O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
În 2017, Grigore Cotul ieÅŸea în lumea iubitoare de umor cu „Optimismul resemnat”. Un umor serios, cu tentă filosofică, scris cu scopul de a face un feed-back specific celor cu o inteligenţă sobră. Poantele Å£âÅŸneau dintr-o arbaletă impregnată de tonuri intelectuale evidente. A urmat „Ironii homeopatice”(2019) în care Grigore Cotul apelează la principiul potenţării. Organizarea textului e făcută în „doze homeopatice” cu accent pe asocieri ÅŸi transferuri semantice. Cel de-al treilea volum, „Registru de intenÅ£ii”, este rezultatul minÅ£ii ca pornire interioară, un fel de modalitate de a defini epigrama din perspectivă psihologică. Poetul scrie mereu cu tendinţă, epigramistul scrie întotdeauna cu intenÅ£ie. Recentul volum, cel de-al patrulea, intitulat „Dureri de…COT” (Editura „George CoÅŸbuc”, BistriÅ£a, 2022) , este unul care foloseÅŸte în titlu trei cuvinte: „durere”, „de” ÅŸi „cot”. Primul cuvânt, „durere”, are conotaÅ£ii mult mai complexe, el supunându-se modelului biopsihosocial al durerii. ConÅ£inutul volumului relevă ceea ce se cunoaÅŸte prin folosirea conceptului de „durere totală”, definit ca sumă a unor dureri parÅ£iale: fizice, psihologice, spirituale ÅŸi sociale. Cel de-al treilea cuvânt, „cot”, vine dinspre conotaÅ£ia umoristică pe care o poate impune numele autorului, dar ÅŸi dinspre expresia „mă doare în cot”, folosită cu înÅ£elesul „nu îmi pasă”, nu e treaba mea”, “nu mă afectează”. Pentru a ieÅŸi de sub semnul miserupismului pe care l-ar fi putut impune prepoziÅ£ia “ în”, Grigore Cotul foloseÅŸte o altă prepoziÅ£ie: “de”. Asta înseamnă că autorului “ îi pasă” ÅŸi că “e ÅŸi treaba lui” faţă de ce se întâmplă în jurul său. Mă aÅŸtept ca următorul volum să aibă un titlu folosind cuvântul “ÅŸanÅ£”, altul cu o profundă valoare umoristică pentru poporul român ÅŸi care are legătură cu autorul. Rândurile acestea, de început, le-am scris ÅŸi cu scopul de a pune în evidenţă arta lui Grigore Cotul de a armoniza titlul unei cărÅ£i cu substratul conÅ£inutului ei, aspect care se întâlneÅŸte la puÅ£ini epigramiÅŸti.
Prima parte a volumului dă ÅŸi titlul cărÅ£ii: „Dureri de…cot”. Epigramele acoperă o arie destul de mare supusă observaÅ£iei autorului: pensionarii, pandemia ÅŸi efectele ei, femeia în toate ipostazele (iubită, amantă, soÅ£ie, soacră, bonă, mireasă, prostituată etc.), hoÅ£ii, drogaÅ£ii, proÅŸtii, beÅ£ivii, guvernanÅ£ii, protestatarii, plagiatorii („De guvernanÅ£i, eu pot să spun / Că s-au cam solidarizat / Åži au atâtea în comun… / Prin tezele de doctorat.”), IT-iÅŸtii, analfabeÅ£ii funcÅ£ional, scumpirile, problematica sex-gen, preÅŸedinÅ£ia, diaspora, magistraÅ£ii, televiziunile, războiul, zilele internaÅ£ionale etc.
O analiză atentă a epigramelor, produsă dincolo de mecanismele creaÅ£iei acestei specii, face vizibilă prezenÅ£a elementelor sociologice prin punerea în evidenţă a „omului-masă”, tipar identificat de eseistul Ortega y Gasset. Omul-masă, după eseistul spaniol, se caracterizează în primul rând prin automulÅ£umire ÅŸi gregarism. Omul-masă al lui Grigore Cotul, ca produs standardizat al „erei postrevoluÅ£ionare româneÅŸti” ÅŸi al tranziÅ£iei fără sfârÅŸit, este Å£inta predilectă (Distih patriotic – „Românul s-a născut poet… / La stat. Acum e la buget!”). Pe lângă umorul de afiliere, care este predominant, la Grigore Cotul este prezent într-o doză destul de mare umorul de self-defeating pe care psihologii îl traduc ca fiind umorul autoironic, când epigramistul se focalizează pe el: DeclaraÅ£ie – „Eu, cu soÅ£ia, pot să spun / Că ne iubim ca-n prima zi / Åži-avem atâtea în comun… / ExcepÅ£ie cei doi copii.”; Pentru o viaţă sănătoasă – „Eu ÅŸi soaÅ£a consumăm / Cam doi litri de lichide, / Dar e greu să ne-ncadrăm / Până cârciuma se-nchide.”; Notorietate pe facebook – „Epigrame-am tot postat, / Like-uri am primit puÅ£ine, / dar succesu-i garantat, / Când pun pozele cu… mine!”; ExcepÅ£ie de la regulă – „Eu mă consider vaccinat / Din clipa când m-am însurat, / Åži când un anticorp apare, E din…efecte secundare.”; Bucurie împărtăşită – „Nu ÅŸtiu dacă v-am mai zis: / Anul ăsta-ntâia oară, / Eu ÅŸi soaÅ£a ne-am permis / Un sejur la noi în Å£ară.”; SoÅ£ia mea e o norocoasă – „Se tot Å£inea în urma ei mereu / Un cerÅŸetor înalt, cu ochii mari, / Åži când s-a-ntors spre el să-i dea un leu, / El i-a întins o sută de dolari.”
Însă epigrama din primul capitol nu este doar element component al unei analize sociologice, ci ÅŸi un scut psihologic care se manifestă prin puterea sa socială. Critica socială cu intruziuni psihologice prezentă la Grigore Cotul poate duce la o umanizare a celor satirizaÅ£i: La psihiatrie – „Pacientul e bolnav, / Însă-i foarte norocos, / Că, fiind atât de grav, / L-au convins că-i sănătos.”; Gândire pozitivă – „DeÅŸi am lipsuri ori dileme, / Sau întristări, aÅŸtept să treacă, / Åži n-are rost să-mi fac probleme, / Când sunt destui să mi le facă!”; Tratament eficient – „M-am dus la psiholog, umil, / În criză de identitate, / Åži-acum mă simt ca un copil / Cu dublă personalitate.”; Cogito ergo sum – „Îmi spun, în funcÅ£ie de stare - / Ca omu`, - câte o-ntrebare, / Dar simt că-s afectat profund, / Când mă întreb ÅŸi nu-mi răspund.”; Vindecarea de nostalgii – „Mă enervez extrem de crunt / Pe soaÅ£a mea, nevinovată, / De mai întreabă: „Unde sunt… / zăpezile de altădată?”
Germanul Albert Schweitzer, care a fost de toate în viaÅ£a lui, spunea că „durerea este un demon al omenirii, mai mare chiar decât moartea”. Am redat acest citat cu o tentă plină de seriozitate pentru că, în esenţă, epigrama din primul capitol este una care se supune conceptului de „durere totală”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
JUSTIFICAREA UNUI PÄ‚GUBAÅž
Pentru cardul cel furat,
Plângere n-am adresat:
Hoţul, sigur cheltuia
Mai puÅ£in ca soaÅ£a mea. (ELENA MÂNDRU)
S-A SCUMPIT BENZINA
Nu se ÅŸtie unde-i vina,
Dar de afirmat e cazul:
Cică s-a scumpit benzina
Că s-a ars o vreme gazul. (VASILE LARCO)
STATORNICIE POLITICÄ‚
La noi e totul ordonat,
Statornicia-i dovedită:
Chiar ÅŸi-un guvern când e schimbat,
Corupţia e neclintită. (VASILE LARCO)
SOCRU GENEROS
Vorbind de-o palmă de pământ,
Se cinsteau, cum e la sat.
Iar la sfârÅŸit, cu jurământ,
Vreo trei palme el i-a dat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UN PUÅžCÄ‚RIAÅž DEVENIT „SCRIITOR”
Pentr-un intelect sărman
Puşcăria este fastă
Fiindcă numai într-un an
Și-a făcut operă vastă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DOMNUL ÅžI DOAMNA
El e mare cartofor
Și recunoscut trișor.
Ea, știindu-i tabietul
Îl triÈ™ează cu … valetul! (DUMITRU MONACU)
DAC-AR FI, DAR NU E…
Dac-ar fi boală prostia
Cu bolnavi în evidență,
Jumate din România
Ar fi spital de urgență! (DUMITRU MONACU)
PLATA LA WC-UL PUBLIC
Când ieÅŸi satisfăcut
Afirmi, cu mult temei,
Că tocmai ai făcut
O treabă de doi lei. (GRIGORE COTUL)
PRECAUÅ¢IE
Să nu alunec în păcat,
De când am angajat o bonă,
Nevasta mea a cumpărat
… o dronă. (GRIGORE COTUL)
GUVERNARE PREA DE DREAPTA?
De când conduc, aceÅŸti tehui
Decrete dau ce duc la drame,
Căci unii crapă de sătui,
Iar cei mai mulÅ£i crăpăm de foame. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNEI POLITICIENE “TUNATE” CARE “COMBATE BINE”
Cu figura-i de starletă,
Opunându-se naturii,
Nu ştiu blondă-i sau brunetă,
Dar e neagră-n cerul gurii. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SCARA DE LA BLOC
Căzând pe trepte, într-o seară,
Vecina mea m-a ridicat,
Dar am căzut şi-a doua oară;
De data asta…în păcat. (ION DIVIZA)
UNUI SALARIAT
Nu suportă strâmbătatea –
Iată marele lui viciu:
Caută-ndârjit dreptatea
Åži pe urmă…alt serviciu. (ION DIVIZA)
TAXARE
Când îl prinse la nevastă
Gol ca la anatomie,
Cică i-ar fi rupt o coastă…
Taxă pentru lăcomie! (GEORGE EFTIMIE)
SCHIMBAREA PORÅ¢ILOR
(c-aÅŸa-i în fotbal)
Ieri, la Poarta Otomană,
Se ducea câte-un miÅŸel
Ca să ceară de pomană,
Azi… la „poarta” din Bruxelles! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI AUTOR DE VOLUME DE EPIGRAME
Citindu-Å£i cartea mai atent,
Constat că sunt în astă lume
EpigramiÅŸti ce au talent
Şi alţii care au volume. (ION MORARU)
RECENSÄ‚MÂNTUL BÄ‚RBAÅ¢ILOR
Degeaba bateţi pe la porţi
Că n-or să iasă-n bătătură
Fiindcă mulţi din ei sunt morţi
După femei şi băutură! (ION MORARU)
TOAMNÄ‚ TRISTÄ‚ PROFIRIE
Păsările, toamna, tac
Iar peisaju-i tot mai tern:
Moare frunza pe copac
Åži încrederea-n guvern. (CONSTANTIN PROFIR)
FLORILE ÅžI OAMENII
Florile dezmiardă cerul
Åži îl scaldă-n rugăciuni;
Zboară peste noi misterul
Ce ne-ndoapă cu minciuni. (CONSTANTIN PROFIR)
DILEMÄ‚
Femeia este o ispită!
BărbaÅ£ii, când o văd se roagă
Să afle cum de-i plăsmuită
Din coastă, când ea-i într-o ... doagă! (MAX OPAIÅ¢)
UNEI DOMNIÅžOARE PE LITORAL
Luând în calcul că e criză,
S-a hotărât de cum se scoală,
Să fie permanent în priză,
De-aceea, umblă-aproape goală! (MAX OPAIŢ)
UNUI INDIVID CU PROBLEME DE ETICÄ‚
Omul are-un singur gând:
(Unii spun c-ar fi o toană!)
Vrând să ia doar ,, peste rând"
Văd probleme de ... ,,coloană"! (MAX OPAIŢ)
POLITICÄ‚ FÄ‚RÄ‚ CAP
La discuÅ£ii, în incintă,
Au lucrat cu mare artă
Tot sperând să iasă CHINTÄ‚,
Åži-a ieÅŸit, dar...CHINTÄ‚ SPARTÄ‚ ! (MAX OPAIÅ¢)
TABLOURI DUNÄ‚RENE
ClocoteÅŸte apa-ntruna,
Cum se zbate la Cazane;
Da-n comune riverine
La cazane fierbe pruna. (SORIN FINCHELSTEIN)
SOCOTEALA PLOPILOR
Pe lângă plopii legendari
Adesea eu am rătăcit;
Or fi cu soÅ£, or fi impair…
Nu prea mai ÅŸtiu… eram pilit. (SORIN FINCHELSTEIN)
PROFESORUL DE MATEMATICÄ‚
O profesie ingrate,
Dup-o foarte dură lege;
Nimeni însă n-o-nÅ£elege
… Că-i cifrată! (EUGEN DEUTSCH)
PROFESORUL DE ROMÂNÄ‚
Te învaţă să vorbeÅŸti –
Chiar cuvinte de la Daci –
Evident să şi citeşti,
Însă nu ÅŸi… cum să taci! (EUGEN DEUTSCH)
MOMENT DE DUIOÅžIE ÎN FAMILIE
Nevasta plânge ÅŸi oftează
Pe braÅ£ul soÅ£ului iubit…
C-a aruncat în el c-o vază
Åži barem nu l-a nimerit! (GHEORGHE BÂLICI)
DUPÄ‚ ANI ÅžI ANI
Au râs cu mine doamne multe,
Frumoase, învăţate, culte,
Dar n-o să pot uita vreodată
Cum mi-a zâmbit, cândva, o fată… (GHEORGHE BÂLICI)
CAP DE LEMN, LIMBÄ‚ DE LEMN
Vezi cum într-un mod nedemn
Pentru funcţii mari,
Chiar ÅŸi limba cea de lemn
Plină e de cari! (VALENTIN DAVID)
LECÅ¢IA DE GEOGRAFIE
Plecat-a Oltul din Ardeal,
Cu Mureşul a fost ca fraţii,
Dar s-a schimbat, paradoxal…
Odată ce-a trecut Carpaţii! (VALENTIN DAVID)
ÅžAHUL DRAGOSTEI
Într-un parc, sub clar de lună,
Unde tinerii se-adună
Să mute piesele de şah,
El spune: Åž… Ea spune: AH! (MIHAI ENACHI)
Å¢EPIGRAME DE CONSTANTIN MANEA
(din ciclul PROFESORIADA)
PROF. MAX OPAIÅ¢-
INVITAT ÎNTR-O TABÄ‚RÄ‚ DE MATEMATICÄ‚ LA HUÅžI
De-aÅŸ ajunge-n HuÅŸi cândva,
AÅŸ umbla numai prin crame.
Doar Max n-are timp să bea,
El gândeÅŸte… epigrame. (CONSTANTIN MANEA)
TABÄ‚RÄ‚ DE MATEMATICÄ‚ ÎN ORAÅžUL VIILOR
Pe cei ce-n calcule sunt tari
În HuÅŸi i-a adunat destinul.
Din ei ieÅŸi-vor cârciumari.
(Vor ÅŸti să înmulÅ£ească...vinul!) (CONSTANTIN MANEA)
ÎN TABÄ‚RÄ‚, PROFESORII COMPUN PROBLEME
Nu vreau să intru în detalii,
Da-n tabără-n această vreme
Au fost poftiţi şi generalii,
Că doar şi ei ne fac probleme. (CONSTANTIN MANEA)
COMPARAÅ¢IE
Un biet profesoraÅŸ îngână
Că el a priceput atâta:
La ISJ e ca la stână,
Că numai baciu’ dă cu bâta! (CONSTANTIN MANEA)
CONFIDENÅ¢A INSPECTORULUI GENERAL
Ne-a făcut o confidenţă:
Ce director va schimba.
La Centrul de Excelenţă
Va fi excelenţa sa! (CONSTANTIN MANEA)
VOTUL ÎN CONSILIUL DE ADMINISTRAÅ¢IE
Şefa noastră, cu mult foc,
Cere să votăm în bloc.
De votatu-n bloc mi-e silă,
Mai bine votăm în vilă! (CONSTANTIN MANEA)
OPÅ¢IUNEA INSPECTOAREI GENERALE
- Aş vrea să ştiu: din ce motiv,
Stimată doamnă profesoară,
Aţi pus director un beţiv?
- Să am pe cine da afară! (CONSTANTIN MANEA)
EXPLICAÅ¢IE
Acel director cam anost
A fost reaÅŸezat pe post.
- E liberal sau P.S.D.-ist?
- Nu, frate, e pupincurist! (CONSTANTIN MANEA)
FUGA DE RÄ‚SPUNDERE
Nu m-a numit pe post perfidul
Şi nu vrea să-şi asume vina.
Mi-a zis c-aÅŸa a vrut partidul…
De fapt, aÅŸa a vrut… vecina! (CONSTANTIN MANEA)
BLONDA BLÂNDÄ‚
O ştiu: au dat-o-ai ei afară
Taman când fiu-i era grav.
Acum, când iar o avansară,
Nu mă-nţelege că-s bolnav! (CONSTANTIN MANEA)
UNUI FOST ÅžEF
A încetat al tău mandat
Åži nu mai eÅŸti ceea ce-ai fost.
Te simÅ£i, se pare, dărâmat.
Normal ar fi să te simţi prost! (CONSTANTIN MANEA)
ZIUA STÂNGACILOR
Stângaci am fost de când mă È™tiu
La propriu, și la figurat
Probabil È™i atunci când scriu,
Scriu cu piciorul celălalt... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CREAMSICLE
Mă-ntreb ca prostu' :Vania-n lotcă
Ar accepta smântână-n votcă?
Și cu sifon portocaliu!
Va zice lumea că-i diliu.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA RELAXÄ‚RII
Cum astăzi e și sărbătoare
E foarte bună-o relaxare!
Deci pot să lenevesc în tihnă
După o lună de odihnă.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SPUNERII DE BANCURI
(Avem libertatatea cuvântului! Și?...)
Spuneai ceva de guvernare
Și te uitai cu teamă-n jur,
Acum îl spui în gura mare
Pe guvernanÈ›i îi doare-n... spate! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CUMPĂRĂRII LUCRURILOR VECHI ȘI IEFTINE
He, pentru noi, pensionarii
Această zi e zi de zi,
Avură grijă demnitarii
Să nu sperăm a lăfăi.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CATALOAGELOR DE COMENZI POȘTALE
Ooo, de-astea sunt acuma gârlă
Și toate-È›i bagă-aceeaÈ™i spârlă:
Ofertele sunt epocale!
Nu-ți spune și cu ce parale... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FOTOGRAFIEI
Doar fotograful avea voie,
Pe aparat era patron,
Acum de el nu e nevoie,
ÎÈ›i faci un selfy È™i pe tron.. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
UNUI DICTATOR
De la tribună, zi de zi,
Ne dă speranţe cu pipeta;
Eu nul văd bine; - ar trebui
Să mai reglez un pic luneta. (DAN NOREA)
IN VINO VERITAS
După ce-am băut, susţin
Fără teama de vendetă:
Adevărul stă în vin
Şi minciuna-n etichetă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EU ÅžI CRÂÅžMÄ‚RIÅ¢A
(după o idee de Fănuş Neagu)
Dânsa-ntreabă cu temei
Când pe lângă mine trece:
- Cum preferi vinul să-l bei?
- Îl vreau gratis, mult ÅŸi rece. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BEIZADEAUA
Cum e cel mai tare-n tată
Nu s-a plâns de bani vreodată,
Nici de minte nu se plânge,
Că mereu minte de stinge. (VASILE MANOLE)
AM AJUNS PE NULA-NULA, ÎN FOTBALUL EUROPEAN…
Trei echipe-n play-off, proaste,*
Cu cine să pleci la oaste?
E fotbalul Becal-Burlean,
Ați văzut mai proști vreun an? (DUMITRU BUJDOIU)
* Scoruri de rahat, FCSB, CRAIOVA ȘI CFR: 1-2, 1-1, 0-0, cu Viking, Hapoel și Maribor
INFLAÈšIE DOAR 15%
A dracu’ statistica,
Scoate cifrele din burtă;
Energia și păpica
S-au scumpit sută la sută! (DUMITRU BUJDOIU)
CUM DEVII MILIONAR
O nevastă perspicace,
Azi, milionar te face;
Știe Pinul, n-ai habar,
Ieri ai fost miliardar. (DUMITRU BUJDOIU)
RUGA BEÈšIVULUI
Ferește-mă, Doamne, de rele,
Parkinson, prima din ele;
Iau pastile, în zadar,
Tot vărs juma de pahar. (DUMITRU BUJDOIU)
LA SEXOLOG
Precaut, cu grijă mare,
Să nu devin impotent,
I-am cerut întăritoare;
Mi-a dat un sac de…ciment. (DUMITRU BUJDOIU)
EPITF - UNEI FEMEI VORBÄ‚REÅ¢E
Sub această piatră zace
Doi iubiţi ce i-a avut.
Între ei, ea astăzi tace
Că în viaţă n-a putut. (ADRIAN TIMOFTE)
CELUI CE A DISPUS COBORÂREA
DRAPELULUI ROMÂNIEI DE PE
CLÄ‚DIREA GUVERNULUI
(motivând că nu suportă culoarea roÅŸie)
La roÅŸu taurii sunt zmei
Căci lupta-i artă pentru ei.
Prin fapta-i se crede un erou.
El nu este taur – este BOU. (ADRIAN TIMOFTE)
DAR CU SUVERANITATEA CUM RÄ‚MÂNE?
Nu poate nimeni să ne-nchinge,
Țări suverane, în UÉ.
Un boss încearcă-a ne convinge
C-a fost, dar astăzi nu mai e. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN TANCHIST ȘANTAGIST
În cap îi intră gărgăunul:
La ce să iei o-ntreagă țară?
Nu-i mai dihai să stai cu tunul
Lâng’- o centrală nucleară? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ACEȘTI UCRAINENI N-AU ȚARĂ?
Când È›ara-È™i apără plăieÈ™ii,
Uitând de tihnă È™i huzur,
Doar oligarhii și aleșii
Sticlesc pe Coasta de Azur. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTREBARE ȚĂRII LUI PEȘTE PRÄ‚JIT
Cum explici tu unor minți neroade,
Conform cărei legi, țară-a lui pește,
Când consumul energiei scade,
Șod, profitul companiilor crește? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE SÄ‚ FIE MONOVALENTÄ‚?
Orășean sosit la țară,
A făcut, purtând È™i-o lentă,
Dintr-o casă mortuară
O sală polivalentă. (LERU CICOARE)
MATUSALEMUL DIN FRUNTEA BÄ‚NCII NAÈšIONALE
ȘI BALUL BĂNCILOR COMERCIALE
Cum le-a spus c-au sărit calul,
Cum a stins ROBOR-ul balul.
Dar dobânzii lui Matús
N-o fi chip un ac de pus? (LERU CICOARE)
CINE S-A ÎMBOGÄ‚ÈšIT PE PIELEA
CONSUMATORULUI DE ENERGIE?
Companiile de stat
Nici un deget n-au mișcat,
Și-au triplat profiturile
Și statul – veniturile. (LERU CICOARE)
DE CE OFICIALITÄ‚ÈšILE TOLEREAZÄ‚
O ASEMENEA ÎNȘELÄ‚CIUNE?
Cum crește prețul la baril,
Cum explodează carburantul.
Când preÈ›ul scade, prin ce È™pil
La pompă-l umflă speculantul? (LERU CICOARE)
UN PRIMAR, ÎN SECETÄ‚, ÎN AȘTEPTAREA PLOII
Sus, o escadrilă NATO
Norii-alungă, ploile.
„La harbuji mergi, nechemato,
Ca să sperii ciorile!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CAMPIONII ROMÂNI LA CANOTAJ N-AU FOST
ÎNTÂMPINAÈšI DE OFICIALITÄ‚ÈšI
Nu vă-ntâmpină cârmacii
Aur aducând în È›ară?
Ia-ncercați a-l scoate-afară
Și-ți vedea cum vin gonacii! (NICCOLAE CRIHĂNEANU)
BIETUL MINISTRU AL SPORTULUI
Ar fi venit să-ntâmpine eroii.
Sportiv și el, onorul le-ar fi dat,
Greu buchisind salutu-n câmpul foii,
Dar dacă nimeni nu l-a invitat… (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CA SÄ‚ NU AJUNGI CIUCA BÄ‚TÄ‚ILOR
Taină, -n tenisul cel mare,
Nu-i să simÈ›i când să te bagi,
Ci e marea luminare
De-a È™ti când să te retragi. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NATURÄ‚ MOARTÄ‚
Ei pădurile retează,
ÎÅŸi fac vile mari, cu turle,
Urşii nu mai hibernează,
Uită lupii să mai urle. (TEODOR JACOTĂ)
OLTENII
Buni din cobză şi din liră,
Făcători de alivence,
Gâtul lor li se lărgiră
Mustăcind spre moldovence. (TEODOR JACOTĂ)