O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist. 

La începutul acestui an (2023) a apărut  la Focşani o nouă revistă bimestrială de  atitudine prin satiră şi umor, având titlul „Cu cioara vopsită”.  Revista apare sub egida Asociaţiei Culturale „AM TALENT!” din Vrancea. Am în faţă nr. 4 / 2023 al revistei, un număr în care au propus  schiţe umoristice, puncte de vedere, fabule, parodii, glume, constatări, pastile de umor, flash-uri, versuri zgubilitice,  pamfleak-uri şi pamflete,  anchete, cronici,  rebus,  imagini, caricaturi şi, nu în cele din urmă, epigrame, următorii autori: Gheorghe Mocanu (redactor-şef), Constantin Miu (consilier editorial),  Angela Silion, Gica Staicu, Marian Avramescu(caricaturi), Anda Toma, Viorel Sireteanu, Boris M. Marian, Petre Popa,  Silviu Stanciu, Nina Elena Plopeanu, Corneliu Stanciu, Gheorghe Sucoverschi, Mihai Batog Bujeniţă,  Vasile Larco,  Ilie Bâtcă,  Adrian Bucurescu, Georgică Manole, Sorin Francu, Max Opaiţ (Maximilian), T`Alex, Maria Baciu,  Corneliu Stanciu,  Valentin David, Florin Bratosin,  Anton Onigy, Pompiliu Creţu şi Vasile Conev (Bulgaria).

Tema acestui număr este una aflată sub semnul ROTATIVEI.  Redactorul-şef, cu îndemnul „Hai şi cu umorul la rotativă”, vine cu o explicaţie: „Revista noastră „Cu cioara vopsită” caută ceva ce s-a pierdut cu timpul: revista tipărită de umor. Cea pe care o poţi întoarce pe toate părţile, o poţi păta cu un strop de cafea şi o aşezi pe noptieră înainte de culcare, după ce ai savurat o epigramă, o fabulă sau o caricatură de valoare. Ştiu sigur că avem publicul nostru, de toate vârstele şi de toate gusturile. Cioara noastră vopsită zboară şi sperăm să zboare cât mai mult şi mai sus… Şi vocea ei să se audă mâine-poimâine pe tot cuprinsul ţării. Noul tip de umor nu suportă naraţiunea de întindere. Se caută „pastila” de umor, înghiţită dintr-o suflare, flash-urile umoristice.  Aşadar, umorul se adaptează şi el noilor tendinţe ale vieţii sociale, noilor forme de consum.  Doar umorul rămăsese pe dinafară în vâltoarea vremurilor ce se tot rotesc. Şi bietul de el a început să plângă – VREA ŞI EL LA ROTATIVĂ!”.   Vasile Larco publică schiţa „Sondajul de opinie” prin care abordează o temă pe care o veţi deduce din epigrama de final: „Uşoară-i viaţa, ca o spumă, / E totul clar, măreţ, frumos, / Când greul vieţii-l iei în glumă / Şi băutura-n serios!”.  Despre „Rotativa şcolară” scrie Constantin Miu: „La început a fost doar aşa un zvon pe care nu se ştie cine-l adusese în cancelarie. Dar, când în consiliul profesoral directorul le-a spus profesorilor că pe ordinea de zi se află un singur punct, şi anume aplicarea rotativei la fiecare loc de muncă, în fiecare instituţie publică, toată lumea a înţeles că treaba e serioasă, chiar şi pentru minister şi inspectorate, ordinul venit de sus. Fănel Vârtej – directorul şcolii – ceru colegilor ca fiecare să se gândească la câte o persoană din instituţie, care va intra la rotativă”. Şi cititorul curios poate urmări dezbaterea.  Comandorul umorist Mihai Batog Bujeniţă se află undeva printr-o zonă supremă a Galaxiei şi, sub titlul „Binemeritatul Premiu Nobel”,  publică o scurtă poveste SF umoristică  prin care valorifică „importanţa” găurilor negre. Mai sus, pe aceeaşi pagină,  Viorel Sireteanu  descrie o serie de întâmplări din „Neamul lui Vipuşcă”, toate puse sub adevărul exprimat de următoarea afirmaţie cu valoare de  aforism: „Dacă ţi-a dat Dumnezeu nişte copii tâmpiţi, norocul tău: legea nu te poate trage la răspundere!”.  Gheorghe Sucoverschi prezintă câteva mostre dintr-un „stat eşuat”, dintre care reţinem: „într-un sat fără câini, păduchii latră, cotoii se cred judecători,  şobolanii se ascund, punându-şi cenuşă în cap, boii îşi lasă bălegarul să miroasă până se prescrie, o capră se visează vacă comunală, un sconcs libidinos râvneşte la scaunul de primar…”.Trecând la specificul rubricii noastre, să reţinem şi dintre epigramele publicate: Sorin Francu – „Mă-ngrijorează tare / Topirea permafrostului, / Însă frica mea cea mare, / E-nmulţirea prostului.”;  Anton Onigy – „Mult stimata mea felină, / Ţii acum o sticlă-n poală /  Şi prefer să fie plină, / Iar pe tine te vreau… goală!” („Declaraţie”);  Maximilian Opaiţ – Reformată-n multe serii, / Şcoala a ajuns să fie, / - C-o grămadă de materii - / …cenuşie”(„Reformă curriculară”);

Se remarcă  „fabulele cu trei… morale” ale lui Valentin David: Fluturele şi molia – Morala 1: „Sunt fluturi deghizaţi ce-s din păcate, / De fapt, nişte omizi înaripate.”; Morala 2: „Un soi de molii-n funcţii-au avansat / Fiind pe post de muşte de rahat!”; Morala 3: „În Parlament sunt fluturi, dar şi-o bandă / De molii, ce-s imune la lavandă!”; Rădaşca şi scarabeul – Morala 1: „Nomenclatura încă nu a capitulat / Mai are gura mare, deşi e în rahat.”; Morala 2: „Bătrânii din Servicii în criză de idei / Miros de la o poştă, dar totuşi cred că-s zei!”;  Morala 3: „Când coarne ai pe creştet, amantelor le place, / Nu sunt aspectuoase, ci-s afrodiziace.”

Citind această revistă, nu avem cum să nu fim de acord cu Gheorghe Mocanu, redactorul-şef: „Umorul este, cu siguranţă, o chestiune de educaţie. Dar, în primul rând, este o chestiune strâns legată de inteligenţă. De înţelegere şi perspicacitate”. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

DISCREPANȚĂ

Boieria e cu bani,

Sărăcia-i pe degeaba :

Prima-i pentru șarlatani,

Cu cealaltă-i.. tristă treaba! (ELENA MÂNDRU)

 

 

BĂRBATUL CURIOS

Prin firea sa aventuroasă,

Curiozitatea să-şi consume,

Să afle că-i mai bine-acasă,

Întâi a hoinărit prin lume. (VASILE LARCO)

 

DONJUANUL

Se dă cocoş, nici că-i mai pasă

De puii care-i cer mâncare,

Lăsând găina lui acasă,

Îşi ia puicuţa la plimbare. (VASILE LARCO)

 

REACŢIE LA OFERTA:

„Dragostea e de vânzare”

Au o tristeţe-adâncă-n glas

Feciorii cei de altădată,

Fiindcă lor le-au mai rămas

„Puşca şi cureaua lată”. (VASILE LARCO)

 

CASTELUL DRAGOSTEI

Castelului, de când e Crişul,

De când e Dunărea şi glia,

Furtuna-i ia acoperişul,

Iar vorba dură, temelia. (VASILE LARCO)

 

SUFOCAŢI DE TAXE, IMPOZITE ŞI CRIZĂ     

Sunt multe dări la stat, e-un lucru cert,

Dar guvernanții au un nou capriciu

Și, din salarii, vor să taie-un sfert...

Norocul meu că nu mai am serviciu! (IOAN TODERAŞCU)

 

 

TANDEMUL PREŞEDINTE-PREMIER     

Îi văd cu câtă râvnă inventează

Impozite și taxe, tot mai des,

Și nu mă mir defel că ne taxează

... Prostia noastră de a-i fi ales! (IOAN TODERAŞCU)

 

 

PROVERBIALĂ

Codru-i frate cu românul

E-un fapt de vremuri confirmat

De aceea tot hapsânul

Aici ca-n codru a furat! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

 

CAUZALITATE

cf. horoscopului chinezesc

Suntem cu toţii dobitoace

Din fier, pământ, cine mai ştie,

De aceea tot mereu se face

La troac-un porc primul să fie. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

 

DILEMĂ SENTIMENTALĂ

Vizitându-și des vecina,

Musai ar fi vrut să știe

Oare-a cui ar fi pricina,

Că ar vrea și el S-O...ȚIE! (MAX OPAIŢ)

 

INVAZIA URȘILOR

Permanent apar schimbări;

Toți simțim acuma cursul:

Sunt mai des solicitări

În turism, că vine... ursul! (MAX OPAIŢ)

 

NONCONFORMISM

Erau luați din interes,

Căci EA avea o vilă-n Malta,

Iar fără a avea vreun stres,

Ținea și EL aici, pe... alta! (MAX OPAIŢ)

 

CÂMPUL LUPTEI

Câmpul luptei e caduc,

Arme şi blindate… nu-s,

Doar ecrane şi Facebook,

Iar muniţia-i… fake-news! (IOAN MAMAISCHE)

 

PSEUDOCULTURĂ

De-i profane ori instruit,

Tânăr sau cu anii, caier,

Din ecran îşi ia, boldit,

Ignoranţa… altui fraier! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

DEZAMĂGIRE!

Tot bărbatul vrea o sfântă,

Şi se-nchină, ia canoane,

Să afle, cât se frământă…

Că sunt numai… pe icoane! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

INSTRUIRE PRIMARĂ

De la prima-nghiţitură,

Mi-au tot repetat părinţii:

Dacă dai mereu din gură…

Îţi pierzi funcţia sau dinţii! (IOAN MAMAISCHE)

 

 

UNUI GRĂDINAR…  NOSTALGIC

Încă mai crede sărmanul

Că reţete fericirii

E să-ngrijeşti trandafirii

Cu… secera şi ciocanul! (DUMITRU MONACU)

 

 

UNUI SOLIST VOCAL

După felul cum falsează,

Al său “scump” timbru vocal

Nu prea cred că valorează

Nici cât un timbru… fiscal! (DUMITRU MONACU)

 

 

MAMEI LA 85 DE ANI!

Vârsta mamei nu e mare,

Douăzeci ori patru și cu

Nota aia pentru care

Mă bătea la scoală...ticu! (AXENTE IUGA)

 

 

HARTIE IGIENICĂ

Ca s-o iau din prăvălie

Am lăsat puţin săpatul,

Dar am nimerit hârtie,

Mă iertați...de tot rahatul. (AXENTE IUGA)

 

 

SOLUȚIE

Cum nu am bani de încălțări,

Eu plec desculț, ca în infern,

În capitala-acesei țări

Să-mi bag picioarele-n guvern! (AXENTE IUGA)

 

UNEI AUTOARE DE CARTE

Că autoarea-i măritată,

Am certitudine deplină;

Doar cartea se menţine … fată,

Căci stă cuminte în… vitrină! (MIHAI SCWEITZER)

 

 

UNUI PROZATOR ÎNCARNAT

Eşti prozator din cap până-n picioare;

(Discuţii nici măcar nu mai încap)

De-aceea, nici nu este de mirare,

Că proza ta duhneşte a ciorap! (MIHAI SCHWEITZER)

 

 

DEMOLAREA DE STATUI ALE PĂRINȚILOR FONDATORI AI AMERICII

S-a-ncins în zvon de marímbe,

Cavernal, cultul damblalei.

Cât le-a mai rămas să schimbe

Și numele capitalei? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

ECOU AL MIȘCĂRII NEOMARXIȘTILOR NORD-AMERICANI ÎN ARDEAL

Când se-mbracă-n bronz vreun cioclu,

Niscai prinți, baroni ceapcâni,

Cum de sunt dați de pe soclu

Cărturari și buni români? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

CATEGORII DIFERITE DE MIGRANȚI

Vin urgíi, vin țânci și țânce,

Vin pe tanc și pe  șalupe:

Azilanții – să mânânce,

Ocupanții – să ocupe. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

RUSIA ÎȘI PROCURĂ ARMAMENTUL LIPSĂ PRIN COMERȚUL CU DIAMANTE NESUPUS SANCȚIUNILOR

Moare lumea după diamante,

Prescriindu-și rolul de proscris.

Să nu vadă ele că-aduc moarte,

Preschimbate-n arme de ucis? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

DRONELE ȘI ZONELE LA MARGINE DE NATO

Nu le ia la ochi radarul,

Păsări glonț zburând pe cer,

Dar le vede buliharul

Pe pământ – bucăți de fier! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

FRICA PĂZEȘTE BOSTĂNĂRIA

O fi-n aer  drona, n-o fi drona,

Nici un Ordin știe Teuton,

Dar de frica lui Tartuffe/Mamona,

Izolete facem de beton. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

STRANIE METAMORFOZĂ

Ce viteaz se-arată-n țară!

Tremur’ cei de la Bruxelles.

Dar acol’-o dă în bară:

Din berbec devine miel. (LERU CICOARE)

 

 

SUPORTERI ACUZAȚI PE DREPT?

Niște  fani au pus, rădaște,

La urzit jirébia,

Statul chiar când recunoaște

Doar o țară: Serbia?! (LERU CICOARE)

 

 

PRESIUNE DIN PARTEA RUSIEI  PENTRU RECUNOAȘTEREA

TERITORIILOR OCUPATE PRIN POLITICA DE ÎNFOMETARE A LUMII A TREIA

Nu vrea lumea recunoaște

Teritoriul ocupat?

Să vezi toantele rădaște

N-or avea când de mâncat!... (LERU CICOARE)

 

 

CINE-I MAI MARE-N STAT LA NOI?

Totu-n țară – lui pendínte:

De la SIS* la fermier

Nu-i condus de președinte,

E condus de premier! (LERU CICOARE)

_______________________

*SIS – Centrul Național SIS.

 

 

ASUMAREA NOASTRĂ ȘI ASUMAREA ȘEFILOR

Pentru noi e – să-ți asumi –

Să plătești cu funcția,

Pentru dânșii, oposúmi,

Scopu-i clar: seducția. (LERU CICOARE)

 

 

UNA-I INDEXAREA, ALTA-I MAJORAREA

Indexați-o conform legii,

Pensia, la-ntâi ghenar,

Și-apoi dați-i drum telegii

De măriri, chiar și c-un car! (LERU CICOARE)

 

 

AMATORISMUL LOR DE CĂLĂTORIE NE IESE PE NAS NOUĂ

Nu doar capul e-un turist

Ne-ndoielnic, tale quale,

Ci și-un membru-avem fomist

Ce ne-a ars de noi spitale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

UNUI MARE DREGĂTOR CARE A RIDICAT MÂINILE ÎN LUPTA CU DROGURILE

Să te miri obraz mai ai

Că ni-i țara de drogați,

Când  și-un cârd de polițai

În afacere-s băgați?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

NIMENI NU SAPĂ LA RĂDĂCINĂ

Circumstanța se complică:

Să testăm elevii iară?

Nimeni, însă, nu se-ntreabă:

Dar cum intră drogu-n țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU))

 

 

COMPETIȚIE ÎNTRE CHIRURGI

Fac bilanț unii la lupte:

Câte vieți au mai salvat.

Alții se întrec pe rupte:

Câtă mită au luat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

N-AR FI SĂ RENUNȚĂM LA FURNIZORII DE SEVICII SOCIALE PRIVAȚI ÎN FAVOAREA CELOR PUBLICI?

Șef milos – de-azil – cu har,

Te întreb ca neofit:

Dacă scopu-i social,

Cum pretinzi să faci profit?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

S.O.S. PROMOVĂRII CULTURII ROMÂNE ÎN STRĂINĂTATE

Parlamentul, chiar și-n vrie,

Insipid și fără flintă,

N-ar fi obligat să știe

Cum și cine-o reprezintă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

În poiana din pădure/

Avea casă un arici,

Vine un rechin și spune:

Vreau să fac un bloc aici

Pu, pu, la, la, la

S-a ales din casa sa...  (DUMITRU MONACU)

 

Ariciul nostru s-a facut

Un ghem și-a plecat saracu',

Fiindcă rechinu-i cunoscut

"Dezvoltator", frate cu dracu'... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 AUTOPEDEPSIREA PĂCĂTOASELOR       

Pe motiv că vor la mure,

Din sat multe fete fug

Înspre deal, lângă pădure,

Să fie arse pe rug... (DUMITRU MONACU)

 

Dacă rugul e de mur

O să le înțepe-n... spate

Dar vor suporta durerea

Fiindcă mare e plăcerea... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Ți-a picat cu tronc o damă?

DonJuan chiar nu îmi pari,

Se vorbeşte însă-n cramă

Că e ..Grasa de Cotnari. (TONY ANDREESCU)

 

Grasa dacă-i de Cotnar

Merge bine în pahar;

Dacă-i vorba despre ,,ele"

Le prefer mai subțirele. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNUI ŞEF…  DE LA STAT   

Cum eşti perpetu’ în derută,

Nu poți conduce înțelept,

Partidul, la numiri, ajută…

Dar nu te face mai deştept! (NELU MATER)

 

Deșteptăciunea-i un păcat

De vrei să promovezi la stat

Dar poți avea mare speranță

Dacă înveți să lingi o clanță... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

AU ÎNCEPUT MECIURI MARI ȘI TARI ÎN EUROPA

Fotbalul nostru? Iar fault*,

Stăm acasă, suntem aut;

De zece ani n-am prins grupe,

Lui Burleanu i se rupe. (DUMITRU BUJDOIU)

* După jocul prost cu Israel (1-1) acasă, Prunea: Suntem penibili!

 Viorel Moldovan: Să se desființeze fotbalul! Eu: normal și FRF!

 

 

PE BUZA PRĂPASTIEI

Cam aicea suntem noi,

Ne-au adus penali, ciocoi;

Dar poporul e cu-minte,

Pas cu pas, tot… înainte! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SLOGAN ADAPTAT DE BARONII DIN CARPAȚI

Învățați, învățați, învățați!

Să furați, să furați, să  furați!

Se aplică-n legea firii,

Doar la …tabla înmulțirii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DOI BĂTRÂNI PE BANCĂ-N PARC

Deapănă-aceeași poveste,

Despre pensii și neveste;

- Cum o duci, bă, pe cai mari?

- Ca-n azil, la Voluntari. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SOLUȚIE

Când te cerți cu o vecină

Și are clanța  “turbină”,

Dacă vrei s-o-nvingi ușor,

Cheamă soacra-n ajutor. (DUMITRU BUJDOIU