O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

(urmare din „Loc de dat cu…epigrama” nr. 192). Volumul „444 epi(afori)grame (Editura „Pim”, IaÅŸi, 2022) al lui Mihai Haivas  e mai mult decât o carte de simple epigrame.  Ea cuprinde, într-o primă analiză, ÅŸi veritabile lecÅ£ii de metrică poetică. Mihai Haivas este insistent până la enervare în ceea ce priveÅŸte măsura unui vers, adică o preocupare dusă până la obstinaÅ£ie în armonizarea silabelor accentuate ÅŸi neaccentuate din acel vers.  Se poate spune fără echivoc faptul că Mihai Haivas nu pune presiune  numai pe partea semantică, ci ÅŸi pe cea sonoră. Atent la versificaÅ£ie,  ritmul ÅŸi armonia se impun aproape automat în creaÅ£iile lui Mihai Haivas. Volumul  amintit se deschide cu câte trei modele de epigrame realizate folosind picioarele trisilabice: dactil, amfibrah ÅŸi anapest, însuÅŸirea  definitorie fiind  că ele conÅ£in o silabă accentuată ÅŸi două neaccentuate, , comparaÅ£ia apărând pornind de la locul silabei accentuate. Dactilul are prima silabă accentuată, amfibrahul o are pe a doua, iar anapestul pe a treia:  AtenÅ£ie mărită (dactil) – „Iată că în epigrame / Intră acum ÅŸi-aforisme, / Bune de pus ÅŸi în rame, / Gata să-nfrunte seisme!”;  Poftă bună (dactil) –  „Metrica este de bază / Când pritoceÅŸti epigrame; / FiÅ£i cu atenÅ£ia trează… / N-o să vă fie azi „foame”!”;  CoaliÅ£ie ineficientă (dactil) -  „o guvernare satanică / Ce s-a crezut una magică, / Dar, provocând multă panică, / A devenit azi chiar tragică!”; Epigramist plagiator (amfibrah) – „Cu opul recent, din păcate, / Umorul n-o duce prea bine, / Căci poante  FUMATE conÅ£ine / În zeci de CHIÅžTOACE-adunate.”; ValenÅ£ele epigramei (amfibrah) – „Luată e astăzi în seamă / Structura sa, cert, ALGORITMICÄ‚  / Åži faptul că e epigramă / E-un fel de GIMNASTICÄ‚ RITMICÄ‚.”;  ZâmbiÅ£i, vă rog! (amfibrah) – „Nu-i nimeni cu inima ruptă… / Când râsul cu plânsul se luptă, / Luându-se adesea la trântă, / Umoru-i tristeÅ£ea înfrântă.”; Umorul e periculos ( anapest) – „Ce afirm să n-o iei ca pe-un fâs, / Căci un factor de risc pare-a fi: / Uneori chiar ÅŸi tu poÅ£i muri… / Doar de râs!”;  Nunta de aur (anapest) – „AforiÅŸtii, cum ÅŸtim, că sunt culÅ£i / Chiar de nunta de aur, spun mulÅ£i / Că ar fi, în alese gândiri, / Parastas al prea vechii iubiri.”;  Votantul „analfabet” (anapest) – „Păcălit diletant, / De-un partid derutant, / Ce o ia peste bot / Căci la urnă-i netot.”

CITEȘTE ȘI: "Doi migranÈ›i depistaÈ›i după traversarea ilegală a frontierei, alÈ›i opt opriÈ›i Ã..."

 

Adept al folosirii accentului natural al cuvintelor, Mihai Haivas  excelează ÅŸi în folosirea metricii bisilabice.  Ritmul trohaic  (prima silabă accentuată, stresantă, tensionată   ÅŸi a doua silabă neaccentuată)  ÅŸi ritmul iambic (prima silabă neaccentuată, a doua accentuată), participă la discursul epigramatic haivasian  pendulând între calmitate ÅŸi energie, între  atitudinea dominată de blândeÅ£e ÅŸi linia normativă: Incertitudini editoriale (trohaic) – „Cartea nu-ÅŸi arată faÅ£a / Până nu-i citeÅŸti prefaÅ£a, / Dar citind-o – prost făcută! - / Vei ajunge în derută.”; „DivergenÅ£e conjugale (trohaic) – „În decizii dacă n-o consultă, / Ea îl face  MISOGIN pe dată; / Însă-atunci când ea nu te ascultă, / Motivează că-i EMANCIPATÄ‚.”;   Curăţenie sufletească (trohaic) – „Dacă cineva se-ntreabă, / Sunt persoană nepătată: / ConÅŸtiinÅ£a mea-i curată, / Căci memoria e slabă.”; AmbiÅ£ie de-adracului! (iambic) – „De-o vreme mi-am propus să-i enervez / pe falÅŸii pudibonzi ÅŸi pe frustraÅ£i: /  catrene deocheate-am să postez /  Chiar dacă mulÅ£i vor fi scandalizaÅ£i!”; Fii mereu pe fază! (iambic) – „E foarte clar acest concept / Ce ar putea să-Å£i dea avânt: / Când viaÅ£a nu o iei de piept, / Ea dă cu tine de pământ!”;  Metodă sigură (iambic) – „Au fost pe vremuri LUCRÄ‚TORI, / Dar spun în ÅŸoapte multe guri, / Că-s astăzi ÅŸefi îndrumători / Pe baza unor LUCRÄ‚TURI.”

Este evidentă preocuparea lui Mihai Haivas de a educa prin epigramă.  O pătrundere în adâncul creaÅ£iilor acestui autor cu scopul de a privi undeva, în spatele poantei, poate explica prezenÅ£a  componentei „afori” din corpul cuvântului „epigramă”, ghidând cititorul că are de-a face cu o epigramă cu  un aforism inclus.   Mai aproape de profilul spiritual al lui Mihai Haivas , aforismul ar renunÅ£a la  sinonimul „cugetare” ÅŸi l-ar prelua pe cel de „sentinţă”.  El este un autor care se supune observaÅ£iei lui Platon, aceea că nu există oameni răi ci doar oameni proÅŸti, astfel că V3 ÅŸi V4 se transformă  într-un aforism  ce preia calitatea de comentariu social înnobilat  de ironie spirituală: „Căci, până ÅŸi pietrele mint în neÅŸtire / Cu-a lor epitafuri din vechi cimitire,”; „Dar avem chiar tot timpul din lume / Pe prieteni… la timp să-i bârfim!”; „Iar mâncarea s-o privească / Åži de gust să-ÅŸi amintească.”;  „Mai dulce decât o femeie / E tocmai prietena sa.”; „Domnu-ÅŸi foloseÅŸte barba, / Fata cea isteaţă…plânsul!”; „Filosofia e o mină / De aur, dar neexploatată.”; „Căci e ÅŸtiut – de la Hristos - /  Orice profet e mincinos.”; „Nu sunt măgar cu tine… / Că pleonasm am face!” etc.   Epigramele lui Mihai Haivas, asociate caricaturilor în alb-negru realizate de Marian Avramescu, confirmă câtă dreptate avea Freud când, analizând instinctele noastre, le-a clasificat în două mari categorii: Eros (instincte de viaţă) ÅŸi Thanatos (instinctele morÅ£ii). Astfel că acest cuplu epigramist-caricaturist, face artă axându-se, cu precădere, pe prima categorie, fără a o neglija pe cea de-a doua când este vorba de epitafuri.

Spiritul de fin analist al lui Vasile Larco se concretizează într-o prefaţă din care reÅ£inem  dedicaÅ£ia din final: „Stimate umorist Mihai, / Succes la cititori să ai, / Iar ca un om plin de ambiÅ£ii, / Să editezi vreo… „n” ediÅ£ii!”. Opera  din domeniul umoristic  a lui Mihai Haivas  este una care nu trădează freudismul, remarcându-se prin seriozitate ÅŸi distanÅ£are ironică. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

ETERNA EPIGRAMÄ‚

Servind pilule dulci-amare,

Seduce chiar ÅŸi-un misogin

Cu arta-i plină de rigoare…

DeÅŸi-i de genul feminin. (ELENA MÂNDRU)

 

SUSPICIUNE F

Tot insistă să mă lege –

Goală-n patul meu de mire –

Cu cătuÅŸe, se-nÅ£elege…

Oare-i sub acoperire? (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

UNOR GUVERNANÅ¢I

În loc, al ţării vechi tezaur,

Să lupte, înapoi să-l ia,

Aleargă, lacomi, după aur

Că dânÅŸii sunt de…tinichea! (ION MORARU)

 

APROPO DE O ZICALÄ‚

Dacă noaptea chiar ar fi

Sfetnic bun, precum te-aștepți,

Dimineața ne-am trezi

Mai deștepți! (MIHAI HAIVAS)

 

PIATRA FILOZOFALÄ‚

Vrea să tacă filozoful,

Și cu asta se fălește;

Are limbă și pantoful...

Dar nici „dânsul” nu vorbeÈ™te! (MIHAI HAIVAS)

 

PEREÅ¢II BLOCULUI

S-a constatat la expertiză

Că-s prea subţiri, dar eu profit puţin

Şi-mi scot radioul meu din priză

Că se aude cel de la vecin. (VASILE LARCO)

 

PREÅ¢UL OUÄ‚LOR

Observ pe scumpa noastră glie,

Nici nu se ÅŸtie unde-i vina,

Că oul este-n prăvălie

Cu mult mai scump decât găina. (VASILE LARCO)

 

DILEMÄ‚

Cei născuÅ£i în Urziceni,

Fiind de limbă păzitori,

Se numesc ei cetăţeni

Cam urzicaţi, ori urzitori? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

MADRIGALURI PENTRU

ECATERINA TEODOROIU

NOSTALGII

Ce fete mai erau odată,

Când facebook-ul nu exista

Åžtiau ÅŸi arma a purta

Dar şi onoarea nepătată! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TRADIÅ¢IE

Dorind să fie împreună,

DistinÅŸii scriitori cu har,

Se-adună la final de lună,

Să convorbească literar. (GRIGORE COTUL)

 

CARTEA

E cea mai mare din comori

Pe care, de atâtea ori,

O ţin pe rafturi demnitarii

Åži nu o au toÅ£i cărturarii. (GHEORGHE BÂLICI)

 

TOT MAI MULT ÎN ROMÂNIA

O minciună prinde ţara,

Cei ce-s lacomi fac furori;

Pot acum să urce scara

Doar “iluÅŸtrii” târâtori. (CONSTANTIN PROFIR)

 

CONSOLARE   

Îmi vorbeÅŸti de vârstă cu tristeÅ£e,

Tocmai lăcrimez când te ascult;

Tu să nu te temi de bătrâneÅ£e,

Că la noi ea nu durează mult! (ION DIVIZA)

 

INCERTITUDINE  

Trăgând din cărÅ£i învăţăminte,

Să nu rămân un om incult,

Cu anii, poate, prind la minte…

Dar voi trăi atât de mult? (ION DIVIZA)

 

HAINELE ÎMPÄ‚RATULUI

Coane Andersen, la noi,

Faptul e documentat –

Împăratu-i îmbrăcat,

Doar supuşii umblă goi. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 UNOR VÂNÄ‚TORI DE ...POANTE

Cine scrie-o epigramă,

Făr-a fi un om integru,

După ce culege-o ,,scamă ",

Poantele , le ia la...negru !  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

UNEI SOÅ¢II INFIDELE

Cum soţul e plecat din ţară,

E lesne-acum de presupus

Că nefiind întâia oară,

Ca altă dată...l-a ,,tradus" !  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

UNOR AUTORI DE EPIGRAME

Fiind un specialist în metagrame,

Urmând exemplul celui ce-l  întrece,

A scris în cramă multe epigrame,

Că cel mai bine, judecă la...rece !  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

UNUI ALES

Onorându-ÅŸi azi mandatul,

A pornit să-şi facă treaba,

Vrând să-ncrimineze STATUL

.............................degeaba !    ( MAX OPAIÅ¢ )

 

AMANTA

E cea pe care o iubeÅŸti,

Dar te înÅŸeală vrei – nu vrei,

Åži totuÅŸi, ce ciudat, nu eÅŸti

Gelos deloc…pe soÅ£ul ei. (DAN NOREA)

 

PREFERINÅ¢E(1)

Zilnic bea numai rachiu

Şi-i văzut ca un chefliu

Care-ţi spune cu plăcere:

-Drojdia e la putere. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PREFERINÅ¢E(2)

Răspunde la interviu:

-Beau de sting numai rachiu,

Că de stau şi mă socot

Drojdie e peste tot.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UN OM FERICIT

Când voi scăpa de datorii

Voi căpăta un nou statut

Şi-am să gust noi bucurii,

C-abia aştept să mă-mprumut. (VASILE MANOLE)

 

CÄ‚UTÄ‚TOR DE TALENTE

Cercetător neobosit

Prea multe n-a descoperit,

Doar pe-asta nouă, cu tupeu

O tot descoperea… mereu! (GEORGE EFTIMIE)

 

MATRIMONIALE: 90-60-90

Sigur nu voia să mintă,

Dar postând publicitatea,

Nu a spus că reprezintă

Mijloc, vârsta, greutatea! (VALENTIN DAVID)

 

DIFERENȚĂ

(replică lui Valentin David)

Cifrele sunt ideale

Însă ce credeai matale?

Cifrele dintr-un anunÈ›

Sunt reclamă, nu denunț.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

FRUMUSEÅ¢ILE OLANDEI

Femei focoase când mai prind,

Mă schimb în olandez vânjos,

Fiindcă-mi place să colind,

...prin Tările de Jos ! (VALENTIN DAVID)

 

AVERTIZARE

(replică lui Valentin David)

Fii atent la olandeze

Fiindcă sunt nițel obeze

Mai ales acolo. Jos,

E țesutul adipos... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

MASOCHISM 

Dieta-i un tanc cu șenile,

Provoacă și chinuri și stres:

Bogății să scape de kile,

Săracii că n-au de ales. (VALENTIN DAVID)

 

ECHITATE

(replică lui Valentin David)

Așa e-n democrație

De vrem echitate să fie:

Bogatul să scape de kile,

Săracul să scape cu zile... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

MASTER CHEF 

Adio, nu mă mai întorc,

MascaÈ›i m-au dus în beci domnesc,

Căci de Ignat, tranÈ™ând un porc,

Am spus că fac salam săsesc! (VALENTIN DAVID)

 

ALEGERE GREȘITĂ

(replică lui Valentin David)

Păi dacă ai ales din toate

Delictul de lesmajestate!

Puteai să-ți satisfaci nevoia

Și cu un biet salam de soia... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

SEMANTICÄ‚  

După studii aplicate,

Rezultatele-s hazlii:

Se numesc prostituate

Fetele ce fac prostii. (VALENTIN DAVID)

 

DEFINIÈšII

(replică lui Valentin David)

Definiția e tare!

Am È™i eu o întrebare:

Senatori și deputați

Se numesc prostituați?... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

REPLICÄ‚ LUI ÅžTEFAN BAÅžNO

Pe-odioasa moștenire

Ei dau vina de îndată:

Au probleme în neÈ™tire

Care vin de la prost tată(VALENTIN DAVID)

 

TRATAMENTE

(replică lui Valentin David)

Pentru asta-i prostamol

Și e chiar eficient !

Pentru prostul mototol

Nu prea e medicament... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

PARADOX RELIGIOS   

In ceruri nu ajung săracii,

E ziua Iad când n-ai parai,

Iar noaptea când te-apucă dracii

Te simÈ›i de parcă esti în Rai. (VALENTIN DAVID)

 

REPLICÄ‚ LUI  VALENTIN DAVID

Cu catrenu-ți nepereche

Ai stârnit dilema veche:

Unde-i locul lu' săracu' ?

Nicăieri, lua-l-ar dracu' ! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ACELAȘI INCOMPETENT,

ACELAȘI FOTBAL…ABSENT

După cum a fost ales,

La Congres după Congres,

Seamănă cu Ceaușescu;

Cel mai iubit fiu…Burle-scu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CRIZÄ‚ ALIMENTARÄ‚?

Am uitat să mai săpăm

Și facem haz de necaz;

Mâncăm doar ce importăm,

Mălai, mere, urzici, praz… (DUMITRU BUJDOIU)

 

URARE DUPÄ‚ PRELUNGIREA VÂRSTEI DE PENSIONARE

Schimbi toastu’-aniversar,

Din: “Hai noroc È™i la mulÈ›i ani!”

În: “Viață lungă, spor la bani,

S-apuci să fii pensionar!” (DUMITRU BUJDOIU)

 

DESPRE SOACRE

MulÈ›i vorbesc urât de ele,

Că sunt proaste, acre, rele;

Dar nu chibzuiești oleacă:

Că și mama ta e soacră. (DUMITRU BUJDOIU)

 

EXPLICAÈšIE CU SCHEPSIS

- Îl iubesc pe vecin, mamă,

Vârsta n-ar fi nicio dramă;

- Tu, chiar ești nebună, fată?!

(S)-ar putea să-ți fie tată. (DUMITRU BUJDOIU)