O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Continuăm aceste rânduri cu referire la Cincinat Pavelescu, considerat de contemporanii săi ca fiind: 1. „prinÅ£ul lirismului ÅŸi spiritului nostru”; 2. „un adevărat aristocrat al literaturii române”; 3. „omul care se integrează în liniile definitive ale spiritului uman”; 4. „prinÅ£ul bunelor maniere poetice” etc. Ilarie Chendi spunea în 1907, pe când Cincinat Pavelescu avea 35 de ani, următoarele cuvinte: „În serile noastre frumoase adeseori făceam roată în jurul lui ÅŸi el ne încânta cu verva neîntrecută, cu gluma, cu epigrama, cu improvizaÅ£ii”. Citatul este preluat de I. Al. Bran-Lemeny în articolul său „Cincinat Pavelescu ÅŸi epigrama”, publicat în „BraÅŸovul literar” nr. 4-5 din 26 noiembrie 1932, număr dedicat integral epigramistului la împlinirea vârstei de 60 de ani. Pornind de la considerentul că „epigrama este nu numai o caracteristică fundamentală a poetului ci ÅŸi dovada însăşi a tinereÅ£ii lui”, merită reÅ£inute alte câteva segmente din acest veritabil laudaÅ£io: 1. „sentimentalismul lui Cincinat Pavelescu este mai mult de domeniul cerebral-estetic, decât psihic” ÅŸi de aceea „epigramele lui nu sunt o reacÅ£ie impulsivă ÅŸi impetuoasă, pornită din revoltă sufletească, din nemulÅ£umiri profunde, ci ele sunt săgeÅ£i de aur aruncate din arcul unui spirit exuberant, vioi, amical ÅŸi cavaleresc. Cincinat Pavelescu nu cunoaÅŸte răzbunarea. El împunge cu razele soarelui, cu nobleÅ£e, fără să distrugă, înviorând chiar pe adversar, ÅŸi-i oferă adeseori laturi descoperite”; 2. „Cincinat Pavelescu este totdeauna gata să scoată din tolba-i fermecată săgeÅ£ile înmuiate în praful de argint al spiritului ÅŸi ironiei ÅŸi să producă explozia neaÅŸteptată a unei lumini înviorătoare, ce nu răneÅŸte niciodată. Rachetele epigramelor sale, cu spiritul lor multicolor, sunt totdeauna de esenÅ£a cea mai pură, cristale ÅŸi diamante transformate în energii de spirit”; 3. „când mediul, printr-un eveniment, printr-o împrejurare oarecare îi apasă butonul sensibilităţii sale artistice, portiÅ£a de puf a subconÅŸtientului se întredeschide uÅŸor ÅŸi inspiraÅ£iei, se revarsă în unde discrete, dar poruncitoare de creaÅ£ie. Maestru al verbului ÅŸi al formei, el ciopleÅŸte ÅŸi cizelează micile-i capodopere, perle de artă pură, ruptă din aÅŸtri”.
În acelaÅŸi număr al „BraÅŸovului literar”(nr. 4-5 din 1932), poetul Dimitrie Ciurezu scrie un articol cu un titlu sintetizator: „CărÅ£i, flori, femei…”. Întreaga arhitectură a acestui laudaÅ£io al lui D. Ciurezu pune în evidenţă un stil poetic special; 1. „ca scriitor Cincinat Pavelescu a alternat între causeria acidă sprintenă a salonului ÅŸi între alura heraldică a cavalerului cu pelerină. Un prodig, care s-a risipit cu o abundenţă de maharajah, la masa unui negustor ca ÅŸi în încăperile princiare. Nu există distincÅ£ie pentru Cincinat Pavelescu. O extraordinară inteligenţă însă, îl adaptează tuturor mediilor. Sursele nu se amestecă. Åžtie să servească o salată naÅ£ională, ca ÅŸi un amar de cea mai nobilă esenţă”; 2. „dar peste toate tronează femeia. Eternă, obsedantă, suscitând toate resursele lui de poet, îl cheamă ca un mister. Către ea se îndreaptă toate esenÅ£ele lui spirituale. Un madrigal, un elogiu, o remarcă: toate pe dimensiuni superlative, cad ca o ploaie de confeti”; 3. „epigrama, pe care a cultivat-o cu atâta inteligenţă, a fost o armă, invincibilă pe care a practicat-o pentru a-ÅŸi feri predilecÅ£iile de elită: cărÅ£ile, florile, femeile…”.
Åži N. Crevedia se ocupă de epigramistul Cincinat Pavelescu într-o intervenÅ£ie intitulată chiar „Epigramistul”: 1. „catrenele Maestrului au intrat demult în manuale ÅŸi-n domeniul memorării publice. Chelia Maestrului e tot atât de populară ca barba d-lui Iorga, ori cămaÅŸa de in a lui Ion Mihalache”; 2. „tehnica ÅŸi poezia lui sculpturală au atins perfecÅ£iunea, deÅŸi epigramele au toate caracterul improvizaÅ£iei. Cine l-a văzut, apoi, recitindu-ÅŸi-le singur, ÅŸi-a dat seama de arta mare cu care trubadurul ÅŸtie să-ÅŸi pună în valoare ironia”; 3. „epigramele lui Cincinat au darul să nu jignească pe nimeni; gluma lui se exercită neutru, pentru hazul în sine, ca să utilizăm un termen a lui Bergson. Ba de multe ori, ele abandonează complet intenÅ£ia tachineriei ÅŸi cad pe pieptul preopinentului sub forma măgulitoare a elogiului integral – madrigalul”.
Acest număr omagial publică ÅŸi articole care vizează viaÅ£a ÅŸi opera lui Cincinar Pavelescu. Paginile sunt asezonate cu creaÅ£ii ale celui omagiat: romanÅ£e, fabule, cantilene, serenade, madrigale, traduceri ÅŸi epigrame, acestea din urmă fiind definite astfel: „o strofă de patru sau cel mult ÅŸase versuri, pe o idee ingenioasă ÅŸi care se sfârÅŸeÅŸte printr-un vers neaÅŸteptat ÅŸi înÅ£epător.” Aflându-se în redacÅ£ia acestei reviste, Cincinat Pavelescu publică, cu referire la sine, o caracterizare sub titlul „Farniente”: „Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, / Nu m-am târât, n-am pizmuit, / Am fost ÅŸi sunt un biet smintit / Care visează chiar mergând. // Eu niciodată n-am muncit, / Noaptea nu dorm ÅŸi ziua casc, / Poate-aÅŸ fi vrut să nu mă nasc, / Dar nu mă plâng că n-am murit. // Åži nu ÅŸtiu dac-am suferit, / N-am fost sărac, n-am fost bogat; / Am ÅŸi iubit, am ÅŸi uitat, / Am ÅŸi uitat, am ÅŸi iubit”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
PARLAMENTARUL ROMÂN
Pus mereu pe învârteală,
Nu mai arde-alesul gazul:
Bani murdari acum spală
Fără să-ÅŸi mai spele-obrazul! (ELENA MÂNDRU)
OFTALMOLOGICÄ‚
(scrisă imediat după operaţia
de cataractă din 22 VI 2022)
Mi-au extras o cataractă,
Înfoiată ÅŸi compactă;
Am motiv deci să suspin:
Optic, nu mai sunt virgin. (SORIN FINCHELSTEIN)
OPERAÅ¢IE DE CATARACTÄ‚
(scrisă imediat după operaţia
de cataractă din 22 VI 2022)
Cum au venit cei doctori mari
Şi au făcut o tăietură,
Mai am nevoie de-ochelari…,
Dar numai în caricatură. (SORIN FINCHELSTEIN)
CONFIRMARE
(scrisă imediat după operaţia
de cataractă din 22 VI 2022)
De patru zile constipat -
Åži nu ÅŸtiu care-o fi cusurul -
Mă ia, de ieri, cu vomitat;
E clar că gura bate curul. (SORIN FINCHELSTEIN)
LA NOI
Se pomeneÅŸte de-un remediu
Şi de-o anume ambianţă.
Dar bunăstarea-i în concediu,
Iar voia bună-i în vacanţă. (VASILE LARCO)
UNOR ÅžOFERI VITEZOMANI
La noi, precum în alte ţări,
Viteza le-a venit de hac
Pe stradă, doar în trei miÅŸcări:
La stânga, dreapta ÅŸi-n… copac. (VASILE LARCO)
MINIFABULÄ‚
Măgaru-a fost iar urecheat
De-al său păstor, prin bălării,
Ce este foarte supărat
Că-i face mult... măgării. (MIHAI HAIVAS)
MUSAFIR NEDORIT (amfibrah)
Domniței, cam prea amețită,
Aflată pe punct de plecare,
Chiar gazda să-i spună, e-n stare,
Că n-a fost nici bine venită.(MIHAI HAIVAS)
CÄ‚ZUT LA DATORIE
Cum m-am apă, nici săpun,
Doar restanţe la chirie,
Despre mine pot să spun,
Că-s căzut la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SINTAGMÄ‚ FINANCIARÄ‚
Pe toţi ea ne ţine-n gheare
Şi deşi n-are coroană
O numim cu-nfiorare
Datoria suverană. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PARAFRAZÄ‚
Având bărbat un bătrânel –
Că are-averi în toată Å£ara –
Åži-a tras amant un tinerel,
Că… toamna nu-i ca primăvara. (PETRU-IOAN GÂRDA)
EXPERIENŢĂ
Când s-a însurat, odată,
Cea cu care-mparte patul,
Teoretic era fată,
Practic o ÅŸtia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)
DECLARAÅ¢IE DUPÄ‚ ALEGERI
Sunt sincer şi vă spun cinstit,
C-am stat ÅŸi-am tot analizat:
Acum sunt sigur c-am ieÅŸit,
Dar dracu` ÅŸtie-n ce-am intrat! (GRIGORE COTUL)
CU ROÅžU ÎN ALB
S-au dus la miting cu speranţă,
În alb, cu toÅ£ii îmbrăcaÅ£i,
Că se va da o ordonanţă
Să-i scoată şi imaculaţi. (GRIGORE COTUL)
CUGETARE
De multă vreme mă socot
Şi-admit (că altă cale, nu-i):
Adevăratul patriot
E cel ce fură ţara lui. (GRIGORE COTUL)
TAXELE ÅžI CRIZA
AleÅŸii noÅŸtri ne-au sedus,
Iar viaţa noastră-i fără miză,
Prea multe taxe ei ne-au pus
Şi-n plus suntem taxaţi de criză! (MIHAI ENACHI)
BUGETUL CU MAI MULTE MOAÅžE
Şi după lupte pătimaşe
Vedem că noul cabinet
În care sunt mai multe „moaÅŸe”,
Nu poate „naÅŸte” un…buget! (MIHAI ENACHI)
ZIUA PICNICULUI
(Veganiană)
De-acum gata, la picnic
Fără mici, fără șoric,
Nu ne mai culcăm pe iarbă
Ci-o mâncăm, miÈ™când din barbă. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA HOINÄ‚RELII
Azi, hoinarul nostru șef
E cam trist și fără chef
Că a fost, fiind război
Doar la Kiev și-napoi! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA APRECIERII LUMINII ZILEI
Zice-un june: „E ciudată
O astfel de sărbătoare!”
Las' că-l văd eu altădată,
Sub pământ. la trei picioare… (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA INELELOR DE CEAPÄ‚
Eu sunt stăpân peste inele
Atunci când ceapa tai rondele
Și de le pun și la prăjit
Sunt mai ceva ca un Hobbit! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA MAȘINII DE SCRIS
Pe vremuri apăsam o clapă
Acum abia ating o tastă
Dar poezia e tot șchioapă
Atunci când mintea este proastă... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA UNEI TURE DE ÎNOT
BRAVO, DAVID!
Mă întreb, aÈ™a, senin,
Câte ture de bazin
A făcut băiatul nostru?
Stau È™i mă întreb ca prostu' ... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA IEI
Din frumoasa Român-ie
Asta ne-a rămas: o ie
Căci, în rest, tot ce-i român
Are-acum un alt stăpân. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
OBLIGAÅ¢IILE UNUI POLIGLOT
Într-un autocar, prin lume,
Stă o turistă lângă mine
Åži mă întreabă printre glume:
- Le ai cu limbile, străine? (DAN NOREA)
O TIPÄ‚ DE EXCEPÅ¢IE
La vârsta mea evit o vagabondă,
E regula ce-o am demult, fireÅŸte,
Însă mi-a spus o frumuseÅ£e blondă:
- Eu sunt excepÅ£ia ce întăreÅŸte… (DAN NOREA)
SFÂRÅžIT DE POLITICIAN
N-are mai nimic în “puÅ£”,
Tot aÅŸa, nimic în “oală”
Şi se duce gol-goluţ
Spre tăcerea mineral, (CONSTANTIN PROFIR)
AZI ÎN ROMÂNIA
Răul are multe scule
Ce-s “utile” pentru prăzi:
Gropile-s, la noi, destule
În politic ÅŸi pe străzi. (CONSTANTIN PROFIR)
RÄ‚TÄ‚CIRE
Din turmă, oaia azi, nătânga,
La ÅŸes, la deal, ca ÅŸi la munte,
O ia la dreapta sau la stânga
Ciobanul de-i măgar în frunte! (ION MORARU)
GUVERNANÅ¢ILOR
De autostrăzi le pasă
Că sunt foarte necesare
Altfel n-ar putea să iasă
HoÅ£ii azi… “la drumul mare”! (ION MORARU)
DAMA CU CÄ‚Å¢ELUL
Că e iarnă, că e vară,
Frig sau soare arzător,
Scoate câinele afară…
(Fiara e-n interior). (VALENTIN DAVID)
DISCRIMINARE
Deşi maimuţa ni-e strămoşul,
Atuncea când porneÅŸte sfada,
Doar la femei le faci reproÅŸul,
Că uneori mai saltă coada! (VALENTIN DAVID)
SOLUÅ¢IE DE RELAXARE
În concediu, dacă vrei,
Chit că traversăm o criză,
PoÅ£i pleca cu câÅ£iva lei,
Dacă ţii amantu-n ...priză ! (MAX OPAIŢ)
FOTBAL ÎN ,,ÅžTEFAN cel MARE "
Acum abia-mi explic ,,beleaua"!
DINAMO a retrogradat,
Să joace derby iar cu STEUA,
În ,,GROAPÄ‚"!... Chiar adevărat! (MAX OPAIÅ¢)
MIRAJUL INTEGRÄ‚RII EUROPENE!
Cei tineri la străini se-nchină,
Că- n ţară , munca-i o corvoadă;
Afară-n schimb, te-aştepţi să vină,
Åži câini, dar cu... colaci în coadă ! (MAX OPAIÅ¢)
RELAÅ¢II vs. COMBINAÅ¢II
Nu-i la nimeni ca la noi!
Cunoştinţe, cu măsură,
Å¢in în ÅŸcoală-un an, sau doi,
Altele-o... legislatură! (MAX OPAIŢ)
GURA LUMII
Văzând cum au păţit-o unii
Mai rău decât cu un satrap,
Eu mă păzesc de gura lumii,
Căci gura lumii n-are cap… (GHEORGHE BÂLICI)
PLAGIATUL (definiţie?)
E furt, prilej de sfadă,
E doar o potrivire,
Sau maxima dovadă
De-naltă preţuire? (EUGEN DEUTSCH)
S.O.S. CULTURA
Cultura-i astăzi la strâmtoare;
E drept, se strâng poeme-n salbe,
Dar cu atâtea versuri albe
E cert că nu mai au culoare! (EUGEN DEUTSCH)
BUNÄ‚ ÎNÅ¢ELEGERE
S-a măritat o tipă demodată
Cu unul ce-i făcuse-un madrigal,
DeÅŸi-i mai pune coarne câteodată
Nu-l face bou…că-i bun de papagal! (GEORGE EFTIMIE)
AFORISMUL
O cugetare ce întrece timpul
Menită să-ţi deschidă larg Olimpul,
Ce-i scrisă de un om de caracter,
Cum a fost cândva Jean de La Bruyere. (VASILE MANOLE)
INVOLUÅ¢IE
Când pe fată o curta
Îi spunea că-i trufanda.
După nuntă nu se-ndură
S-o scoată din…murătură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA DESPÄ‚RÅ¢IRE
După două zile-n care
M-a iubit, uitând de sine,
Ea îmi zise la plecare:
- O, rămâi! Rămâi cu bine! (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ACTUALII CONDUCÄ‚TORI PROEUROPENI AI RM „AU UITAT”
SÄ‚ ANULEZE O RESTRICÈšIE ILEGALÄ‚ PENTRU UN PARLAMENTAR ROMÂN
DATÄ‚ DE FOSTUL REGIM
I-ntrebăm fără sfială
Într-o stare de vibrato:
O fi-având omul opreală,
Însă cine i-o fi dat-o? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CUM SÄ‚ ÎNTINERINM POPULAÈšIA ROMÂNIEI FÄ‚RÄ‚
A ÎMBUNÄ‚TÄ‚ÈšI CONDIÈšIILE DE TRAI
(în opinia unor părerologi de la noi)
Pleacă tineretu-n lumea mare?
Am ajuns o È›ară de bătrâni?
S-acceptăm curbeți pe val călare
Și vom fi mai tineri ca români. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CINE ȘI CUM RESIMTE PLAFONAREA PREȚULUI LA BENZINĂ
(numai pentru trei luni)?
Plafonând azi preÈ›ul la benzină,
Cel mai mare, nu cel care-a fost,
Statul È›i-a dat câÈ›i lei la chenzină
Și câÈ›i sie să-È™i mai facă-un rost? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PROIECTANÈšII LEGII SIGURANÈšEI NAÈšIONALE PROMIT
SÄ‚ NU LEZEZE LIBERTÄ‚ÈšILE FUNDAMENTALE ALE CETÄ‚ÈšENILOR
Pe cât erau de restrânse
Drepturile de exprimare,
Pe atât sunt de extinse
Sforțările de calmare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MURIM DE FRIG, DAR SUNTEM ÎN PAS CU MODA
Noi, în plină criză energetică,
Ne dezicem de termocentrale,
Pe când nemÈ›ii, -n sminta lor eretică,
Le socot c-ar fi atemporale. (LERU CICOARE)
BRAVII NOȘTRI MINIȘTRI ÎN AȘTEPTAREA (I)EVALUÄ‚RII
Se cutremură-n fotolii ca-ntr-o navă-n naufragiu.
Unii boÈ›mani, slabi de înger, È™ortul È™i l-ar fi udat.
Proiectata atestare-i concepută ca ravagiu:
Prim-ministrul vrea să-i radă fără spumă: pe uscat! (LERU CICOARE)
DAR ÎN PRIMUL MANDAT?
Decât să ne spui ca la profani,
Șmecheruș fățarnic și ciufut,
Ce-o să faci în următorii ani,
Nu mai bine-n primii – ce-ai făcut? (LERU CICOARE)
CUM BÄ‚TEA BÄ‚IATUL CÂMPII
C-o să facă, c-o să dreagă:
ToÈ›i sătui È™i pâinea-ntreagă.
Eu i-am zis de la obraz:
- Cam mănânci, băiete, praz. (LERU CICOARE)
CATEGORIE UȘOARĂ ȘI CATEGORIE GREA
UÈ™or ce se câÈ™tigă
Ușor și se va pierde.
Cum nu-s o cigă-nigă,
Adio și-un praz verde! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUPÄ‚ POSIBILITÄ‚ÈšI
Cât trăia pe picior mare,
ÎÈ™i prăjea burta la soare.
Azi picioarele, sfrijite,
Îl scot la răbdări prăjite. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
TULE-O, PÂRLEO!
Nu-ți provoacă indigestii,
Nici dezgust la handicap,
Dar vorbește la prăpăstii,
De să-È›i pui mâinile-n cap. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SECRETUL DÄ‚INUIRII
Un secret – cu dinÈ›ii-l È›in! –
Să te prăpădeÈ™ti de râs:
Cușma e dubită-n vin,
Iar ciurbanul – în cumâs. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PUȘCĂRII DE LUX
Unii-ar vrea pârnaie fină,
Disco, saună, piscină…
Blondele, ca să reziste,
Cer celule SPA și mixte. (DUMITRU BUJDOIU)
GÂNDACI ÎN LOC DE CARNE
Soluția e salvatoare,
Nu numai pentru mâncare,
Ci și-n scopuri sanitare:
N-aveam deparazitare. (DUMITRU BUJDOIU)
AMOR DO(L)JENESC ÎN SOLSTIÈšIUL DE VARÄ‚
- Fusăi al tău noaptea-ntreagă,
Tu fuși mulțămită, dragă?
- Te dăduși măreț, Mitică,
Fuse noaptea cea mai mică. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF=FEDERAÈšIA ROMÂNÄ‚ DE FEMEI
Avem fotbal de doi lei,
Vrei echipe de femei,
Ca să ne-arate bulanu;
Să voteze cu Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)
O STUDENTĂ CITEAȚĂ
După cărți era avidă,
Mereu cu burta pe carte;
A citit Freud într-o noapte
Și-a rămas, nițel, gravidă. ( DUMITRU BUJDOIU)