O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
George Eftimie vine cu un al doilea volum de epigrame, unul aÅŸezat conceptual, intitulat „Pe ContraSENS” (Editura „Editgraph”, Buzău, 2022; prefaţă: Florin Rotaru).
Am citit ÅŸi primul volum al acestui autor („Umor pe poante”). Un volum în care e vizibil umorul reflexiv bazat pe pasiune intelectuală, pe un prezent bine diagnosticat ÅŸi pe un civism militant (vezi „Loc de dat cu…epigrama” nr. 123). Volumul în discuÅ£ie e pus sub sensul conceptului de reziduu. Autorul are măiestria de a-ÅŸi concepe un năvod astfel încât să prindă impurităţile societăţii, cărora le dedică o epigramă. E un fel de tratat care vizează sensibila sferă a kakistocraÅ£iei. Folosit în 1998 de Dorin Tudoran, termenul este preluat printr-o extensie din limba engleză ÅŸi s-ar explica astfel: „guvernarea de către cele mai nepotrivite persoane”. De fapt, el vine din limba greacă unde „kakisto” este superlativul lui „kakos” ( = rău), iar englezii i-au dat sensul prezentat mai sus. Dorin Tudoran crede mai multe despre valoarea intrinsecă a termenului kakistocraÅ£ie, o credinţă ar fi că s-ar afla în fiecare din noi. Probabil depinde de gradul de virusare a individului. Åži Codrin Liviu CuÅ£itaru observă un sindrom kakistocratic în societatea noastră (vezi „Dilema veche” nr. 360 din 2011): „Politicianul moldo-vlah, în ansamblu, este kakistocrat. Un kakistocrat absolut democrat. Propun, de aceea, ca discuÅ£iile tehnice din România, referitoare la „orientarea politică de dreapta“ sau „orientarea politică de stînga“ („orientări“ ridiculizate oricum, în ultimii ani, de comportamentul duplicitar, în „alianÅ£e“, al politicienilor băştinaÅŸi), să înceteze odată pentru totdeauna! Omul politic român nu este nici de „dreapta“, nici de „stînga“, nici de „centru“. Nu e nici liberal, nici democrat, nici conservator, nici socialist. El rămîne, orice ar fi, doar un destoinic kakistocrat. Lupta politică însăşi se vrea, prin urmare, un „skandenberg“ kakistocratic, unde cel mai „muÅŸchiulos“ (ÅŸi mai veros) cîÅŸtigă necondiÅ£ionat”. Pe aceÅŸtia îi prinde năvodul lui George Eftimie, pe cei intraÅ£i pe „contraSENS” unde ponderea kakistocraÅ£ilor este covârÅŸitoare: comunismul ca ceva rezidual în majoritatea românilor, metodele miliÅ£ieneÅŸti ca un sindrom rezidual în ÅŸefii jandarmilor sau obiceiul de a apela ÅŸi reclama la „înalta poartă”: ProtecÅ£ie – „Limba noastră-i în pericol / Åži aleÅŸii-n mod solemn, / O salvează de ridicol, / Apelând…la cea de lemn!; ConspiraÅ£ie – „Åži astăzi vestul se mândreÅŸte / Cu Marx ÅŸi Engels, curios, / Pe noi doar ne compătimeÅŸte / Că prea-i luăm în serios!; Diagnostic – „Că-i bolnav vin să ateste / Trei dinÅ£i sparÅ£i, temperatura, / Cică-n iarnă la proteste… / A uitat să-ÅŸi Å£ină gura!; Vine primăvara – „Bate vânt de primăvară / Peste câmp ÅŸi peste Å£ară”, / Cât ar bate, cât ar Å£ine, / Tot jandarmii bat mai bine!”; Binefacerile apartenenÅ£ei la UE – „E-o binecuvântare / Cu statul paralel, / Că rufele murdare / Se spală la Bruxelles!”; Åžeful de post – „Cheamă hoÅ£ii ÅŸi-i adună / Când ÅŸi unde are chef, / Iar ei vin, că în comună / ToÅ£i îl recunosc de…ÅŸef!”; La Consiliul Europei – „Românii-s tari c-aÅŸa li-e vâna / Åži de primesc un ÅŸut în fund, / PătrunÅŸi de un respect profund / Răspund instant… cu săru-mâna!”.
Năvodul lui George Eftimie, având plasa deasă, nu prinde numai plevuÅŸca plină de vicii, ci ÅŸi pe politicieni. La ei există o frapantă contradicÅ£ie între vorbă ÅŸi faptă, între adevărul declamat ÅŸi lipsa de respect pentru el. Acestea sunt lucruri pe care le ÅŸtie tot românul ÅŸi nu puteau fi evitate de autor: Ce ascund guvernanÅ£ii – „De le-ai vedea te-apucă nebunia, / Autostrăzi ce nu-s nici la extern / Ar împânzi mai toată România, De n-ar sta pe planÅŸetă…La Guvern!”; Recalificare – „Sărac ţăranul de la noi / E într-o stare critică / Åži trage-n jugul pentru boi, / Că ăştia fac politică!”; Alesul nostru – „Alesul nostru-i om de caracter / DemocraÅ£iei mare exeget, / / Poporului un nesperat reper… / Åži pentru Å£ară… gaură-n buget!”; Austeritate – „Ä‚ÅŸtia care vin acum / Un program ne prezentară, / Să nu creÅŸtem pe consum / Ci pe muncă… voluntară!”; Alesul neamului – „El nu-i un oarecine / Åži când deschide uÅŸa, / Minciuna parcă-i vine / Întocmai ca mănuÅŸa!”; Excluderi din partid – „Au fost dezbateri la partid / Åži-au zis că-i bou, l-au pus la zid, / Lui nici nu i-a venit să creadă / Că-l dau afară din cireadă!”; Candidatul ideal – „A ÅŸi furat, a ÅŸi minÅ£it, / A spus trăsnăi necontenit, / Åži fin`ndc-a devenit „model”… / Se bat partidele pe el.”
Cartea lui George Eftimie este un jurnal în epigrame, consecinţă a unei stări de veghe. Ea nu are o arhitectură modulară. Apelând la ironie ÅŸi la mecanismele epigramei, ni se dă o construcÅ£ie bloc care permite o viziune psiho-socială despre lumea românească de azi. Spiritul reflexiv ÅŸi inserÅ£iile filozofice ale autorului determină ca epigramele, pe lângă umorul consistent pe care îl emană, să fie ÅŸi adevărate creaÅ£ii cu valenÅ£e analitice. Punctele de vedere ce transpar din fiecare epigramă pun în evidenţă ÅŸi un subiectivism care nu se abate de la etica timpului prezent. Buzoian fiind, e normal să Å£ină ÅŸi cu Nigrim ( Dueluri celebre – „De Cincinat atât reÅ£in Că avea păr, dar cam puÅ£in, / Åži cu Nigrim făcând duel, / Ar fi rămas … ÅŸi fără el!”), dar în cele 175 de pagini ar fi singurul puseu de subiectivism exacerbat. Cuvântul „contraSENS” din titlul cărÅ£ii alătură subiectivismului autorului partea reală a timpului prezent dominat de politicieni ÅŸi kakistocraÅ£i. Ei ne dau un sens, noi îl urmăm, iar în ipocrizia lor, vin pe contrasens., alterând relaÅ£ia dintre vorbă ÅŸi faptă.
Apreciez efortul reuÅŸit al Lui George Eftimie de a alcătui, luând ca metodă metafora năvodului ÅŸi ca instrument epigrama, acest jurnal care vizează etica românească actuală.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SÄ‚RUTUL EPIGRAMEI
Este zâmbetul pe buze
Ce-ar lansa spre minţi obtuze
Mici săgeţi de archebuze
Dacă-i inspirat de muze! (EUGEN DEUTSCH)
UNUI PSEUDO-POET
Din răsputeri te străduieşti
Să laşi, prin gravele erori,
Chiar poezia ce-o „slujeÅŸti”
Orfană de mulÅ£i cititori. (ELENA MÂNDRU)
APRECIERE LINGVISTICÄ‚
E limba noastră ca un lan de grâu
Ce unduieÅŸte-n soare, curge râu,
Dar, din păcate, uneori suspină
Că-i sufocat cu fire de neghină. (VASILE LARCO)
SUNT MARTORUL VIEÅ¢II MELE
Traseul este redactat
Prin câteva zeci de cuvinte
Şi spun, cinstit, că am uitat
Doar ce nu mi-am adus aminte! (VASILE LARCO)
DEZAMÄ‚GIREA UNEI FEMEI
Stând în baie cam un ceas:
Corpu-întreg È™i l-a spălat,
Peste tot s-a epilat...
Însă grasă a rămas.(MIHAI HAIVAS)
PARTAJ DUPÄ‚ DIVORÈš (anapest)
Epilog cu ultraj
La un fost mariaj,
Când împart, cu scandal,
Ce-au avut și-n țucal.(MIHAI HAIVAS)
REZOLVARE
Viaţa şi-a analizat
Şi găsind că e cu minte
Brusc el ÅŸi-a abandonat
Datoria de părinte. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REPRODUCEREA „ÎN VITRO”
Văd epigramiÅŸti plângând
Rime n-au la: „poamă acră”
Căci ÅŸtim cu toÅ£ii, în curând,
O eprubetă va fi soacră. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SOLUÈšII PENTRU PERIOADA DE SECETÄ‚
Cum, peste tot, pământul crapă
Și râurile-s în scădere,
Să fac economii la apă,
Mai beau un vin, mai beau o bere… (GRIGORE COTUL)
ADEVÄ‚RUL GOL-GOLUÈš
Șapte zile-ntregi la mare,
Să reziști e peste poate,
Că-s atât de scumpe toate
Fetele ce stau la soare. (GRIGORE COTUL)
UNUI TÂNÄ‚R AGRONOM
Pe-un lot cu cel mai bun pământ,
Un “geniu” în agricultură
A pus prea mult îngrăşământ
Åži l-a ratat. Poftim cultură! (PETRU-IOAN GÂRDA)
CE CONTEAZÄ‚?
Există autori de epigramă…
Catren…însăilare…ce insistă
Să mă atace, poate-i bag în seamă;
AÅŸa se zice, poate că există… (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNORA
Fără să vă caut musai vina,
Vă aduc acum un reproş:
În dilema „oul sau găina”
Å¢ineÅ£i cont, vă rog, ÅŸi de…cocoÅŸ! (ION MORARU)
CONTRASTE SOCIALE
Vieţuim, doar prin ruine,
Omul harnic e mai rar;
Longeviv, ca un măgar,
LeneÅŸul o duce bine. (CONSTANTIN PROFIR)
ŢĂRANUL ŞI CAZANUL
Când cazanul îl porneÅŸte
VieÅ£ii îi găseÅŸte sens,
Alambicul preţuieşte
Dar mai mult al lui condens. (VASILE MANOLE)
JOC LA SACRIFICIU
După ani de căsnicie,
Când nimic nu mai e bun,
Poţi umbla la strategie
Dând o DAMÄ‚ pe... NEBUN! (MAX OPAIÅ¢)
DILEMÄ‚ ÎN EDUCAÅ¢IE
Prostia-i ,,atribut familiar"
Şi asta, parcă tot mai mult s-acceptă;
Mă tem că ne-am prostit, şi n-am habar,
Conceptul dacă-n şcoală se...exceptă?!... (MAX OPAIŢ)
OFERTE AUTOHTONE
Seara, pe autostradă,
Face semne la maÅŸini,
Urmărind ca să se vadă
Ce promite la...străini! (MAX OPAIŢ)
DISPUTE EPIGRAMATICE
Se bat în epigrame unii
Ce se pretind a fi confraţi,
Dar nu rezistă presiunii,
Că-s alţii mult mai talentaţi! (MAX OPAIŢ)
SÄ‚RACII BOGAÅ¢I
Fiindcă e democraţie,
Bancherii vor mai sus ROBOR-ul,
Iar taxa pentru lăcomie,
Să o plătească tot poporul! (VALENTIN DAVID)
PROFIL PROEMINENT DE POLITICIAN
Are conturi pline, case,
Sunt uimit de nu am glas:
Chiar de roade numai oase,
Este anormal de gras! (VALENTIN DAVID)
LA SENECTUTE
Îl enervau de dimineaţă
Atâtea ÅŸtiri vozând abuzul,
Acuma duce altă viaţă
Că i-a slăbit de tot…auzul! (GEORGE EFTIMIE)
UNEI JURATE
A jinduit înverÅŸunata
O aspră poruncă,
Să condamne prostituata
La locul de muncă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SUPÄ‚RARE
Iubita m-a parasite,
Mai mare năpasta!
Nici să plâng nu îmi permit,
Mă bate nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZIUA UITÄ‚RII
M-apucai de butonat
Cică azi e sărbătoare.
Sărbătoare - însă care?
Uite, na, că am uitat! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA OZN-URILOR
Eu tot mă rog la Dumnezeu
Poate trimite-un OZN-eu
Și să îi ducă la plimbare
Pe politruci cu ... Ursa Mare. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA COMPLIMENTÄ‚RII ÎN OGLINDÄ‚
N-am fost vreodată narcisist,
Dac-aÈ™ fi fost, acuma trist
Aș constata, așa, la rece
Că timpul ăsta iute trece... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PRÄ‚JIRII OUÄ‚LELOR PE TROTUAR
La cât plătesc gazul pe lună
Pomană-i de la Dumnezeu
Canicula. Omleta-i bună
Dar scârÈ›âie-ntre dinÈ›i din greu. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA DEPENDENÈšILOR DE MUNCÄ‚
He, he, dependenți de muncă
Pe aici, prin Românica?
Cei ce fluieră prin luncă
Ași sunt la făcut nimica! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SPUNERII ADEVÄ‚RULUI
Dac-ar fi după tipic
Crainicii de pe la știri
Ar trebui să tacă, zic.
Să depene doar amintiri.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SÄ‚RUTULUI
LA CE BUN?
Sincer, nu prea merg la moaște
SoaÈ›a - cam din an în PaÈ™te
Iar despre pupat de poale
Să n-aud, că intru-n boale! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI OCULIST
El e un medic iscusit
Cu gafe ce survin grămadă:
Un pacient care-a orbit
Acum… n-are ochi să-l vadă. (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI MEDIC
De la pacient Dominte
Ia toÅ£i banii înainte,
Vin, coniac, ardei ÅŸi ceapă…
Că, de obicei, nu scapă. (GHEORGHE BÂLICI)
INTEGRARE EUROPEANÄ‚
LA CHIÅžINÄ‚U
Înregistrăm, cu noul parlament,
Succese mari pe arii mai extinse:
Moldova a ajuns în Occident…
La depărtarea unei mâini întinse. (ION DIVIZA)
GEOPOLITICÄ‚
De la Don la Eufrat,
Din Balcani la Magadan,
Cel mai mare diplomat
Este tancul lui Ivan. (ION DIVIZA)
ÅžI IARTÄ‚ ELIS GREÅžALELE NOASTRE…
Azi e-o dată însemnată,
În istorie marcată –
La erori de prozodie,
Elis dă o amnistie. (SORIN FINCHELSTEIN)
LACTAÅ¢IE RÂPEANÄ‚
Elis – drept când s-a născut,
Åži când Å£âÅ£a a cerut –
Biberon îi dete mama
Cu Humana-Epigrama. (SORIN FINCHELSTEIN)
RÄ‚STURNAREA VALORILOR
Aş vrea acum să vă explic,
Că e momentul oportun:
În viaţă „omul de nimic”
De obicei e „omul bun”! (MIHAI ENACHI)
CLARIFICARE
Ca să priceapă cititorul
Că o idee-i oportună,
Cu capul, mâna ÅŸi „piciorul”
Se face-o epigramă bună! (MIHAI ENACHI)
CONCLUZIE DUPÄ‚ 35 DE ANI
SoÅ£ia când o iei, destinul
Ţi-acordă o facilitate:
PoÅ£i făr-avans, cu buletinul…
Dar vei plăti întruna rate. (DAN NOREA)
ASOCIAÅ¢IA DE LOCATARI
A născut vecina gemeni,
Şi se-ntreabă reciproc:
E posibil ca să semeni
Cu toţi cinci vecini din bloc? (DAN NOREA)
CASUS BELLI
Pentru ce delict de pe maidan
RuÈ™ii pe ruteni îi pedepsesc?
Deliciosul borÈ™ ucrainean
Îi stătuse-n gât celui rusesc. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SCHIMBARE DE EXPONATE ÎN CAPITALELE EUROPEI
Tancului „liberatoriu”
(Nu l-ar ocoli rugina!)
Îi ia locul, meritoriu,
Cel distrus în Ucraina. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
COMISIA EUROPEANÄ‚ A APROBAT
TREI INSECTE PENTRU ALIMENTAÈšIA PUBLICÄ‚
Greieruș, lăcustă și molete,
Noile-n UE delicatese:
De parfumul lor te-mbeți sticlete,
Iar de preÈ› – ochii din cap îÈ›i iese. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
RM: ÎNTRE EST ȘI VEST
Candidată-n ÚE pe-apucate,
Îi dau ghes investitori din Vest,
Doar că – licitaÈ›iile trucate -
Le câÈ™tigă-n draci tot cei din Est. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
REACÈšIA KAZAHSTANULUI LA ÎNCHIDEREA CONDUCTEI
DE PETROL SPRE ȚĂRILE EUROPEI DE CĂTRE RUSIA
Nici n-a-nchis țarul conducta
De petrol kazah spre ÚE,
C-au și prins să spargă cucta
Sancțiile bătute-n cuie. (LERU CICOARE)
FÄ‚RÄ‚ COADÄ‚ NU PUTEM TRÄ‚I
Coadă la ulei, la lapte,
La răbdări prăjite, coapte,
Iar de azi ni-i dat să fie
Coadă la președinție. (LERU CICOARE)
DIN BUNÄ‚VOINÈšA PRIM-MINISTRULUI,
REMANIEREA UNOR MINIȘTRI SE AMÂNÄ‚
Șapte luni i-a tot tocat
Că-i va rade pe uscat.
Câte-i va pisa tot el
Că-i va tunde brebenel? (LERU CICOARE)
CÂND NU-I ESTE PERMIS NICI BOULUI, NICI LUI JUPITER
Șeful Auto acuzat
De viteze interzise,
Când va fi eliberat,
Cine ne-o mai da permise? (LERU CICOARE)
VAI ȘI-AMAR DE … GURA LUI
Când înfulecă un pui,
Turcii dau la gura lui.
Când să tragă-o-njurătură,
Parcă are prune-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA MASA DE POMENIRE A MAESTRULUI
La un colÈ› de È™inc râdeau,
La alt colÈ› de È™inc plângeau.
Parcă-È™i înscenase dânsul
Comedía râsu’ – plânsu’. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NU SE REÈšINU NICI MORTUL
La sicriu, de bun rămas,
Popa fârnâind din nas,
Un ortac pufni în râs,
Că È™i mortul a surâs. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CHELFĂNAT ȘI ARESTAT
N-a rămas loc nerâmat.
A-ncasat un carcerat
Și un pui de bătăiță,
Că, prin somn, și-acum coviță. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNCÄ‚ O CRIZÄ‚ (DE TIMP)
De-altă criză avem parte:
N-ai timp să citești o carte,
La teatru n-ai timp, e greu;
Dar la crâÈ™mă ai mereu. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNCEPE ALT CAMPIONAT
Becali, profet de zăvoi,
Anti-fotbal, zice-n pripă:
De-ar juca doar o echipă,
Tot voi prinde locul doi. (DUMITRU BUJDOIU)
TIC-FRECUȘTIC LA UN MARE TENISMEN
Are-un ciudat ritual,
Cam enervant pentru toți,
Prea jenant la un Nadal:
Se freacă și la chiloți. (DUMITRU BUJDOIU)
MOTIVAÈšIE
Chiar de la însurătoare,
Vecinu-i puse-o-ntrebare:
- Ce dracu văzuși la asta?
- De-ai ști ce soră-are nevasta?! (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI SONETIST
Cu multă caznă tu te-ntreci
A cizela sonete reci.
Dar publicul, când le citeÅŸte,
ÎnnăduÅŸeÅŸte! (CINCINAT PAVELESCU)
UNUI CONFRATE INDISCRET
Amândoi avem o boală
Şi-am căzut victima ei:
Eu, chelia naturală,
Tu, chelia de idei! (CINCINAT PAVELESCU)
UNUI JUDECÄ‚TOR IRASCIBIL
Al meu spirit mă va scoate
Din magistratură. Poate!
Dar mirarea-i: cum pe tine
Tocmai lipsa-i te menţine? (CINCINAT PAVELESCU)