O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Vrei să citeÅŸti volumul de dueluri umoristice scris de Teodora Pascale ÅŸi Petru-Ioan Gârda, intitulat „Maestrul ÅŸi Teodora” (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2023). Intri în text ÅŸi constaÅ£i că peste 20 de pagini sunt ocupate de prefaÅ£a Cezarinei Adamescu, de „cuvintele înainte” ale celor doi autori ÅŸi de stările de prologi pe care ÅŸi le-au impus prin cele două prologuri, toate având scopul de a ne înlesni înÅ£elegerea demersului duelistic. Cu ce puncte de vedere să mai vii ÅŸi tu, cititor, dacă pe cele 20 de pagini s-a spus tot? Nu-Å£i rămâne decât să intri în text pe aleea orizontală dată de psihologia lui Jung (pentru Teodora), sau pe coloana verticală a modelului impus de Freud (pentru „Maestrul” Gârda).
Dacă ar fi ca pe Teodora Pascale s-o încadrez într-o tipologie feminină, m-aÅŸ duce spre o clasificare făcută de Sorin Lavric în volumul său intitulat „Decoct de femeie”. Ar ocupa un loc între Persefona ÅŸi Circe, între „mulier abscondita” ÅŸi „mulier domina”, adică un fel de „mulier ludica”, încadrare dată ÅŸi de evidenta frumuseÅ£e anatomică la care se adaugă ÅŸi o stimă de sine lucidă. Imediat ce un bărbat intră în câmpul ei magnetic, acesta cedează trăirilor ei estetice ÅŸi spirituale. Eu cred că, după cum spunea un poet, îmblânzeÅŸte ÅŸi sufletul de piatră al unui călău. E un fel de mică fiară care îÅŸi caută mereu culcuÅŸ cald în sufletul unui epigramist, ca apoi să practice cu artă jocul impus de acoperiÅŸul fierbinte al creaÅ£iei. O ÅŸi recunoaÅŸte în „Prologul” care urmează „cuvintelor înainte”: „Fii înÅ£elept, acum, bărbate ÅŸi sorÅ£ii, de-o-ntâlneÅŸti, îi cere / Să-Å£i descifreze viitorul, ce-Å£i fu brodat cu ace fine, / În colÅ£ul cel mai dinăuntru al ochiului ÅŸi vei obÅ£ine / Un avantaj în bătălia pe care-o porÅ£i cu o muiere.”
AÅŸa s-a întâmplat ÅŸi cu Petru-Ioan Gârda pe care Teodora Pascale l-a găsit în mulÅ£imea introspectivilor de la Cluj. Nu a fost primul care a căzut în vraja acestei poete care tinde Pas cu Pas spre titulatura de „mulier domina”. Prima parte a diadei ce dă titlul volumului, cea de „maestru”, dintr-o perspectivă a „ego”-ului ÅŸi a conÅŸtiinÅ£ei, conduce către ideea că Petru-Ioan Gârda ar marÅŸa pe o orientare egotică. Acest autor face parte dintre acei creatori, nu mulÅ£i, care ÅŸi-au impus domeniului creativ pe care îl practică punându-ÅŸi eticheta de „Eu”: „Stimată parteneră de dueluri, / Apreciind pornirile-Å£i buiestre, / Ador să-mi scrii sonete ÅŸi rondeluri, / Dar cel mai mult, să mă numeÅŸti Maestre!”
Primele cinci părÅ£i ale volumului formează tot atâtea sublime florilegii de sonete, cu o construcÅ£ie venită dinspre sonetul italian, prin care cei doi duelgii sunt autorii unui umor duios, producător de emoÅ£ii asemenea unui cutremur de, cel mult, gradul al 3-lea pe scara Richter. Verbul este unul viu care, asezonat cu alte cuvinte picurate din bagajul cultural ÅŸi elevat al celor doi, pare a fi curgerea unei ape limpezi în zi de vară. Curgerea aceasta, care tresare peste fiecare treaptă dată de cele 14 versuri, pune în evidenţă temperamentul celor care le-au dat naÅŸtere: TEODORA PASCALE – „Mult prea stimate domn epigramist, / Te abordez în scris ÅŸi cu sfială, / Căci sunt admiratoarea ta loială / Iar tu, (te dai) un mare umorist. // CV: nicio problemă medicală / (Că-s blondă ÅŸi tunată, nu insist) / Îmi place cel „gură cască”, că-s dentist / Åži-a ta perfecÅ£iune, colosală. // Ce-Å£i cer? Să discutăm, din când în când - / Singurătatea, totuÅŸi, mă apasă; / CiteÅŸte-mi epigrame-n primul rând, / Aud că-s de-o înÅ£elepciune crasă. / Am ce-nvăţa, pe lângă tine stând - / Cu aÅŸa prof pot repeta o clasă.” („Scrisoare de intenÅ£ie”); PETRU-IOAN GÂRDA – „Singurătatea, lesne de-nÅ£eles, / E rea ÅŸi-ar trebui îndepărtată / Åži-i lucru clar: un trup frumos de fată / Se cere frământat destul de des. // Tu vrei mai mult: un geniu, să te scoată / Din lumea ta, centrată pe abces / Åži-apoi, prin grija lui, să ai succes, / S-ajungi, cândva, o divă adulată. // Analizez atent ideea ta - / EÅŸti blondă, dintre cele băgăcioase, / Iar eu, în tagmă, corifeu sadea // Åži comparat cu marele Tănase, / Deci nu ÅŸtiu dac-avem ce discuta: / Mă tem că sunt mai sus cu două clase.” („Rezervă la pretenÅ£ie”).
Dacă în duelul cu Valentin David ea era o esenţă venită din cer, iar el un vultur ce urmărea această esenţă, în volumul de faţă ea este o mâţă blândă, una care se pisiceÅŸte în faÅ£a unui freudian de ocazie. Åži mai e un lucru interesant care contribuie la economia acestui volum: intenÅ£iile, voite sau nu, de transformare a Teodorei într-o veritabilă Laura de Noves ÅŸi a lui Petru-Ioan Gârda într-un echivalent al lui Petrarca.
Partea a ÅŸasea, intitulată „Rondeluri sonate în dialog” este o găselniţă reuÅŸită de a pune rimele sonetului pe structura unui rondel. ArhitecÅ£i remarcabili ai creaÅ£iilor cu formă fixă, le reuÅŸeÅŸte ÅŸi acest experiment: TEODORA PASCALE – „Savantule pierdut în lumi astrale, / Pedant, abstract, subtil ÅŸi cam ermetic, / Te-nvârÅ£i în universul tău cinetic, / Femeile îÅ£i par făpturi banale. // Dar smuls ai fost din calmul tău ascetic / De-o tipă cu idei fenomenale, / Savantula pierdut în lumi astrale, / Pedant abstract, subtil ÅŸi cam ermetic. // V-aÅ£i tatonat intens la integrale - / La Einstein, Euclid erai frenetic - / De soaţă ai cerut-o teoretic, / La contrele pe legea lui Pascal(e)… // Savantule pierdut în lumi astrale.” („Studiul dragostei”); PETRU-IOAN GÂRDA – „Eram pierdut de tot în lumi astrale, / Căci universul îmi părea ermetic / Åži în raport cu astrele, estetic, / Femeile-mi păreau făpturi banale. // Nu m-a clintit din calmul meu ascetic / Vreo tipă cu idei fundamentale, / Eram pierdut de tot în lumi astrale, / Căci universul îmi părea ermetic. // Dar iată că schimbări esenÅ£iale / S-au întâmplat ÅŸi nu doar teoretic… / De ce am devenit, subit, frenetic? / Ai apărut în drumul meu, Pascale… // Eram pierdut de tot în lumi astrale.” („De ce-ai venit?”).
Se citesc cu plăcere aceste creaÅ£ii mulate pe arhitectura sonetului italian, rezultatul unui duel în care domină umorul, iar puseurile de lirism sunt evidente. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MODA…
Transformări sunt an de an,
Totu-n modă-i inedit,
Astăzi chiar şi Erdogan
Poartă fesul mai turtit… (FLORINA DINESCU)
PARLAMENTARILOR, ÎN GENERAL
Obicei prost românesc:
În deÅŸert ei doar vorbesc,
Însă, prinÅŸi cu mâÅ£a-n sac,
ToÅ£i, ca peÅŸtii-n lac, ei tac. (ELENA MÂNDRU)
UNUI PARLAMENTAR
Cândva cuvântul Å£i l-ai dat
Şi-ar trebui, zău, respectat;
Dar „sus” ajuns, se-observă bine,
Că te gândeÅŸti mai mult la tine. (CÄ‚TÄ‚LINA ORÅžIVSCHI)
„Å¢ARA ARDE ÅžI…”
E soarele mult prea dogoritor,
Iar seceta-i distrugătoare,
De apă ca să dea un senator
Åži-a programat sejur la mare. (VASILE LARCO)
DIN VIAÅ¢A LUI PÄ‚STOREL
O rimă pentru „Păstorel”
Găsi maestrul: „păhărel”,
Iar pentru cei cheflii, ÅŸtim noi,
Perfecta rimă e… butoi! (VASILE LARCO)
NIMIC NOU DESPRE OM (anapestic)
De-i război sau de-i pace,
Azi e-aceeași poveste:
Sărăcia îl face
Mai neghiob decât este. (MIHAI HAIVAS)
BLESTEM PENTRU POLITICIENI (amfibrahic)
De-aveți iar pe liste minciuni,
Nu vreau să le dau vreo crezare
Și am pentru voi drept „salvare”
Doar ploaia de foc și tăciuni! (MIHAI HAIVAS)
ADEVÄ‚RATA PEDEAPSÄ‚
Eu de când îs însurat
Cu a inimii aleasă,
Clima nu m-a afectat
Cât climatul de acasă. (GRIGORE COTUL)
ÎN TOT RÄ‚UL E ÅžI-UN BINE…
DeÅŸi ploua necontenit,
Natura nu m-a pedepsit,
Că soacră-mea, din bătătură,
S-a dus cu prima viitură. (GRIGORE COTUL)
INSTITUÅ¢IILE STATULUI SPRIJINÄ‚ ÎNOTUL
Programul meu de-antrenament,
Se miră chiar şi medicii;
ANAF l-ajută consistent;
Înot mereu. În datorii! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
METAMORFOZÄ‚
A plecat un om la munte
A mâncat ca un neom
A tras şi beţii mai crunte
Şi s-a-ntors munte de om! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
În criza asta mondială,
Eu cred ÅŸi îndoială nu e,
C-am fi murit de plictiseală
De nu aveam un sponsor: U. E.! (ION MORARU)
CONDIÅ¢IE
Visul de a o duce-n pat
S-a spulberat atunci când ea
I-a spus zâmbind dar apăsat
Că i-o dă când… o ia! (DUMITRU MONACU)
HORA POLITICÄ‚
(Un pas înainte, doi paÈ™i inapoi!)
În È›ară multe s-au schimbat;
Sunt foști, acum lăsați la vatră,
Ce la străini s-au închinat
În drum spre... Epoca de Piatră! (MAX OPAIÈš)
UNEI ȘAHISTE
Ea iubește sacrificiul,
De aceea, cu măsură,
AÈ™teptând la rând serviciul,
Vrea rocada la o ... tură! (MAX OPAIȚ)
UNUI FOST ARTILERIST
Omul poate da și lecții
Când e vorba de furcuță,
Căci asemenea corecții,
Azi, le face c-o... sticluță! (MAX OPAIȚ)
INSCRIPÅ¢IE PE UN STEJAR
Pe trunchiul de stejar un prost
A scris măşcat „Aici a fost…”,
Un nume n-a mai vrut să scrie,
Dar cine-a fost ÅŸi-aÅŸa se ÅŸtie… (GHEORGHE BÂLICI)
GÂNDUL NENOTAT
Aveai ÅŸi tu un gând deÅŸtept
Şi te băteai cu pumnu-n piept,
Azi vrei să-l spui, dar n-are rost,
Că l-ai uitat ca orice prost… (GHEORGHE BÂLICI)
SPRE JUDECATA DE APOI
Însemne, decoraÅ£ii, pălărie
ÎÅ£i stau la cap, întins pe năsălie,
Sunt pentru Domnul un indiciu toate
Că dânsul ar avea … imunitate! (GEORGE EFTIMIE)
PROGNOZE
Tot vorbim de-o săptămână
De cutremur, chiar glumind,
Dacă Mărmureanu-amână
MulÅ£i se tem… că nu-l mai prind! (GEORGE EFTIMIE)
DIETÄ‚ DE SUCCES
Cum într-adevăr slăbesc,
Fără pâine È™i cartofi,
Pot acuma să zăresc
Vârfurile la pantofi! (DAVID VALENTIN)
SUCCES LA DIETÄ‚
Cura de vei urmări,
Fără pită, barabulă,
Ȋntr-o lună vei zări
Chiar È™i vârful coanei .... (SORIN FINCHELSTEIN)
AFEMEIATUL
Respecta nespus femeia,
Se-nclina în faÅ£a ei,
Că avea el, vorba ceea,
ÎnclinaÅ£ii spre femei. (VASILE MANOLE)
DEFINIÅ¢IA
Acestui temei i s-au dat
Interpretări, mereu diverse;
Dar eu (profan) l-am botezat:
Generator de controverse! (MIHAI SCHWEITZER)
UNUI INSTIGATOR LA RÄ‚STURNAREA CONDUCERII POLITICE A RM
Ai vrea să dai regimul jos
La mine, în Moldóvia?
Au n-ar fi, boss, mai cu folos
La tine, în Moscóvia? (LERU CICOARE)
PARADOX
(CÂND LEGEA VIENEZÄ‚ CONFUNDÄ‚ NIQAB-UL CU MASCA)
N-aveai mască-n pandemie,
Plăteai È™traf niscái parai.
Tot în public, azi, Mărie,
Iei amendă dac-o ai. (LERU CICOARE)
LIBERTATE DOZATĂ ȘI-N CAPITALISM?
EÈ™ti cenzurat în spaÈ›iul ciber,
În tot talâmu-n curs al firii
Și tot mai crezi că ești om liber
Cu o poliÈ›ie-a gândirii? (LERU CICOARE)
TACÄ‚-ÈšI PLISCUL!
Temuta de mai ieri cenzură
Cerea să-È›i pui lácăt la gură.
Azi CNA, grozav ca fiscul,
La jeb te frige - să-ți ții pliscul. (LERU CICOARE)
LABILITATE (HOTARUL DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTOCRAȚIE)
Hotaru-ntre pretinsa grijă publică
Și interesul criptic al puterii
E-atâta de labil, încât È™i-o dúplică
Devine lesne-un clenci al acuzării. (LERU CICOARE)
ACOMODARE LA NOILE REALITÄ‚ÈšI
Teza din antichitate:
„Să-i domíni vrei? Îi dezbínă!”-
În noua realitate:
„MituieÈ™te-i È™i-i alină!” (LERU CICOARE)
SECRETOMANIA DE LA CAP SE … PROPAGÄ‚
Domnul Președinte-al țării
Nu ne-ar spune prin ce CSAT
Costurile deplasării
Au ajuns secret de stat? (LERU CICOARE)
STRINGENȚĂ
La ce necesități avem, gust de exotic,
N-am supsona nevoia unui Air Force One.
Un singur risc: la morgu-ne egotic
Nu l-am schimba-n transport cotidian? (LERU CICOARE)
DE CE SE VOR FI TEMÂND DE VULG?
Instituțiile de stat
Ce propagă transparența
Tocmai și-au secretizat
Lefile și opulența. (LERU CICOARE)
O INIÈšIATIVÄ‚ ÎN PARLAMENT CONTRA
ACTIVISMULUI CIVIC AL ONG-URILOR
De ce-n cazul Répedea*
Activiștii dorm: sfor! sfor! ?
Spada lui Damocle, grea,
Spânzură pe capul lor. (LERU CICOARE)
*Aluzie la canalul Bâstroe (rus. Bâstroe – rom. Répedea).
LEAC DE TACÄ‚
Tac canalele trompete,
ONG-urile starlete…
Li s-a dat o-mbucătură
Și-au și luat apă-n gură? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REDUCTIO AD ABSURDUM
(DE CE NU SE DOREȘTE REFORMAREA PENSIILOR SPECIALE)
O lege de salarizare unitară,
O alta – de pensionare unitară
Cum naiba să le pui în aplicare
Când nimeni nu mai poate-a profitare? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
HÂTRIE DE GUVERN (DE CE NU PLAFONEAZÄ‚ PREÈšURILE
LA NIVELUL DE DINAINTEA CREȘTERII LOR?)
Un guvern lasă să crească
PreÈ›u-, -ntâi, de patru ori
Și-apoi pune popritori:
Ne dă, vezi, … mană cerească. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SPECULÄ‚ LEGALIZATÄ‚?
Untul, laptele și oul
Au ajuns bunuri de lux.
N-ar fi trebuit cargoul*
Să fi survenit c-un fux? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________________
*Cargoul – Aici, sens figurat: conducerea; guvernul.
SCUMPIREA AVANTAJEAZÄ‚ GUVERNUL
Scump la pharma, pâinea-n hală,
Energia la pachet…
O scumpire generală –
Pricopseală la buget. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOÈšI AU TÄ‚BÄ‚RÂT PE UNUL
Nu vedeți că rupt i-i jebul,
Samsar, stat È™i vânzător?
Toți vă-mbogățiți pe ghebul
Amărâtului popor. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
STATUL EȘTI CHIAR DUMNEATU!
De la grajd È™i pân-la piață
Prețul, hoț, s-a sextuplat,
Iară tu, vătaf-bobleață,
Să dai vina tot pe stat?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LUNGUL ȘI ÎNTORTOCHEATUL DRUM DE CONSTITUIRE
A SUPRAPREÈšULUI DE LA PRODUCÄ‚TOR LA VÂNZÄ‚TOR
State, chiar nu poți vedea
Cum înfloare specula?
Prețu-l ia producătorul,
SuprapreÈ›ul – vânzătorul.
Specula de n-o să pice,
Te vom socoti complice. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SAC FÄ‚RÄ‚ FUND
Dacă banii-ți vin pe față,
Încât, poÈ›i să zici, prosperi,
De ce te-mprumuți pe piață
Mult mai lacom decât ieri? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FATUM?
Tot ce miÈ™că-n È›ara asta: pâine, suc, medicamente,
Merge totul de mânuță cu cucoana de inflaÈ›ie.
Amărâtei doar de pensii niÈ™te raÈ›iuni demente
Îi tot dau peste mânuță È™i-o aruncă în dizgraÈ›ie. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
REPLICÄ‚ LUI MOȘ BODRÂNGÄ‚ CEL FÄ‚ÈšARNIC
Ce obraz să-l faci pe om să creadă
PreÈ›urile c-au început să scadă
Și puterea s-o ignori de cumpărare
A produselor de bază-alimentare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREÈšURILE LA MEDICAMENTELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA
RACORDAÈšI-LE LA PENSIILE PACIENÈšILOR, NU LA INFLAÈšIE
Spre-a nu excedá-n extensii,
Fixând preÈ›ul la pastile
Pentru cei ce mor cu zile,
Ajustați-li-l la pensii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘTAFETĂ PENTRU URMAȘI
Nu doar lipsa, sărăcia,
Șovăiala pașilor -
Și rambursul, datoria
El le las’ urmaÈ™ilor. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
UN SPOR NOU: PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICÄ‚?
Ruinare ultra-/supra- neuropsihică
Numai la cei ce activează-n ANI?
O, ce cutíe aÈ›i deschis, fatidică!
S-o-nchidă cum Pandóra sau titanii? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DACÄ‚ RISCUL DE STRES SE PLÄ‚TEȘTE…
Dați-mi spor că, la cutremur,
Grinda mă poate strivi,
Că, de È™ef, încep să tremur,
Iar de lucru – a mă speti. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PE CÂND – MAREA JUDECATÄ‚?
De scumpit ai tot scumpit,
De-mprumut – împrumutat,
De penet ne-ai jumulit,
De bănuți ne-ai scuturat,
Dar de banii de-mprumut
Ori de cei ce s-au pierdut,
N-o fi nimeni întrebat:
„Spune, lupe, ce-ai mâncat!” (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
UNUI MINISTRU CARE ÎȘI ACORDÄ‚ PREMII SIE ȘI FAMILIEI
A mai apărut un geniu?
Pugilistă? - Arată-mi-o,
Că, de nu, mie-mi dau premiu.
Mie și lui tată-mio. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI ÎN PLINÄ‚-ACTIVITATE, ȘI CU PENSIE VIAJERÄ‚
Da, funcția e efemeră,
Dar cât e în activitate,
Simbria&pensia viajeră
Nu sunt în contrarietate? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
VIITORUL NI-I ASIGURAT DE REZERVA DE NÄ‚DEJDE A PARTIDULUI
Dacă tineretul cântă:
„Cu Ciorpacu preÈ™edinte
România dă-nainte!
Cu Ciortacu marțafoi
România dă-napoi!”,
Viitorul nu-l frământă,
Place-i jocul: Unu, doi,
Și-nainte, și-napoi! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDATUL LA PREȘEDINȚIE LEVITEAZĂ
Nu le taie bulibacul
Macaroana sau maneaua,
Semn că-i place dananaua,
Dar È™i táca: vila „Lacul”. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
O PAPORNIȚĂ DE GOLURI*
Aolică muică, of,
N-avuși față de play-off;
Acuș grofii ne-nțepară:
Out mititei, afară! (DUMITRU BUJDOIU)
* SEPSI Sfântu Gheorghe - FCU Craiova: 4 - 0
NU TE PUNE, BRE, CU ARBITRII…
Unii se pișă pe VAR,
Pentru alții e calvar;
Sunt și-arbitri panglicari,
Dictează henÈ› la…portari. (DUMITRU BUJDOIU)
VÄ‚DUVÄ‚ A TREIA OARÄ‚, LA TRIBUNAL
- Cum explici tripla năpastă,
Nici săracă, nici nevastă?
- Păi, doamnă judecătoare,
ToÈ›i aveau…asigurare. (DUMITRU BUJDOIU)
SOÈš GELOS, DAR POLITICOS
Soața, blondă,- a luat permis,
El, suspicios, i-a zis:
Vezi cum te plimbi fără mine,
Să nu intre vrunu-n tine. (DUMITRU BUJDOIU)
NEVASTĂ DUȘMĂNOASĂ
Nervoasă, când o apucă,
Dușmănia mult o ține;
Nu vorbește-un an cu mine,
Nici cu Iohannis, cu Ciucă…(DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONARII ȘI PRESA
Din presa noastră toată
„Capitalul“ ei citesc,
Fiindcă mereu le arată:
„Pensiile se măresc!” (ADRIAN TIMOFTE)