Atuurile volumului „Sclipiri din sferele de rouă” (Editura „Cronedit”, Iaşi. 2023), scris de Vasile Larco, sunt mult mai multe decât cele prezentate în „Loc de dat cu… epigrama” nr. 263 .
Toposul ales (Mocirloasa, Noroieni, Glodeni, Iazul Secat, Pisiceşti, Motăneasa, Mânjeşti, Planeta Cenuşie, Trudeşti etc.) intră în rezonanţă perfectă cu onomastica aleasă şi cu starea societăţii de azi.
Glumele, pe alocuri veritabile bancuri cu perdea, evidenţiază psihologia poporului român, reprezentată într-o evoluţie de la Păcală, Nastratin Hogea (a lui A. Pann), Mitică (a lui Caragiale) sau Bulă (din vremea comunismului), la personajele lui Vasile Larco. Bulă a fost caracterizat ca „un idiot tragicomic absolut, capabil să scoată la lumină incongruenţele mediului în care trăieşte prin marea lui naivitate şi incapacitate de a lua parte la imoralităţile comise de către cei din jurul său (vezi „Wikipedia”).
Eroii lui Vasile Larco, găsiţi cu precădere în fojgăiala pe care o dă intervalul, nu se deosebesc prea mult de Bulă. Ei nu simt jocul dat de sensul figurat al cuvintelor şi nu pot face acel transfer semantic ce se realizează printr-o metaforă, metonimie sau chiar sinecdocă. Jocul acesta, dintre sensul propriu şi sensul figurat al cuvintelor, care caracterizează umorul lui Vasile Larco, este susţinut şi de efectul confuziilor ori de alternanţa timp ceauşist – timp postceauşist. Spre un astfel de joc suntem conduşi chiar din titlu. În sens propriu, fizica defineşte punctul de rouă ca fiind temperatura la care vaporii de apă încep să se condenseze sau, altfel spus, reprezintă echilibrul care permite vaporilor să se lichefieze. Atunci încep să iasă în evidenţă unele aspecte negative precum mucegaiul, petele, efectele corozive, umezirea în exces etc. În sens figurat, „sferele de rouă” ale lui Vasile Larco au un „punct sclipitor” care pune în evidenţă stereotipuri sociale marcate de o negativitate duioasă, aproape că-ţi vine să-i accepţi pentru că te fac să râzi.
În fiecare schiţă sau glumă există un „punct sclipitor” pus sub aura lucidităţii autorului. Fiindcă acesta este Vasile Larco prin opera sa: un om lucid. I-am citit o parte din operă şi mereu aveam senzaţia că se află acolo, printre eroii săi. Imbolduri repetate mă făceau să-l compar cu Victor Petrini a lui Marin Preda care gândea cam aşa: „până la un punct realitatea e mai puţin rea decât imaginaţia. Dar de la un punct încolo…”. Realitatea fizică este de la „punctul de rouă” încolo, realitatea lui Vasile Larco este de la „punctul sclipitor” încolo.
Partea a treia a cărţii ne introduce în alte forme de expresie literară: aforismul. O formă specială de sclipire, o temă condensată care se poate oricând transforma într-un eseu, aşa cum un eseu poate fi redus la un aforism. Iau la întâmplare câteva aforisme care întăresc aserţiunea mea: „Succesul din trecut se pierde, dacă-n drumul spre înainte, nu priveşti, mereu, şi-n urmă”; „Satul românesc este o comoară din care se tot ia şi nu se completează cu nimic”; „Satul românesc este o comoară, dar azi este împărţită cu străinii”; „Păţitul care s-a fript cu societatea comunistă suflă şi în democraţie”; „Piciorul de plai românesc este o „gură de rai” până ajung pe acolo turiştii”; „Omul, neştiind măsura, se luptă-ntruna cu natura, dar e mereu pe locul doi” etc. Veţi constata că meditaţiile lui Vasile Larco nu sunt scrise de dragul artei ci , prezentând neregularităţile lumii fizice sau umane, autorul vrea să facă şi educaţie. Cărţile scrise de Vasile Larco ne demonstrează că este un bun cunoscător al omului şi ale celor lumeşti. Apreciez încă la acest autor arta de a folosi umorul pentru a aduce în faţa noastră personaje extrase din viaţa reală.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DEOSEBIRE
Când profesorul conjugă
Vorbe multe cu chichiţe,
Prostul iute-o ia la fugă
Iar deşteptu-şi ia notiţe! (ELENA MÂNDRU)
AMANTA
E ca o fată de-mpărat,
Frumoasă, rar şi-arată faţa,
Imaginată de bărbat
Când face dragoste cu soaţa. (VASILE LARCO)
AMANTA (definiţie)
Familial se defineşte,
Oricine poate să-nţeleagă:
Amanta-i golul ce lipseşte
Când căsnicia nu-i întreagă. (VASILE LARCO)
BĂRBATUL MILITAR
Gradat el este-n unitate,
E-activ, corect, precum se ştie,
Dar gradele-i de libertate
Sunt îngrădite de soţie. (VASILE LARCO)
FEMEIA ŞI DEMOCRAŢIA
Cu-o voce foarte sigură şi calmă
A spus un senator în Parlament:
Când fusta se scurtează cu o palmă,
Natalitatea creşte cu-n procent. (VASILE LARCO)
AVIARĂ
Măreţ cât vorbe nu-l încap
Precum un vultur stând pe stei
Deşi sticleţi are în cap
Pe gură-i ies doar porumbei. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
DANSATOR
Fiind student am exersat
Să fiu un dansator cu şarm
Cu-o fată-n rock m-am antrenat
Şi-ntr-o bătută cu-n jandarm. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
ACCIDENT
Ministrul s-ar fi-mpiedicat
Şi s-a lovit când a picat,
La câte piedici dânsu-a pus
Mă mir că n-a picat… mai sus! (GEORGE EFTIMIE)
EVOLUŢIE
Prostia este mai rasată
Că s-a mai deşteptat un pic,
Şi tocmai de-aia, de nimic
Nu este încă… eclipsată. (GEORGE EFTIMIE)
ÎMPLINIRI
Atât de bine a evoluat
Proiectul România educate,
Că ne-au recunoscut imediat
Statutul nou… de ţară eşuată. (GEORGE EFTIMIE)
MĂRTURISIRE
Un om de bine rupt de foame
Vecin cu mine, singur cuc,
Spunea că scrie epigram
Că vrea să intre… în booklook! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI DIRECTOR DE BANCĂ
“Bordeiaş” cu uşa-n vale,
Construit din zeciuială
Parcă eşti o filială
A băncii comerciale. (DUMITRU MONACU)
DANSUL DOCTRINAR AL ALEŞILOR
În hora de la Parlament,
Ei joacă-n centru, evident,
Un pas la dreapta binişor
Şi alţii doi la stânga lor! (DUMITRU MONACU)
INTEGRARE EUROPEANĂ
( La București s-a aprobat un proiect
de reabilitare a Podului Grand!)
Ne-a promis recent primarul,
( După un model flamand!):
Se va face trotuarul
Și la noi, pe Podul Grand! (MAX OPAIŢ)
S.O.S. POLITICA!
La gunoaie-i tot mai clar:
Colectarea-i selectivă,
Lucru extraordinar,
Tot așa, ca-n...ROTATIVĂ! (MAX OPAIŢ)
SPERANȚE TÂRZII
Deși din criză s-a ieșit,
Rămas-au sarcini ignorate,
Pe care, omul chibzuit,
Le lichidează ... dacă poate!(MAX OPAIŢ)
OPINIA UNORA
Poeţii Eminescu şi Nichita
Sunt în contrast, (spun bârfitorii);
Pe primul nu l-a înţeles iubita,
Iar pe Nichita… cititorii! (MIHAI SCHWEITZER)
POEŢILOR OBSCURI
Ei nu imită pe poeţii consacraţi
(Ar fi un gest eminamente echivoc);
Şi totuşi, pentru a putea fi remarcaţi,
Au consimţit să se imite… reciproc! (MIHAI SCHWEITZER)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
PREGĂTIRILE PENTRU 23 AUGUST,
ÎNAINTE DE 1989
Toți românii, milioane,
Se-ntreceau - sunt documente -
Unii la umflat baloane,
Alții la umflat procente! (LIVIU SERGIU MANOLACHE)
Da, procente mai umflam
Nu pot să te contrazic
Dar atunci și produceam,
Azi producem doar ... nimic! (ŞTEFAN BAŞNO)
NU POT CREDE!
Drag prieten și coleg,
Faci ca lumea să exulte:
Din ce-ai spus, ce să-nțeleg?
C-ai umflat procente multe? (LIVIU SERGIU MANOLACHE)
Dragul meu prieten Sergiu
Crezi că e un sacrilegiu
Să regret după trecut?
Cu prezentul, ce-am făcut? (ŞTEFAN BAŞNO)
AZI
La conducere sunt furii,
Vor să-și facă-un viitor…
Și de-aceea mă înfurii
Și-i trimit la mama lor! (LIVIU SERGIU MANOLACHE)
Te susțin fără-nconjur
Și în mine ai temei
Să le dăm un șut in... spate,
Poate vom scăpa de ei! (ŞTEFAN BAŞNO)
MULŢUMESC, DOCTORE!
Ieri am fost la oculist,
Că stăteam cam rău cu ochii;
M-a tratat și-acum insist
Cu privirea,… după rochii! (VASILE PANFILE)
Deci tratat de oculist
Ai ajuns mare stilist
Și te uiți două volane!
(Că doar nu după cucoane?) (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum n-am îmbătrânit de tot,
N-aș zice cum că nu-i firesc
Să mă mai uit pe unde pot
Dorind ca ochii să-mi clătesc. (VASILE PANFILE)
Din partea mea, coane Vasile,
Să-ți deie Domnul multe zile,
Ochii sa-i faci cât cepele
Când defilează "iepele"! (ŞTEFAN BAŞNO)
Desigur, sfatul este bun,
Dar ca să pot să mă supun
Consider că e necesar
Să mă transform în armăsar. (VASILE PANFILE)
Vrabia Mihai Viteazu'
Haide n-o mai fă pe breazu'!
Dacă ești cu gácica
Și te ia sciatica? (ŞTEFAN BAŞNO)
Eu cu sciatica, de-o vreme,
Sunt bun amic și bună pace,
Iar vreo gagică de mă place,
Să facă bine să mă cheme! (VASILE PANFILE)
Pricep din ultimul pasaj
Dar puțin schimbat de mine
Că o chemi tu, sa-ți facă bine:
O frecție sau un masaj... (ŞTEFAN BAŞNO)
IULIAN BOSTAN: „Îmi fac de lucru, să nu mă găsească moartea stând și să-mi zică: dacă tot stai de degeaba ce rost are să mai rămâi pe-aici?!
Când începe ziulica
Și te-ntrebi: "Astăzi ce fac?"
Dacă îți răspunzi: "Nimica!"
Eşti la minte om sărac... (ŞTEFAN BAŞNO)
Asta nu îmi e pe plac ,
Să fiu la minte sărac,
Și să mi se ducă buhul:
Ăsta e sărac cu duhul! (IULIAN BOSTAN)
Asta chiar voiam să spun,
De-aia Facebook-ul e bun
Că te poți băga în seamă,
Mai un gând, o epigramă... (ŞTEFAN BAŞNO)
Aici e o mare dramă,
Cine vrea s-o înțeleagă;
Când te bagi singur în seamă,
Și când alții nu te bagă! (IULIAN BOSTAN)
Corectă concluzie!
S-o iau ca aluzie?
Dacă nu ies pe Facebook
Unde dracu' să mă duc? (ŞTEFAN BAŞNO)
EXEMPLU PENTRU BURLEANU*
Nu atâta la pupat,
Poate la Campionat;
Să iei cupe nu-i scofală,
Dacă ai bulan și școală. (DUMITRU BUJDOIU)
*Scandal în presă că Luis Rubiales, președintele Federației
de fotbal a Spaniei, a pupat pe gură o jucătoare, după ce a bătut
Anglia cu 1-0 în finala Campionatului Mondial de Fotbal Feminin
BECALI-FERGUSON*
Se simte jignit Gigel,
Că-i comparat c-un “ratat”;
“ N-are biserici, Palat,
Nu l-am văzut la Brucsel” (DUMITRU BUJDOIU)
*Florin Tănase și Ilie Dumitrescu îl poreclesc pe Becali,
la mișto, Sir Alex Ferguson, marele antrenor englez.
JURĂMÂNTUL BEȚIVANULUI
Ai dreptate, dragă Ana,
Jur să nu văd un pahar,
Încuie-le-ntr-un sertar;
De-acum beau cu…damigeana. (DUMITRU BUJDOIU)
(ORI)CINE POATE, OASE ROADE
(După țânțari, viermi…) Presa
Stop la friptane babane,
Din porc, vită-apetisante;
Vin fripturile vegane,
Costițe cu os din…plante. (DUMITRU BUJDOIU)
FĂRĂ VICII
- Cum te-ai lăsat de fumat,
Că eu am tot încercat?
- Simplu, devine reflex:
Fumez numai după sex. (DUMITRU BUJDOIU)
O NOUĂ CULTURĂ: „A DEȘTEPTĂRII”?
Puși cei șapte vechi pitici sub clada
Noii viziuni din Coasta Orbului,
V-ați mira ca Alba-ca-Zăpada
Să ajungă Neagra (da!) ca pana corbului? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DENAZIFICARE A CEREALELOR?
Unii rad, de pe poziții,
Magaziĭle cu muniții,
Alții, -n fúrii viscerale, -
Hálele cu cereale. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GENERALII CAD, DAR NU PE CÂMPUL DE LUPTĂ
Mor subit în închisoare,
Cad de la etaj, din funcții...
Nimeni nici o vină n-are?
Ne vor spune când, defuncții? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PEDEAPSĂ PENTRU IEȘIRE DE SUB ASCULTARE?
Cum trăgea la hăisa curba,
Își ieși din pepeni Bulba:
„Așa cum te-am fost creat,
Tot așa te-am lichidat!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
BAROSUL S-A ÎNTORS CA BUMERANGUL
Bandit feroce, nici prin gând să-i treacă,
Oricât de grijnic și păzit ar fi,
Că cine scoate sabia din teacă,
De sabie el însuși va pieri? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTÂLNIRE FRUCTUOASĂ ÎNTRE OMOLOGI
Nimeni n-a venit să ceară,
Nimeni nu-i dispus să dea.
Vom intra în Schengen, dară,
Doar când Dumnezeu o vrea. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN PARLAMENT, DAR FĂRĂ DEZBATERE?
Să-ți asumi răspundere totală
Pe pachetul de măsuri fiscale,
Ocolind dezbaterea fatală, -
Semn de-abilități politicale? (LERU CICOARE)
ÎN ȚARA LIPITORILOR DE-AFIȘE
Ard copíii în maternități,
În spitale, cluburi ard maturii,
Nasc gravide-n colț de unități,
În azil – bătrâni supuși torturii,
De pe străzi – copile traficate,
Abuzați copíi în internate...
Și de toate astea vinovat
Statul fără nume eșuat?! (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE UNUI PRIM-MINISTRU AMBIȚIOS
Ți-ai asumat din start extremul
Gest de-a-ți atrage doar blestem,
Dar cum să lupți crud cu sistemul,
Când însuți tu ești din sistem?! (LERU CICOARE)
SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE PENTRU CINE?
Polițiștii de la mare
Nu te apără de rele.
Pentru șefi sunt semafoare,
Reazem pentru beizadéle. (LERU CICOARE)
CHITA DROGAȚILOR LA MAREA SARMÁȚILOR
Mare, mică, buturuga
Nu răstoarnă carul mare
Câtă vreme stă sub gluga
Unui cap ce scrúpul n-are. (LERU CICOARE)
UNUI MINSTRU APĂRÂNDU-ȘI PIELEA
ÎN URMA TRAGICULUI ACCIDENT DE CIRCULAȚIE
În măsura, zici, a competenței,
Vei dispune, face, drege și sta scut?
Ți-om răspunde, -n limita decenței:
„Dar pân’ azi, micimea ta, tu ce-ai făcut?” (LERU CICOARE)
POLIȚIA RUTIERĂ – IMPOTENTĂ SAU COMPLICE LA CRIMĂ?
Săracă, patrula me’,
Ce décor vedem funest:
Are fler și BMV,
N-are bani pentru drug test! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND PĂRINȚII ȘOFERULUI DROGAT SUNT MARI GRANGURI
N-avea la mașină RCA,
Avea, totuși, dâre vii de drog.
Polițiștii, -n loc s-aplíce legea grea,
Ei s-au pus pe sine la cotróg. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
POLIȚIA VAMAIOTĂ TREMURĂ ÎN FAȚA BEIZADELEI UCIGAȘE?
A avut dosare două:
Fúră-nchise amândouă.
La volan prins iar cu droguri,
Cu potențiali morți stoguri,
Patrúlele, opt din nouă,
Se mai pot face că plouă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACARII PĂUNI AI INACTIVITĂȚII POLIȚIEI CONSTĂNȚENE
Cad formal, căci zarva-i mare,
Capete ne-ncoronate.
Cele mari sunt invitate
La demisia de-onoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HALAL PEDEAPSĂ!
Șefii-și varsă, compromiși,
Pe-acári apelpísia,
Doar că ei n-au fost demiși:
Și-au depus demisia! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU ȘTIA CĂ E GRAVIDĂ
La spital veni c-o gâlmă.
Se plângea de o herníe.
Scoasă din anestezíe,
Un bebé-i râdea. De-o dâlmă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AJUTORUL TEHNICII
Azi nu mai e ca în trecut,
Prostu-i uşor de cunoscut:
Vorbeşte des la telefon,
Chiar şi atunci când n-are ton. (ADRIAN TIMOFTE)