Am în bibliotecă volumul de epigrame din 1925 al lui Cincinat Pavelescu, intitulat simplu „Epigrame” („Ramuri”, Institutul de Arte Grafice s. a., Craiova). Volumul are coperta cartonată (hardcover), ediţie din care s-au tipărit 200 de exemplare. Prefaţa aparţine autorului, cititorul putând constata cu câtă atenţie şi gingăşie se referă la epigramă, specia care l-a consacrat definitiv: „Să nu se mire deloc prietenii mei că m-am hotărât să public aceste epigrame. Flori libere, răsărite în vântul capricios al vieţii mele odată statornice şi astăzi risipite pe drumuri, nu credeam c-o să fiu silit să le strâng în buchete şi să le întind trecătorilor. Ele creşteau sălbatice în grădina unui castel astăzi părăsit şi ruinat de năvala războiului. Castelanul ospitalier de odinioară e nevoit să rătăcească stingher prin colţurile parcului părăginit şi să culeagă florile împrăştiate pretutindeni, să-şi zgârie mâinile smulgându-le dintre bălăriile înalte şi grase, pentru ca din preţul acestor mănunchiuri însângerate să-şi ridice iar turnul năruit, în care păstra cu sfinţenie portretele părinţilor, cărţile rare, relicvele copilăriei, nimicurile scumpe – toată comoara de poezie şi de amintire a unei vieţi închinate frumosului.”
Paul Suditu, în „România mare” (25 mai 2020), reia din „Manuscriptum” nr. 2 din 1972 o scrisoare a lui Cincinat Pavelescu trimisă de la Paris, în anul 1923, lui Corneliu Moldovanu (1883 – 1952), poet, prozator şi autor dramatic. Reţin din scrisoare partea care ar putea explica patetismul din prefaţa acestui volum şi reluată mai sus: „Strânsesem în două volume poezii pe care le refăcusem la Sinaia, ca să le public. Au dispărut în vârtejul invaziei. Şi epigramele la fel. Aveam şi nişte piese care le plăceau lui Gârleanu şi lui Anghel. S-au dus şi ele. Războiul nu mi-a lăsat în picioare decât mormântul părinţilor de la Bellu.”
Scriitorul Radu Cosmin (numele adevărat Nicolae Tănăsescu) publică în revista orădeană „Cele trei Crişuri” (anul XVII, iulie-august 1936) articolul eseu „Figuri culturale din Bucureştii de ieri şi de azi: Cincinat Pavelescu”. Un articol dens care se întinde pe patru pagini ale revistei. Spune Radu Cosmin: „Mi-am scăldat sufletul în amintirile ce mă leagă de Cincinat Pavelescu. Treizeci de ani de comuniune de gânduri şi simţiri! Treizeci de ani de adevărată rudenie, frăţietate sufletească şi spirituală. Am recitit scrisorile primite de la Cincinat din toate colţurile pribegiei lui prin ţară sau prin străinătate. Acelaşi om, acelaşi suflet, acelaşi etern copil alergând prin toate grădinile vieţii ca să prindă fluturii de aur ai imaginaţiei lui fecunde şi ai inimii lui veşnic tânără şi îndrăgostită de frumos.”
Articolul este plăcut atât prin arhitectura lui cât şi prin valenţele estetice. Cincinat Pavelescu este comparat cu poetul francez Alain Chartier, a fost gratulat cu sintagma „prinţul poeţilor români” şi a fost considerat un „Ronsard al ţării sale”. Eseul începe cu prezentarea creaţiei poetice a lui Cincinat, constatând că nota dominantă a versurilor sale este eleganţa, puritatea şi înalta moralitate. Dar cum Cincinat Pavelescu este perceput mai mult ca epigramist, a ajuns ca toţi cunoscuţii şi foştii lui prieteni să-i poarte pică pentru nenumăratele lui pişcături. Adaugă Radu Cosmin: „Pornirea aceasta, ca sub impulsul unui demon, de a nu-şi cruţa nici prietenii cei mai devotaţi pentru un succes de o clipă şi pentru ochii unei femei frumoase, i-a îndepărtat multe simpatii şi mulţi protectori. Aşa se explică de ce a fost trimis totdeauna ca magistrat la periferia ţării, neizbutind cu toată celebritatea lui, să fie mutat în capitală”.
Revenind la volumul în discuţie, acesta se deschide cu u un „PRO DOMO”, un mod de a-şi defini propria epigramă – „N-am pretenţia deşartă / Că în goana-acestor rime, / Am închis idei sublime / De revoltă şi de artă! // Dar ca armă-n contra vieţii / Şi ca bici contra prostiei, / `Nălţai râsul tinereţii / Şi tristeţea ironiei…”.
Dar care sunt cei pe care Cincinat Pavelescu nu-i cruţă? Să-i luăm în ordinea în care sunt prezenţi în carte: Nicolae Iorga, Minulescu, un director de teatru, Doinaru, A. de Hertz, Ion Adam, Haralamb Lecca, I. L. Caragiale, Octav Lecca, sculptorul O. Spathe, Şt. O. Iosif, epigramistul Nigrim, Emil Isac, Delavrancea, Dobrogeanu Gherea, Victor Antonescu, M.S. Regina, Dunăreanu, Gala Galaction, Georgel Mârzescu, Ionel Gr. Perieţeanu, prinţul Barbu Ştirbey, domnişoara Angela P., Take Ionescu ş lista poate continua cu denumirile generice de avocaţi, judecători, miniştri, domni, domniţe, căpitani etc., pe care chiar dacă nu-i nominalizează, Cincinat are grijă să poată fi recunoscuţi: Unui poet netalentat, dar foarte pletos – „Găsesc că prea se-ngâmfă el / Cu părul arhiabundent: / Alecsandri era mai chel / Şi parcă -avea mai mult talent!”; Unui confrate obscur – „Un scriitor necunoscut / O epigramă mi-a făcut. / Ca să-mi răzbun pe autor, / Eu voi citi-o tuturor.”; Unui confrate puţin inspirat – „Mă jur – şi fără ironie - / Că eu mă prind să scriu o dramă / În timpul cât îţi trebuie ţie / Să-mi faci o biată epigramă.”; Unui avocat de la Brăila – „Vestitul avocat Fabriciu / Nu-i orator, dar mie-mi place: / Dacă, vorbind, e un supliciu, - / E un deliciu dacă tace.”
Dintre referinţele lui Radu Cosmin la epigrama lui Cincinat Pavelescu, reţinem două: 1. „…oricât de desăvârşite par, ele poartă pământescul contingenţelor ce le-au prilejuit veninul momentului creator. Veninul e al unor anumite vieţuitoare pe care le întâlneşti numai legate de pământ…fac frică şi te fereşti de ele. Nectarul e al zburătoarelor. EPIGRAMA E TELURICĂ”; 2. „Cu toată caducitatea lor, în epigrame Cincinat rămâne neîntrecut. MADRIGALUL ŞI EPIGRAMA AU FOST ARMELE LUI INVINCIBILE”. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii.
(Georgică Manole)
EVOLUŢIA MODEI
Că moda s-a schimbat mereu,
Iar fusta-i scurtă, ori prea lungă,
E ca privirea să străpungă,
Ce-i place şi lui Dumnezeu. (ELENA MÂNDRU)
UNOR ŞAHIŞTI
Cine azi să-i mai aclame
Pentru-a lor nesăbuinţă:
Au făcut un schimb de dame
Şi apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU JUDICIAR
La Tribunalul din Carpaţi,
Când acuzaţii se revarsă
Şi sala-i plină de-avocaţi,
Dreptatea face cale-ntoarsă. (VASILE LARCO)
UNUI POLITICIAN POLISPORTIV
Din a sportului mulțime
El preferă-n interes
Să încerce cât mai des
Săritura-n înălțime.(MIHAI HAIVAS)
CUVINTE DE DUH (anapest)
Cu noi sensuri morale
Doar la oameni de bine,
Chiar și vorbele goale
Pot avea tâlcuri pline.(MIHAI HAIVAS)
PARLAMENTAR CU SOŢIE MINISTRU
Când nevasta mea alege
Unde-i place în vacanţe,
Până să propun o lege,
Ea emite ordonanţe. (GRIGORE COTUL)
PROCES
Colonelu-i judecat,
Şi-a pierdut prestanţa,
C-au găsit la el în pat,
Goală…ordonanţa. (GRIGORE COTUL)
EXPERIENŢĂ
Când s-a însurat, odată,
Cea cu care-mparte patul,
Teoretic era fată,
Practic o ştia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)
CRIZĂ ÎN SISTEM
Sistemul sanitar se-neacă,
E depăşit şi e caduc:
Păcat că doctorii ne pleacă…
Dar unii bine că se duc! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA VASLUI:
SOŢIA CRITICULUI THEODOR PRACSIU ŞI-A
LANSAT VOLUMUL „VREMEA DE SUB GENE”
Văzându-ţi cartea, pentru mine,
Mă tem că „Vremea de sub gene”,
Să nu aducă-n seri senine
Ca musafir, pe…Moşul Ene! (MAX OPAIŢ)
SOŢIA CRITICULUI THEODOR CODREANU ŞI-A
LANSAT VOLUMUL „ÎNGERI ÎN DERIVĂ”
Ca scriitor de perspectivă
Îmi pare cartea preţioasă:
Nu pot fi „Îngeri în derivă”
Când vii cu criticul de-acasă! (MAX OPAIŢ)
CELOR DOUĂ AUTOARE, SOŢII DE CRITIC LITERAR
Book Fest e astăzi la Vaslui,
Evenimentul: o lansare,
Iar autori, soţia lui…
A câte-un THEO…fiecare! (MAX OPAIŢ)
ADEVĂR
Zi de zi, pe veresie,
Bea, din zori la soare-apune
Iar soţiei sale-i spune
Că-i prezent la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
NU, DATORIILOR!
Să nu fac vreo datorie;
Am jurat la tribunal!
Nici la bănci, ori băcănie,
Nici în patul conjugal. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA STEAUA…BASARABENILOR
(după Mihai Eminescu)
Lumina care vine lin
Din zariştea adâncă,
Fiind a stelei din Kremlin…
Ne urmăreşte încă. (ION DIVIZA)
“DULCE ZĂBAVĂ CETITUL CĂRŢILOR”
Eu nu-I citesc pe scriitori,
Dar deschizând o carte,-n fine,
Am constatat cu dulci fiori,
Că unii scriu mai prost ca mine. (ION DIVIZA)
DRUMEŢIE CU BUCLUC
“Pe cărarea spre izvor”,
Clar marcată în folclor,
Pleacă roiuri de virgine,
Dar de-ntors, se-ntorc puţine. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNEI SOŢII DE VEDETĂ
Spunând că soţul tău e-un soare,
Să nu te miri, de afli,-n fine,
Că-n viaţa-i de vedetă mare
N-a luminat doar pentru tine… (GHEORGHE BÂLICI)
LA ÎMPĂRTĂŞANIE
Cum soţul e pe malul gropii
Şi lumânări în sfeşnic ard,
Nevasta îi şopteşte popii
Să afle pinul de la card!.. (VALENTIN DAVID)
UNUI FOST DON JUAN
Picioarele-s ca nişte scoabe,
E slab la faţă şi zbârcit,
Dar merge şi acum la babe,
Pentru descântec şi ghicit! (ION MORARU)
ZIUA PORUMBULUI FIERT
Porumbelu-i păsărică?
Înțeleg și iau amine
Ce înseamnă la adică
Să-l consumi când e fierbinte... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA TRANDAFIRULUI ROȘU
Eu când aud de trandafir
Și, mai ales, dacă e roș
Mă copleșește un sictir
Că-mi vine să-l arunc la coș. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MAȘINII DE CUSUT
Mi-ar trebui așa mașină
Să-mi coasă buzunarele
Că nu-s sărmanele de vină
De nu-mi ajung paralele... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BOURBONULUI
De Bourbon știam că-i vin
Am aflat că-i și tărie
M-aș încumeta să-nchin
Dacă e pe datorie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BLOOMSDAY
James Joyce și-a „cunoscut” nevasta
În astă zi fatidică!
Ca recompensă pentru asta
A fost iertat de critică... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FOTOGRAFIERII NATURII
Ne grăbim să face poze
Cât mai regăsim natura
Șansele nu sunt prea roze
Vine peste noi căldura... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MÂNCĂRII DE LEGUME
Sincer, aș mânca legume
Însă când mă duc în piață
Văd cât costă, soro lume,
Legătura de verdeață! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI ŞEF
Juna, plină de dorinţă,
Angajată prima oară,
E candidă, ca fiinţă,
Şeful însă-i ... ,,tras pe sfoară"! (MAX OPAIŢ)
COMPROMIS ÎN FAMILIE
Peste tot s-a întâmplat;
Cum în teacă doi nu-ncap,
Ea, bărbatul şi-a-mpăcat,
Poalele punând în cap! (MAX OPAIŢ)
PROGRAM DE REZILIENŢĂ
România-i în impas!
Dreapta, stânga, laolaltă,
Progresează ,,PAS CU PAS",
C-au lăsat românul... baltă! (MAX OPAIŢ)
MĂRTURISIRE
Banii nu-i mai ţin pe card,
Am acuma o idee,
Sunt prudent, să nu mă ,,ard",
Cât mai am, îi ţin sub... cheie! (MAX OPAIŢ)
ŢEPIGRAMELE LUI CONSTANTIN MANEA
(MĂSURI FĂRĂ MĂSURĂ)
APRECIERE
E şcoala noastră îndrumată
Spre-o destinaţie finală:
Spre România educată,
Da-i drumul plin de-abrambureală. (CONSTANTIN MANEA)
U.S.R.-IŞTII CONTRA SORIN CÎMPEANU
O fi Câmpeanuu cum se spune,
Dar, dacă vreţi să nu mai fie,
Gândiţi şi voi o moţiune!
Ce-aţi scris acum e-o băşcălie! (CONSTANTIN MANEA)
U.S.R.-IŞTII SUSŢIN CĂ MINISTRUL ESTE SINGURUL
RESPONSABIL PENTRU DEZASTRUL
ÎN CARE SE AFUNDĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Nu-i doar Cîmpeanu vinovat
Că-nvăţământul cade tare.
Aproape-un an l-aţi ajutat,
Pân-aţi fugit din guvernare. (CONSTANTIN MANEA)
SCHIMBĂRI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Fără teze-a vrut puştimea,
Fără premii vrea o mamă...
De ce tace dăscălimea?
Fiindcă nimeni n-o ia-n seamă! (CONSTANTIN MANEA)
SE VA RENUNŢA LA DIPLOME ŞI CORONIŢE
Diploma, la premiere,
De va fi abandonată,
La cei mari le dăm o bere,
Celor mici... câte-o- ngheţată. (CONSTANTIN MANEA)
SORIN CÎMPEANU: „NU TREBUIE SA DUCEM COMPETIȚIA
LA VÂRSTE FOARTE FRAGEDE”
Ne bate Muntenegru crunt
Şi ştiţi de ce , în ce condiţii?
Toţi fotbaliştii noştri sunt
Prea fragezi pentru competiţii! (CONSTANTIN MANEA)
LA EDUCAŢIE FIZICĂ SE VOR DA CALIFICATIVE: ADMIS/RESPINS
A stabilit un puşti banal
Un nou record naţional.
Profesorul, cu încântare,
Îi dete un ADMIS mai mare! (CONSTANTIN MANEA)
PROPUNERE
Un dascăl mie îmi propune:
-Să schimbi ministrul dacă vrei,
Să scrii şi tu o moţiune,
Nu epigrame de doi lei! (CONSTANTIN MANEA)
RĂSPUNSUL MEU
Deşi-l atacă mulţi intruşi,
Eu nu-drăznesc să-i arăt tuşa,
C-aşa-i în teatrul de păpuşi:
Schimbi păpuşarul, nu păpuşa! (CONSTANTIN MANEA)
MAX OPAIŢ RĂSPUNDE PROVOCĂRILOR
LUI CONSTANTIN MANEA DIN „LOC…” nr. 201
AMICULUI MEU, CONSTANTIN MANEA,
JURIST LA I.S.J.VASLUI
Eu văd că parcă dubii n-ai,
Ca un jurist de meserie;
În şcoală de-aş mai sta, nu-i bai,
C-acolo-nveţi când vrei...a scrie! (MAX OPAIŢ)
ÎNTRE AMICI DE VÂRSTA A TREIA
Mă bucur dragul meu amic,
Ştiindu-te coleg cu... ,,marii",
Eu n-am să-ţi dau răspuns în plic,
Cât nu suntem încă pe -,,avarii"! (MAX OPAIŢ)
DESPRE EPIGRAMELE MELE
Ca dascăl, totuşi presupun
Că replica-i de cafenea;
Cât scriu, sunt mulţumit şi spun,
Că nu aduce a ... Manea! (MAX OPAIŢ)
AMICULUI CONSTANTIN MANEA
Primesc şicana ta,nu-i bai;
Ca dascăl însă, vreau să-ţi spun,
Că sfatul ce mata îl dai,
E ca...balonul de săpun! (MAX OPAIŢ)
LA NOTAR
De el se apropie
Pentr-un act util.
Şi-n loc de o copie
I-a făcut copil. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CUCUL POLITICIAN
Se-nmulţeşte an de an,
Cu minciuni mereu ne plouă;
Munca lui nu este-n van
Că-şi depune-n oameni ouă! (CONSTANTIN PROFIR)
UNUI FABULIST
Pari aşa prietenos
După fabulele tale,
Dar şi mult mai omenos
Când eşti printre animale. (VASILE MANOLE)
OSANALE
Nu ştiu ce-I cu şeful meu,
Câte zile mai durează
Până-l cheamă Dumnezeu,
Că mai toţi…îl tămâiază! (GEORGE EFTIMIE)
UNUI MEDICINIST COMPETENT
Cu competenţa-i intrinsecă
Şi-ar da licenţa-n maladia
Nou apărută azi: hernia
De disc…otecă! (EUGEN DEUTSCH)
VOTUL UNINOMINAL
La alegerea din urmă
Am votat cu toţi o turmă
Dar se pare că mai nou
Vom vota bou după bou. (DAN NOREA)
S-A DESCOPERIT CEA MAI MARE
GAURĂ NEAGRĂ (LA MUNTENEGRU 0-3)
Ne întrebam noi unde e;
La tâmpiții ce-nvârt banu’,
Vezi în gașca FeReFe
Și în capul lui Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME: “MAI TARE, MAI GROS, MAI LUNG CU 6,5 CM”
O-ntreb, mirat, pe soție:
- Ce să fie, cin’să fie?
Și-mi răspunde-a ironie:
- Poate-aracul de la vie. ( DUMITRU BUJDOIU)
PREȚUL CORECT
Trotinete, aparate,
Excursii, magiun, salată;
N-am văzut preț la o carte,
Românie “ieducată”. ( DUMITRU BUJDOIU)
BLESTEM A LA FRANCOIS VILLON
Voi, crâșmari cu firmament,
Nu râdeți că-s mort de beat;
Că, de mor de-adevărat,
Ajungeți în faliment. ( DUMITRU BUJDOIU)
DIETĂ PENTRU SOACRĂ
Vrei, femeie, să slăbești?
Am rețetă ca-n povești:
Nu înghiți bârfele
Și nu-mi mânca zilele. (DUMITRU BUJDOIU)
LIBERTATEA ÎN INTERPRETAREA
UNUI MODERATOR DE LA TV RUSĂ
Liber să ataci o țară,
Să ucizi, să torturezi,
S-o înșfaci ca uliu-n gheară
Și să spui c-o ... liberezi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SE FURĂ ARTEFACTELE DIN MUZEELE
ORAȘELOR UCRAINENE TEMPORAR OCUPATE
Bronzul din postneolitic -
Demilitarizare,
Iar vestitul aur scitic
Zisa denazificare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGĂTURĂ CU PROPUNEREA UNOR ȚĂRI DE A SE TRECE
LA SĂPTĂMÂNA DE LUCRU DE PATRU ZILE
Să lucrăm, dar mai cu vână,
Patru zile-n săptămână?
Deputații – Știre nouă? –
Deja au trecut la ... două! (NICOLAE MĂTCAȘ)
VIZITELE OFICIALE NU SE ANUNȚĂ ANTE-, CI POST-FACTUM
Cică domnul Președinte
S-ar porn-ntr-un loc fierbinte.
Ține minte, gură-spartă:
Nu pui vizita pe hartă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU ȘTIM URMA CE-O ALEGE
S-a plimbat mademoiselle Maia
Cu dom’ ‘Manuel pe street?
Ce-a zis oare după aia
Pizmașa madame Brigitte? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NICI CIMITIRUL NU VĂ OPREȘTE SĂ ÎNOTAȚI ÎN LOCURI PRIMEJDIOASE?
(O nouă invenție de-a lui Parafat)
Geamanduri – roșii coltuce.
Altul – și mai abitir:
Roșii în formă de cruce -
Veritabil ... cimitir. (LERU CICOARE)
ALERTĂ DE COD ROȘU
Cea mai bună care-a fost oferta
„RO-ALERT” la noi când s-a născut?
Să anunțe de trei ori alerta
După ce potopul ... a trecut! (LERU CICOARE)
CE SĂ MAI PLECĂM LA MARE?
A VENIT MAREA LA NOI!
Cum să-ți spun -și iartă-mi indiscreția –
Că, de când drenaju-a fost promis,
Temerarul nostru mic Paris
S-a schimbat, când plouă, în ... Veneția? (LERU CICOARE)
DESPRE CE MAI SCRIE PRESA MAINSTREAM AZI?
Din mass-media online
Aflăm știri extrem de faine:
Buda-i cum la mititica,
Unde să scarpini pisica... (LERU CICOARE)
CE NU NE SPUNE (I)RESPONSABILUL DE EDUCAȚIE?
Zilnic rácilele școlii
Pedantesc ni le arată,
Însă rădăcina bolii
Când va fi eradicată? (LERU CICOARE)
VÂNZĂTOARE CU LIPICI
A văzut-o la tejghea
Și a prins lipici de ea.
Ea-l lăsă cu ochii-n soare:
„Marfa nu e de vânzare”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ARMONIE
Gura satului îi lasă:
Nu-i prilej să-i hârâie.
El, cocoșul, cântă-n casă,
Ea, găina,-l cârâie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUPĂ DIVORȚ
Stătea ca pe mărăcini,
Iar de când e slóbodă,
Umblă hójma prin vecini
Ca vodă prin lobodă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BOALĂ DIN NĂSCARE
E mai rău decât un câine,
Nesimțit și disolut?
Nu-i de ieri, de azi, de mâine:
De când mă-sa l-a făcut. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT GÂSCĂ, DAR ALTĂ GÂSCĂ
Oponenții ce-au mai râs că
Artă nu-i tot ce se scrie:
Poezia-i poezie,
Epigrama-i … altă gâscă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)