O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Vrei să citeşti volumul de dueluri umoristice scris de Teodora Pascale şi Petru-Ioan Gârda, intitulat „Maestrul şi Teodora” (Editura „Pim”, Iaşi, 2023). Intri în text şi constaţi că peste 20 de pagini sunt ocupate de prefaţa Cezarinei Adamescu, de „cuvintele înainte” ale celor doi autori şi de stările de prologi pe care şi le-au impus prin cele două prologuri, toate având scopul de a ne înlesni înţelegerea demersului duelistic. Cu ce puncte de vedere să mai vii şi tu, cititor, dacă pe cele 20 de pagini s-a spus tot? Nu-ţi rămâne decât să intri în text pe aleea orizontală dată de psihologia lui Jung (pentru Teodora), sau pe coloana verticală a modelului impus de Freud (pentru „Maestrul” Gârda).
Dacă ar fi ca pe Teodora Pascale s-o încadrez într-o tipologie feminină, m-aş duce spre o clasificare făcută de Sorin Lavric în volumul său intitulat „Decoct de femeie”. Ar ocupa un loc între Persefona şi Circe, între „mulier abscondita” şi „mulier domina”, adică un fel de „mulier ludica”, încadrare dată şi de evidenta frumuseţe anatomică la care se adaugă şi o stimă de sine lucidă. Imediat ce un bărbat intră în câmpul ei magnetic, acesta cedează trăirilor ei estetice şi spirituale. Eu cred că, după cum spunea un poet, îmblânzeşte şi sufletul de piatră al unui călău. E un fel de mică fiară care îşi caută mereu culcuş cald în sufletul unui epigramist, ca apoi să practice cu artă jocul impus de acoperişul fierbinte al creaţiei. O şi recunoaşte în „Prologul” care urmează „cuvintelor înainte”: „Fii înţelept, acum, bărbate şi sorţii, de-o-ntâlneşti, îi cere / Să-ţi descifreze viitorul, ce-ţi fu brodat cu ace fine, / În colţul cel mai dinăuntru al ochiului şi vei obţine / Un avantaj în bătălia pe care-o porţi cu o muiere.”
Aşa s-a întâmplat şi cu Petru-Ioan Gârda pe care Teodora Pascale l-a găsit în mulţimea introspectivilor de la Cluj. Nu a fost primul care a căzut în vraja acestei poete care tinde Pas cu Pas spre titulatura de „mulier domina”. Prima parte a diadei ce dă titlul volumului, cea de „maestru”, dintr-o perspectivă a „ego”-ului şi a conştiinţei, conduce către ideea că Petru-Ioan Gârda ar marşa pe o orientare egotică. Acest autor face parte dintre acei creatori, nu mulţi, care şi-au impus domeniului creativ pe care îl practică punându-şi eticheta de „Eu”: „Stimată parteneră de dueluri, / Apreciind pornirile-ţi buiestre, / Ador să-mi scrii sonete şi rondeluri, / Dar cel mai mult, să mă numeşti Maestre!”
Primele cinci părţi ale volumului formează tot atâtea sublime florilegii de sonete, cu o construcţie venită dinspre sonetul italian, prin care cei doi duelgii sunt autorii unui umor duios, producător de emoţii asemenea unui cutremur de, cel mult, gradul al 3-lea pe scara Richter. Verbul este unul viu care, asezonat cu alte cuvinte picurate din bagajul cultural şi elevat al celor doi, pare a fi curgerea unei ape limpezi în zi de vară. Curgerea aceasta, care tresare peste fiecare treaptă dată de cele 14 versuri, pune în evidenţă temperamentul celor care le-au dat naştere: TEODORA PASCALE – „Mult prea stimate domn epigramist, / Te abordez în scris şi cu sfială, / Căci sunt admiratoarea ta loială / Iar tu, (te dai) un mare umorist. // CV: nicio problemă medicală / (Că-s blondă şi tunată, nu insist) / Îmi place cel „gură cască”, că-s dentist / Şi-a ta perfecţiune, colosală. // Ce-ţi cer? Să discutăm, din când în când - / Singurătatea, totuşi, mă apasă; / Citeşte-mi epigrame-n primul rând, / Aud că-s de-o înţelepciune crasă. / Am ce-nvăţa, pe lângă tine stând - / Cu aşa prof pot repeta o clasă.” („Scrisoare de intenţie”); PETRU-IOAN GÂRDA – „Singurătatea, lesne de-nţeles, / E rea şi-ar trebui îndepărtată / Şi-i lucru clar: un trup frumos de fată / Se cere frământat destul de des. // Tu vrei mai mult: un geniu, să te scoată / Din lumea ta, centrată pe abces / Şi-apoi, prin grija lui, să ai succes, / S-ajungi, cândva, o divă adulată. // Analizez atent ideea ta - / Eşti blondă, dintre cele băgăcioase, / Iar eu, în tagmă, corifeu sadea // Şi comparat cu marele Tănase, / Deci nu ştiu dac-avem ce discuta: / Mă tem că sunt mai sus cu două clase.” („Rezervă la pretenţie”).
Dacă în duelul cu Valentin David ea era o esenţă venită din cer, iar el un vultur ce urmărea această esenţă, în volumul de faţă ea este o mâţă blândă, una care se pisiceşte în faţa unui freudian de ocazie. Şi mai e un lucru interesant care contribuie la economia acestui volum: intenţiile, voite sau nu, de transformare a Teodorei într-o veritabilă Laura de Noves şi a lui Petru-Ioan Gârda într-un echivalent al lui Petrarca.
Partea a şasea, intitulată „Rondeluri sonate în dialog” este o găselniţă reuşită de a pune rimele sonetului pe structura unui rondel. Arhitecţi remarcabili ai creaţiilor cu formă fixă, le reuşeşte şi acest experiment: TEODORA PASCALE – „Savantule pierdut în lumi astrale, / Pedant, abstract, subtil şi cam ermetic, / Te-nvârţi în universul tău cinetic, / Femeile îţi par făpturi banale. // Dar smuls ai fost din calmul tău ascetic / De-o tipă cu idei fenomenale, / Savantula pierdut în lumi astrale, / Pedant abstract, subtil şi cam ermetic. // V-aţi tatonat intens la integrale - / La Einstein, Euclid erai frenetic - / De soaţă ai cerut-o teoretic, / La contrele pe legea lui Pascal(e)… // Savantule pierdut în lumi astrale.” („Studiul dragostei”); PETRU-IOAN GÂRDA – „Eram pierdut de tot în lumi astrale, / Căci universul îmi părea ermetic / Şi în raport cu astrele, estetic, / Femeile-mi păreau făpturi banale. // Nu m-a clintit din calmul meu ascetic / Vreo tipă cu idei fundamentale, / Eram pierdut de tot în lumi astrale, / Căci universul îmi părea ermetic. // Dar iată că schimbări esenţiale / S-au întâmplat şi nu doar teoretic… / De ce am devenit, subit, frenetic? / Ai apărut în drumul meu, Pascale… // Eram pierdut de tot în lumi astrale.” („De ce-ai venit?”).
Se citesc cu plăcere aceste creaţii mulate pe arhitectura sonetului italian, rezultatul unui duel în care domină umorul, iar puseurile de lirism sunt evidente. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MODA…
Transformări sunt an de an,
Totu-n modă-i inedit,
Astăzi chiar şi Erdogan
Poartă fesul mai turtit… (FLORINA DINESCU)
PARLAMENTARILOR, ÎN GENERAL
Obicei prost românesc:
În deşert ei doar vorbesc,
Însă, prinşi cu mâţa-n sac,
Toţi, ca peştii-n lac, ei tac. (ELENA MÂNDRU)
UNUI PARLAMENTAR
Cândva cuvântul ţi l-ai dat
Şi-ar trebui, zău, respectat;
Dar „sus” ajuns, se-observă bine,
Că te gândeşti mai mult la tine. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
„ŢARA ARDE ŞI…”
E soarele mult prea dogoritor,
Iar seceta-i distrugătoare,
De apă ca să dea un senator
Şi-a programat sejur la mare. (VASILE LARCO)
DIN VIAŢA LUI PĂSTOREL
O rimă pentru „Păstorel”
Găsi maestrul: „păhărel”,
Iar pentru cei cheflii, ştim noi,
Perfecta rimă e… butoi! (VASILE LARCO)
NIMIC NOU DESPRE OM (anapestic)
De-i război sau de-i pace,
Azi e-aceeași poveste:
Sărăcia îl face
Mai neghiob decât este. (MIHAI HAIVAS)
BLESTEM PENTRU POLITICIENI (amfibrahic)
De-aveți iar pe liste minciuni,
Nu vreau să le dau vreo crezare
Și am pentru voi drept „salvare”
Doar ploaia de foc și tăciuni! (MIHAI HAIVAS)
ADEVĂRATA PEDEAPSĂ
Eu de când îs însurat
Cu a inimii aleasă,
Clima nu m-a afectat
Cât climatul de acasă. (GRIGORE COTUL)
ÎN TOT RĂUL E ŞI-UN BINE…
Deşi ploua necontenit,
Natura nu m-a pedepsit,
Că soacră-mea, din bătătură,
S-a dus cu prima viitură. (GRIGORE COTUL)
INSTITUŢIILE STATULUI SPRIJINĂ ÎNOTUL
Programul meu de-antrenament,
Se miră chiar şi medicii;
ANAF l-ajută consistent;
Înot mereu. În datorii! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
METAMORFOZĂ
A plecat un om la munte
A mâncat ca un neom
A tras şi beţii mai crunte
Şi s-a-ntors munte de om! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
În criza asta mondială,
Eu cred şi îndoială nu e,
C-am fi murit de plictiseală
De nu aveam un sponsor: U. E.! (ION MORARU)
CONDIŢIE
Visul de a o duce-n pat
S-a spulberat atunci când ea
I-a spus zâmbind dar apăsat
Că i-o dă când… o ia! (DUMITRU MONACU)
HORA POLITICĂ
(Un pas înainte, doi pași inapoi!)
În țară multe s-au schimbat;
Sunt foști, acum lăsați la vatră,
Ce la străini s-au închinat
În drum spre... Epoca de Piatră! (MAX OPAIȚ)
UNEI ȘAHISTE
Ea iubește sacrificiul,
De aceea, cu măsură,
Așteptând la rând serviciul,
Vrea rocada la o ... tură! (MAX OPAIȚ)
UNUI FOST ARTILERIST
Omul poate da și lecții
Când e vorba de furcuță,
Căci asemenea corecții,
Azi, le face c-o... sticluță! (MAX OPAIȚ)
INSCRIPŢIE PE UN STEJAR
Pe trunchiul de stejar un prost
A scris măşcat „Aici a fost…”,
Un nume n-a mai vrut să scrie,
Dar cine-a fost şi-aşa se ştie… (GHEORGHE BÂLICI)
GÂNDUL NENOTAT
Aveai şi tu un gând deştept
Şi te băteai cu pumnu-n piept,
Azi vrei să-l spui, dar n-are rost,
Că l-ai uitat ca orice prost… (GHEORGHE BÂLICI)
SPRE JUDECATA DE APOI
Însemne, decoraţii, pălărie
Îţi stau la cap, întins pe năsălie,
Sunt pentru Domnul un indiciu toate
Că dânsul ar avea … imunitate! (GEORGE EFTIMIE)
PROGNOZE
Tot vorbim de-o săptămână
De cutremur, chiar glumind,
Dacă Mărmureanu-amână
Mulţi se tem… că nu-l mai prind! (GEORGE EFTIMIE)
DIETĂ DE SUCCES
Cum într-adevăr slăbesc,
Fără pâine și cartofi,
Pot acuma să zăresc
Vârfurile la pantofi! (DAVID VALENTIN)
SUCCES LA DIETĂ
Cura de vei urmări,
Fără pită, barabulă,
Ȋntr-o lună vei zări
Chiar și vârful coanei .... (SORIN FINCHELSTEIN)
AFEMEIATUL
Respecta nespus femeia,
Se-nclina în faţa ei,
Că avea el, vorba ceea,
Înclinaţii spre femei. (VASILE MANOLE)
DEFINIŢIA
Acestui temei i s-au dat
Interpretări, mereu diverse;
Dar eu (profan) l-am botezat:
Generator de controverse! (MIHAI SCHWEITZER)
UNUI INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA CONDUCERII POLITICE A RM
Ai vrea să dai regimul jos
La mine, în Moldóvia?
Au n-ar fi, boss, mai cu folos
La tine, în Moscóvia? (LERU CICOARE)
PARADOX
(CÂND LEGEA VIENEZĂ CONFUNDĂ NIQAB-UL CU MASCA)
N-aveai mască-n pandemie,
Plăteai ștraf niscái parai.
Tot în public, azi, Mărie,
Iei amendă dac-o ai. (LERU CICOARE)
LIBERTATE DOZATĂ ȘI-N CAPITALISM?
Ești cenzurat în spațiul ciber,
În tot talâmu-n curs al firii
Și tot mai crezi că ești om liber
Cu o poliție-a gândirii? (LERU CICOARE)
TACĂ-ȚI PLISCUL!
Temuta de mai ieri cenzură
Cerea să-ți pui lácăt la gură.
Azi CNA, grozav ca fiscul,
La jeb te frige - să-ți ții pliscul. (LERU CICOARE)
LABILITATE (HOTARUL DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTOCRAȚIE)
Hotaru-ntre pretinsa grijă publică
Și interesul criptic al puterii
E-atâta de labil, încât și-o dúplică
Devine lesne-un clenci al acuzării. (LERU CICOARE)
ACOMODARE LA NOILE REALITĂȚI
Teza din antichitate:
„Să-i domíni vrei? Îi dezbínă!”-
În noua realitate:
„Mituiește-i și-i alină!” (LERU CICOARE)
SECRETOMANIA DE LA CAP SE … PROPAGĂ
Domnul Președinte-al țării
Nu ne-ar spune prin ce CSAT
Costurile deplasării
Au ajuns secret de stat? (LERU CICOARE)
STRINGENȚĂ
La ce necesități avem, gust de exotic,
N-am supsona nevoia unui Air Force One.
Un singur risc: la morgu-ne egotic
Nu l-am schimba-n transport cotidian? (LERU CICOARE)
DE CE SE VOR FI TEMÂND DE VULG?
Instituțiile de stat
Ce propagă transparența
Tocmai și-au secretizat
Lefile și opulența. (LERU CICOARE)
O INIȚIATIVĂ ÎN PARLAMENT CONTRA
ACTIVISMULUI CIVIC AL ONG-URILOR
De ce-n cazul Répedea*
Activiștii dorm: sfor! sfor! ?
Spada lui Damocle, grea,
Spânzură pe capul lor. (LERU CICOARE)
*Aluzie la canalul Bâstroe (rus. Bâstroe – rom. Répedea).
LEAC DE TACĂ
Tac canalele trompete,
ONG-urile starlete…
Li s-a dat o-mbucătură
Și-au și luat apă-n gură? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REDUCTIO AD ABSURDUM
(DE CE NU SE DOREȘTE REFORMAREA PENSIILOR SPECIALE)
O lege de salarizare unitară,
O alta – de pensionare unitară
Cum naiba să le pui în aplicare
Când nimeni nu mai poate-a profitare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HÂTRIE DE GUVERN (DE CE NU PLAFONEAZĂ PREȚURILE
LA NIVELUL DE DINAINTEA CREȘTERII LOR?)
Un guvern lasă să crească
Prețu-, -ntâi, de patru ori
Și-apoi pune popritori:
Ne dă, vezi, … mană cerească. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPECULĂ LEGALIZATĂ?
Untul, laptele și oul
Au ajuns bunuri de lux.
N-ar fi trebuit cargoul*
Să fi survenit c-un fux? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
___________________________________
*Cargoul – Aici, sens figurat: conducerea; guvernul.
SCUMPIREA AVANTAJEAZĂ GUVERNUL
Scump la pharma, pâinea-n hală,
Energia la pachet…
O scumpire generală –
Pricopseală la buget. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOȚI AU TĂBĂRÂT PE UNUL
Nu vedeți că rupt i-i jebul,
Samsar, stat și vânzător?
Toți vă-mbogățiți pe ghebul
Amărâtului popor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STATUL EȘTI CHIAR DUMNEATU!
De la grajd și pân-la piață
Prețul, hoț, s-a sextuplat,
Iară tu, vătaf-bobleață,
Să dai vina tot pe stat?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LUNGUL ȘI ÎNTORTOCHEATUL DRUM DE CONSTITUIRE
A SUPRAPREȚULUI DE LA PRODUCĂTOR LA VÂNZĂTOR
State, chiar nu poți vedea
Cum înfloare specula?
Prețu-l ia producătorul,
Supraprețul – vânzătorul.
Specula de n-o să pice,
Te vom socoti complice. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SAC FĂRĂ FUND
Dacă banii-ți vin pe față,
Încât, poți să zici, prosperi,
De ce te-mprumuți pe piață
Mult mai lacom decât ieri? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FATUM?
Tot ce mișcă-n țara asta: pâine, suc, medicamente,
Merge totul de mânuță cu cucoana de inflație.
Amărâtei doar de pensii niște rațiuni demente
Îi tot dau peste mânuță și-o aruncă în dizgrație. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICĂ LUI MOȘ BODRÂNGĂ CEL FĂȚARNIC
Ce obraz să-l faci pe om să creadă
Prețurile c-au început să scadă
Și puterea s-o ignori de cumpărare
A produselor de bază-alimentare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREȚURILE LA MEDICAMENTELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA
RACORDAȚI-LE LA PENSIILE PACIENȚILOR, NU LA INFLAȚIE
Spre-a nu excedá-n extensii,
Fixând prețul la pastile
Pentru cei ce mor cu zile,
Ajustați-li-l la pensii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘTAFETĂ PENTRU URMAȘI
Nu doar lipsa, sărăcia,
Șovăiala pașilor -
Și rambursul, datoria
El le las’ urmașilor. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN SPOR NOU: PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICĂ?
Ruinare ultra-/supra- neuropsihică
Numai la cei ce activează-n ANI?
O, ce cutíe ați deschis, fatidică!
S-o-nchidă cum Pandóra sau titanii? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ RISCUL DE STRES SE PLĂTEȘTE…
Dați-mi spor că, la cutremur,
Grinda mă poate strivi,
Că, de șef, încep să tremur,
Iar de lucru – a mă speti. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE CÂND – MAREA JUDECATĂ?
De scumpit ai tot scumpit,
De-mprumut – împrumutat,
De penet ne-ai jumulit,
De bănuți ne-ai scuturat,
Dar de banii de-mprumut
Ori de cei ce s-au pierdut,
N-o fi nimeni întrebat:
„Spune, lupe, ce-ai mâncat!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI MINISTRU CARE ÎȘI ACORDĂ PREMII SIE ȘI FAMILIEI
A mai apărut un geniu?
Pugilistă? - Arată-mi-o,
Că, de nu, mie-mi dau premiu.
Mie și lui tată-mio. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI ÎN PLINĂ-ACTIVITATE, ȘI CU PENSIE VIAJERĂ
Da, funcția e efemeră,
Dar cât e în activitate,
Simbria&pensia viajeră
Nu sunt în contrarietate? (NICOLAE MĂTCAȘ)
VIITORUL NI-I ASIGURAT DE REZERVA DE NĂDEJDE A PARTIDULUI
Dacă tineretul cântă:
„Cu Ciorpacu președinte
România dă-nainte!
Cu Ciortacu marțafoi
România dă-napoi!”,
Viitorul nu-l frământă,
Place-i jocul: Unu, doi,
Și-nainte, și-napoi! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDATUL LA PREȘEDINȚIE LEVITEAZĂ
Nu le taie bulibacul
Macaroana sau maneaua,
Semn că-i place dananaua,
Dar și táca: vila „Lacul”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O PAPORNIȚĂ DE GOLURI*
Aolică muică, of,
N-avuși față de play-off;
Acuș grofii ne-nțepară:
Out mititei, afară! (DUMITRU BUJDOIU)
* SEPSI Sfântu Gheorghe - FCU Craiova: 4 - 0
NU TE PUNE, BRE, CU ARBITRII…
Unii se pișă pe VAR,
Pentru alții e calvar;
Sunt și-arbitri panglicari,
Dictează henț la…portari. (DUMITRU BUJDOIU)
VĂDUVĂ A TREIA OARĂ, LA TRIBUNAL
- Cum explici tripla năpastă,
Nici săracă, nici nevastă?
- Păi, doamnă judecătoare,
Toți aveau…asigurare. (DUMITRU BUJDOIU)
SOȚ GELOS, DAR POLITICOS
Soața, blondă,- a luat permis,
El, suspicios, i-a zis:
Vezi cum te plimbi fără mine,
Să nu intre vrunu-n tine. (DUMITRU BUJDOIU)
NEVASTĂ DUȘMĂNOASĂ
Nervoasă, când o apucă,
Dușmănia mult o ține;
Nu vorbește-un an cu mine,
Nici cu Iohannis, cu Ciucă…(DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONARII ȘI PRESA
Din presa noastră toată
„Capitalul“ ei citesc,
Fiindcă mereu le arată:
„Pensiile se măresc!” (ADRIAN TIMOFTE)