢI DE TAXE, IMPOZITE ŞI CRIZĂ
Sunt multe dări la stat, e-un lucru cert,
Dar guvernanții au un nou capriciu
Și, din salarii, vor să taie-un sfert...
Norocul meu că nu mai am serviciu! (IOAN TODERAŞCU)
TANDEMUL PREŞEDINTE-PREMIER
Îi văd cu câtă râvnă inventează
Impozite și taxe, tot mai des,
Și nu mă mir defel că ne taxează
... Prostia noastră de a-i fi ales! (IOAN TODERAŞCU)
PROVERBIALĂ
Codru-i frate cu românul
E-un fapt de vremuri confirmat
De aceea tot hapsânul
Aici ca-n codru a furat! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
CAUZALITATE
cf. horoscopului chinezesc
Suntem cu toţii dobitoace
Din fier, pământ, cine mai ştie,
De aceea tot mereu se face
La troac-un porc primul să fie. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
DILEMĂ SENTIMENTALĂ
Vizitându-și des vecina,
Musai ar fi vrut să știe
Oare-a cui ar fi pricina,
Că ar vrea și el S-O...ȚIE! (MAX OPAIŢ)
INVAZIA URȘILOR
Permanent apar schimbări;
Toți simțim acuma cursul:
Sunt mai des solicitări
În turism, că vine... ursul! (MAX OPAIŢ)
NONCONFORMISM
Erau luați din interes,
Căci EA avea o vilă-n Malta,
Iar fără a avea vreun stres,
Ținea și EL aici, pe... alta! (MAX OPAIŢ)
CÂMPUL LUPTEI
Câmpul luptei e caduc,
Arme şi blindate… nu-s,
Doar ecrane şi Facebook,
Iar muniţia-i… fake-news! (IOAN MAMAISCHE)
PSEUDOCULTURĂ
De-i profane ori instruit,
Tânăr sau cu anii, caier,
Din ecran îşi ia, boldit,
Ignoranţa… altui fraier! (IOAN MAMAISCHE)
DEZAMĂGIRE!
Tot bărbatul vrea o sfântă,
Şi se-nchină, ia canoane,
Să afle, cât se frământă…
Că sunt numai… pe icoane! (IOAN MAMAISCHE)
INSTRUIRE PRIMARĂ
De la prima-nghiţitură,
Mi-au tot repetat părinţii:
Dacă dai mereu din gură…
Îţi pierzi funcţia sau dinţii! (IOAN MAMAISCHE)
UNUI GRĂDINAR… NOSTALGIC
Încă mai crede sărmanul
Că reţete fericirii
E să-ngrijeşti trandafirii
Cu… secera şi ciocanul! (DUMITRU MONACU)
UNUI SOLIST VOCAL
După felul cum falsează,
Al său “scump” timbru vocal
Nu prea cred că valorează
Nici cât un timbru… fiscal! (DUMITRU MONACU)
MAMEI LA 85 DE ANI!
Vârsta mamei nu e mare,
Douăzeci ori patru și cu
Nota aia pentru care
Mă bătea la scoală...ticu! (AXENTE IUGA)
HARTIE IGIENICĂ
Ca s-o iau din prăvălie
Am lăsat puţin săpatul,
Dar am nimerit hârtie,
Mă iertați...de tot rahatul. (AXENTE IUGA)
SOLUȚIE
Cum nu am bani de încălțări,
Eu plec desculț, ca în infern,
În capitala-acesei țări
Să-mi bag picioarele-n guvern! (AXENTE IUGA)
UNEI AUTOARE DE CARTE
Că autoarea-i măritată,
Am certitudine deplină;
Doar cartea se menţine … fată,
Căci stă cuminte în… vitrină! (MIHAI SCWEITZER)
UNUI PROZATOR ÎNCARNAT
Eşti prozator din cap până-n picioare;
(Discuţii nici măcar nu mai încap)
De-aceea, nici nu este de mirare,
Că proza ta duhneşte a ciorap! (MIHAI SCHWEITZER)
DEMOLAREA DE STATUI ALE PĂRINȚILOR FONDATORI AI AMERICII
S-a-ncins în zvon de marímbe,
Cavernal, cultul damblalei.
Cât le-a mai rămas să schimbe
Și numele capitalei? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ECOU AL MIȘCĂRII NEOMARXIȘTILOR NORD-AMERICANI ÎN ARDEAL
Când se-mbracă-n bronz vreun cioclu,
Niscai prinți, baroni ceapcâni,
Cum de sunt dați de pe soclu
Cărturari și buni români? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CATEGORII DIFERITE DE MIGRANȚI
Vin urgíi, vin țânci și țânce,
Vin pe tanc și pe șalupe:
Azilanții – să mânânce,
Ocupanții – să ocupe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RUSIA ÎȘI PROCURĂ ARMAMENTUL LIPSĂ PRIN COMERȚUL CU DIAMANTE NESUPUS SANCȚIUNILOR
Moare lumea după diamante,
Prescriindu-și rolul de proscris.
Să nu vadă ele că-aduc moarte,
Preschimbate-n arme de ucis? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DRONELE ȘI ZONELE LA MARGINE DE NATO
Nu le ia la ochi radarul,
Păsări glonț zburând pe cer,
Dar le vede buliharul
Pe pământ – bucăți de fier! (NICOLAE MĂTCAȘ)
FRICA PĂZEȘTE BOSTĂNĂRIA
O fi-n aer drona, n-o fi drona,
Nici un Ordin știe Teuton,
Dar de frica lui Tartuffe/Mamona,
Izolete facem de beton. (NICOLAE MĂTCAȘ)
STRANIE METAMORFOZĂ
Ce viteaz se-arată-n țară!
Tremur’ cei de la Bruxelles.
Dar acol’-o dă în bară:
Din berbec devine miel. (LERU CICOARE)
SUPORTERI ACUZAȚI PE DREPT?
Niște fani au pus, rădaște,
La urzit jirébia,
Statul chiar când recunoaște
Doar o țară: Serbia?! (LERU CICOARE)
PRESIUNE DIN PARTEA RUSIEI PENTRU RECUNOAȘTEREA
TERITORIILOR OCUPATE PRIN POLITICA DE ÎNFOMETARE A LUMII A TREIA
Nu vrea lumea recunoaște
Teritoriul ocupat?
Să vezi toantele rădaște
N-or avea când de mâncat!... (LERU CICOARE)
CINE-I MAI MARE-N STAT LA NOI?
Totu-n țară – lui pendínte:
De la SIS* la fermier
Nu-i condus de președinte,
E condus de premier! (LERU CICOARE)
_______________________
*SIS – Centrul Național SIS.
ASUMAREA NOASTRĂ ȘI ASUMAREA ȘEFILOR
Pentru noi e – să-ți asumi –
Să plătești cu funcția,
Pentru dânșii, oposúmi,
Scopu-i clar: seducția. (LERU CICOARE)
UNA-I INDEXAREA, ALTA-I MAJORAREA
Indexați-o conform legii,
Pensia, la-ntâi ghenar,
Și-apoi dați-i drum telegii
De măriri, chiar și c-un car! (LERU CICOARE)
AMATORISMUL LOR DE CĂLĂTORIE NE IESE PE NAS NOUĂ
Nu doar capul e-un turist
Ne-ndoielnic, tale quale,
Ci și-un membru-avem fomist
Ce ne-a ars de noi spitale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI MARE DREGĂTOR CARE A RIDICAT MÂINILE ÎN LUPTA CU DROGURILE
Să te miri obraz mai ai
Că ni-i țara de drogați,
Când și-un cârd de polițai
În afacere-s băgați?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NIMENI NU SAPĂ LA RĂDĂCINĂ
Circumstanța se complică:
Să testăm elevii iară?
Nimeni, însă, nu se-ntreabă:
Dar cum intră drogu-n țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU))
COMPETIȚIE ÎNTRE CHIRURGI
Fac bilanț unii la lupte:
Câte vieți au mai salvat.
Alții se întrec pe rupte:
Câtă mită au luat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
N-AR FI SĂ RENUNȚĂM LA FURNIZORII DE SEVICII SOCIALE PRIVAȚI ÎN FAVOAREA CELOR PUBLICI?
Șef milos – de-azil – cu har,
Te întreb ca neofit:
Dacă scopu-i social,
Cum pretinzi să faci profit?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S.O.S. PROMOVĂRII CULTURII ROMÂNE ÎN STRĂINĂTATE
Parlamentul, chiar și-n vrie,
Insipid și fără flintă,
N-ar fi obligat să știe
Cum și cine-o reprezintă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
În poiana din pădure/
Avea casă un arici,
Vine un rechin și spune:
Vreau să fac un bloc aici
Pu, pu, la, la, la
S-a ales din casa sa... (DUMITRU MONACU)
Ariciul nostru s-a facut
Un ghem și-a plecat saracu',
Fiindcă rechinu-i cunoscut
"Dezvoltator", frate cu dracu'... (ŞTEFAN BAŞNO)
AUTOPEDEPSIREA PĂCĂTOASELOR
Pe motiv că vor la mure,
Din sat multe fete fug
Înspre deal, lângă pădure,
Să fie arse pe rug... (DUMITRU MONACU)
Dacă rugul e de mur
O să le înțepe-n... spate
Dar vor suporta durerea
Fiindcă mare e plăcerea... (ŞTEFAN BAŞNO)
Ți-a picat cu tronc o damă?
DonJuan chiar nu îmi pari,
Se vorbeşte însă-n cramă
Că e ..Grasa de Cotnari. (TONY ANDREESCU)
Grasa dacă-i de Cotnar
Merge bine în pahar;
Dacă-i vorba despre ,,ele"
Le prefer mai subțirele. (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI ŞEF… DE LA STAT
Cum eşti perpetu’ în derută,
Nu poți conduce înțelept,
Partidul, la numiri, ajută…
Dar nu te face mai deştept! (NELU MATER)
Deșteptăciunea-i un păcat
De vrei să promovezi la stat
Dar poți avea mare speranță
Dacă înveți să lingi o clanță... (ŞTEFAN BAŞNO)
AU ÎNCEPUT MECIURI MARI ȘI TARI ÎN EUROPA
Fotbalul nostru? Iar fault*,
Stăm acasă, suntem aut;
De zece ani n-am prins grupe,
Lui Burleanu i se rupe. (DUMITRU BUJDOIU)
* După jocul prost cu Israel (1-1) acasă, Prunea: Suntem penibili!
Viorel Moldovan: Să se desființeze fotbalul! Eu: normal și FRF!
PE BUZA PRĂPASTIEI
Cam aicea suntem noi,
Ne-au adus penali, ciocoi;
Dar poporul e cu-minte,
Pas cu pas, tot… înainte! (DUMITRU BUJDOIU)
SLOGAN ADAPTAT DE BARONII DIN CARPAȚI
Învățați, învățați, învățați!
Să furați, să furați, să furați!
Se aplică-n legea firii,
Doar la …tabla înmulțirii. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI BĂTRÂNI PE BANCĂ-N PARC
Deapănă-aceeași poveste,
Despre pensii și neveste;
- Cum o duci, bă, pe cai mari?
- Ca-n azil, la Voluntari. (DUMITRU BUJDOIU)
SOLUȚIE
Când te cerți cu o vecină
Și are clanța “turbină”,
Dacă vrei s-o-nvingi ușor,
Cheamă soacra-n ajutor. (DUMITRU BUJDOIU