O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
(urmare din „Loc de dat cu…epigrama” nr. 192). Volumul „444 epi(afori)grame (Editura „Pim”, Iaşi, 2022) al lui Mihai Haivas e mai mult decât o carte de simple epigrame. Ea cuprinde, într-o primă analiză, şi veritabile lecţii de metrică poetică. Mihai Haivas este insistent până la enervare în ceea ce priveşte măsura unui vers, adică o preocupare dusă până la obstinaţie în armonizarea silabelor accentuate şi neaccentuate din acel vers. Se poate spune fără echivoc faptul că Mihai Haivas nu pune presiune numai pe partea semantică, ci şi pe cea sonoră. Atent la versificaţie, ritmul şi armonia se impun aproape automat în creaţiile lui Mihai Haivas. Volumul amintit se deschide cu câte trei modele de epigrame realizate folosind picioarele trisilabice: dactil, amfibrah şi anapest, însuşirea definitorie fiind că ele conţin o silabă accentuată şi două neaccentuate, , comparaţia apărând pornind de la locul silabei accentuate. Dactilul are prima silabă accentuată, amfibrahul o are pe a doua, iar anapestul pe a treia: Atenţie mărită (dactil) – „Iată că în epigrame / Intră acum şi-aforisme, / Bune de pus şi în rame, / Gata să-nfrunte seisme!”; Poftă bună (dactil) – „Metrica este de bază / Când pritoceşti epigrame; / Fiţi cu atenţia trează… / N-o să vă fie azi „foame”!”; Coaliţie ineficientă (dactil) - „o guvernare satanică / Ce s-a crezut una magică, / Dar, provocând multă panică, / A devenit azi chiar tragică!”; Epigramist plagiator (amfibrah) – „Cu opul recent, din păcate, / Umorul n-o duce prea bine, / Căci poante FUMATE conţine / În zeci de CHIŞTOACE-adunate.”; Valenţele epigramei (amfibrah) – „Luată e astăzi în seamă / Structura sa, cert, ALGORITMICĂ / Şi faptul că e epigramă / E-un fel de GIMNASTICĂ RITMICĂ.”; Zâmbiţi, vă rog! (amfibrah) – „Nu-i nimeni cu inima ruptă… / Când râsul cu plânsul se luptă, / Luându-se adesea la trântă, / Umoru-i tristeţea înfrântă.”; Umorul e periculos ( anapest) – „Ce afirm să n-o iei ca pe-un fâs, / Căci un factor de risc pare-a fi: / Uneori chiar şi tu poţi muri… / Doar de râs!”; Nunta de aur (anapest) – „Aforiştii, cum ştim, că sunt culţi / Chiar de nunta de aur, spun mulţi / Că ar fi, în alese gândiri, / Parastas al prea vechii iubiri.”; Votantul „analfabet” (anapest) – „Păcălit diletant, / De-un partid derutant, / Ce o ia peste bot / Căci la urnă-i netot.”
Adept al folosirii accentului natural al cuvintelor, Mihai Haivas excelează şi în folosirea metricii bisilabice. Ritmul trohaic (prima silabă accentuată, stresantă, tensionată şi a doua silabă neaccentuată) şi ritmul iambic (prima silabă neaccentuată, a doua accentuată), participă la discursul epigramatic haivasian pendulând între calmitate şi energie, între atitudinea dominată de blândeţe şi linia normativă: Incertitudini editoriale (trohaic) – „Cartea nu-şi arată faţa / Până nu-i citeşti prefaţa, / Dar citind-o – prost făcută! - / Vei ajunge în derută.”; „Divergenţe conjugale (trohaic) – „În decizii dacă n-o consultă, / Ea îl face MISOGIN pe dată; / Însă-atunci când ea nu te ascultă, / Motivează că-i EMANCIPATĂ.”; Curăţenie sufletească (trohaic) – „Dacă cineva se-ntreabă, / Sunt persoană nepătată: / Conştiinţa mea-i curată, / Căci memoria e slabă.”; Ambiţie de-adracului! (iambic) – „De-o vreme mi-am propus să-i enervez / pe falşii pudibonzi şi pe frustraţi: / catrene deocheate-am să postez / Chiar dacă mulţi vor fi scandalizaţi!”; Fii mereu pe fază! (iambic) – „E foarte clar acest concept / Ce ar putea să-ţi dea avânt: / Când viaţa nu o iei de piept, / Ea dă cu tine de pământ!”; Metodă sigură (iambic) – „Au fost pe vremuri LUCRĂTORI, / Dar spun în şoapte multe guri, / Că-s astăzi şefi îndrumători / Pe baza unor LUCRĂTURI.”
Este evidentă preocuparea lui Mihai Haivas de a educa prin epigramă. O pătrundere în adâncul creaţiilor acestui autor cu scopul de a privi undeva, în spatele poantei, poate explica prezenţa componentei „afori” din corpul cuvântului „epigramă”, ghidând cititorul că are de-a face cu o epigramă cu un aforism inclus. Mai aproape de profilul spiritual al lui Mihai Haivas , aforismul ar renunţa la sinonimul „cugetare” şi l-ar prelua pe cel de „sentinţă”. El este un autor care se supune observaţiei lui Platon, aceea că nu există oameni răi ci doar oameni proşti, astfel că V3 şi V4 se transformă într-un aforism ce preia calitatea de comentariu social înnobilat de ironie spirituală: „Căci, până şi pietrele mint în neştire / Cu-a lor epitafuri din vechi cimitire,”; „Dar avem chiar tot timpul din lume / Pe prieteni… la timp să-i bârfim!”; „Iar mâncarea s-o privească / Şi de gust să-şi amintească.”; „Mai dulce decât o femeie / E tocmai prietena sa.”; „Domnu-şi foloseşte barba, / Fata cea isteaţă…plânsul!”; „Filosofia e o mină / De aur, dar neexploatată.”; „Căci e ştiut – de la Hristos - / Orice profet e mincinos.”; „Nu sunt măgar cu tine… / Că pleonasm am face!” etc. Epigramele lui Mihai Haivas, asociate caricaturilor în alb-negru realizate de Marian Avramescu, confirmă câtă dreptate avea Freud când, analizând instinctele noastre, le-a clasificat în două mari categorii: Eros (instincte de viaţă) şi Thanatos (instinctele morţii). Astfel că acest cuplu epigramist-caricaturist, face artă axându-se, cu precădere, pe prima categorie, fără a o neglija pe cea de-a doua când este vorba de epitafuri.
Spiritul de fin analist al lui Vasile Larco se concretizează într-o prefaţă din care reţinem dedicaţia din final: „Stimate umorist Mihai, / Succes la cititori să ai, / Iar ca un om plin de ambiţii, / Să editezi vreo… „n” ediţii!”. Opera din domeniul umoristic a lui Mihai Haivas este una care nu trădează freudismul, remarcându-se prin seriozitate şi distanţare ironică. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ETERNA EPIGRAMĂ
Servind pilule dulci-amare,
Seduce chiar şi-un misogin
Cu arta-i plină de rigoare…
Deşi-i de genul feminin. (ELENA MÂNDRU)
SUSPICIUNE F
Tot insistă să mă lege –
Goală-n patul meu de mire –
Cu cătuşe, se-nţelege…
Oare-i sub acoperire? (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNOR GUVERNANŢI
În loc, al ţării vechi tezaur,
Să lupte, înapoi să-l ia,
Aleargă, lacomi, după aur
Că dânşii sunt de…tinichea! (ION MORARU)
APROPO DE O ZICALĂ
Dacă noaptea chiar ar fi
Sfetnic bun, precum te-aștepți,
Dimineața ne-am trezi
Mai deștepți! (MIHAI HAIVAS)
PIATRA FILOZOFALĂ
Vrea să tacă filozoful,
Și cu asta se fălește;
Are limbă și pantoful...
Dar nici „dânsul” nu vorbește! (MIHAI HAIVAS)
PEREŢII BLOCULUI
S-a constatat la expertiză
Că-s prea subţiri, dar eu profit puţin
Şi-mi scot radioul meu din priză
Că se aude cel de la vecin. (VASILE LARCO)
PREŢUL OUĂLOR
Observ pe scumpa noastră glie,
Nici nu se ştie unde-i vina,
Că oul este-n prăvălie
Cu mult mai scump decât găina. (VASILE LARCO)
DILEMĂ
Cei născuţi în Urziceni,
Fiind de limbă păzitori,
Se numesc ei cetăţeni
Cam urzicaţi, ori urzitori? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
MADRIGALURI PENTRU
ECATERINA TEODOROIU
NOSTALGII
Ce fete mai erau odată,
Când facebook-ul nu exista
Ştiau şi arma a purta
Dar şi onoarea nepătată! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
TRADIŢIE
Dorind să fie împreună,
Distinşii scriitori cu har,
Se-adună la final de lună,
Să convorbească literar. (GRIGORE COTUL)
CARTEA
E cea mai mare din comori
Pe care, de atâtea ori,
O ţin pe rafturi demnitarii
Şi nu o au toţi cărturarii. (GHEORGHE BÂLICI)
TOT MAI MULT ÎN ROMÂNIA
O minciună prinde ţara,
Cei ce-s lacomi fac furori;
Pot acum să urce scara
Doar “iluştrii” târâtori. (CONSTANTIN PROFIR)
CONSOLARE
Îmi vorbeşti de vârstă cu tristeţe,
Tocmai lăcrimez când te ascult;
Tu să nu te temi de bătrâneţe,
Că la noi ea nu durează mult! (ION DIVIZA)
INCERTITUDINE
Trăgând din cărţi învăţăminte,
Să nu rămân un om incult,
Cu anii, poate, prind la minte…
Dar voi trăi atât de mult? (ION DIVIZA)
HAINELE ÎMPĂRATULUI
Coane Andersen, la noi,
Faptul e documentat –
Împăratu-i îmbrăcat,
Doar supuşii umblă goi. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNOR VÂNĂTORI DE ...POANTE
Cine scrie-o epigramă,
Făr-a fi un om integru,
După ce culege-o ,,scamă ",
Poantele , le ia la...negru ! ( MAX OPAIŢ )
UNEI SOŢII INFIDELE
Cum soţul e plecat din ţară,
E lesne-acum de presupus
Că nefiind întâia oară,
Ca altă dată...l-a ,,tradus" ! ( MAX OPAIŢ )
UNOR AUTORI DE EPIGRAME
Fiind un specialist în metagrame,
Urmând exemplul celui ce-l întrece,
A scris în cramă multe epigrame,
Că cel mai bine, judecă la...rece ! ( MAX OPAIŢ )
UNUI ALES
Onorându-şi azi mandatul,
A pornit să-şi facă treaba,
Vrând să-ncrimineze STATUL
.............................degeaba ! ( MAX OPAIŢ )
AMANTA
E cea pe care o iubeşti,
Dar te înşeală vrei – nu vrei,
Şi totuşi, ce ciudat, nu eşti
Gelos deloc…pe soţul ei. (DAN NOREA)
PREFERINŢE(1)
Zilnic bea numai rachiu
Şi-i văzut ca un chefliu
Care-ţi spune cu plăcere:
-Drojdia e la putere. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PREFERINŢE(2)
Răspunde la interviu:
-Beau de sting numai rachiu,
Că de stau şi mă socot
Drojdie e peste tot. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UN OM FERICIT
Când voi scăpa de datorii
Voi căpăta un nou statut
Şi-am să gust noi bucurii,
C-abia aştept să mă-mprumut. (VASILE MANOLE)
CĂUTĂTOR DE TALENTE
Cercetător neobosit
Prea multe n-a descoperit,
Doar pe-asta nouă, cu tupeu
O tot descoperea… mereu! (GEORGE EFTIMIE)
MATRIMONIALE: 90-60-90
Sigur nu voia să mintă,
Dar postând publicitatea,
Nu a spus că reprezintă
Mijloc, vârsta, greutatea! (VALENTIN DAVID)
DIFERENȚĂ
(replică lui Valentin David)
Cifrele sunt ideale
Însă ce credeai matale?
Cifrele dintr-un anunț
Sunt reclamă, nu denunț.. (ŞTEFAN BAŞNO)
FRUMUSEŢILE OLANDEI
Femei focoase când mai prind,
Mă schimb în olandez vânjos,
Fiindcă-mi place să colind,
...prin Tările de Jos ! (VALENTIN DAVID)
AVERTIZARE
(replică lui Valentin David)
Fii atent la olandeze
Fiindcă sunt nițel obeze
Mai ales acolo. Jos,
E țesutul adipos... (ŞTEFAN BAŞNO)
MASOCHISM
Dieta-i un tanc cu șenile,
Provoacă și chinuri și stres:
Bogății să scape de kile,
Săracii că n-au de ales. (VALENTIN DAVID)
ECHITATE
(replică lui Valentin David)
Așa e-n democrație
De vrem echitate să fie:
Bogatul să scape de kile,
Săracul să scape cu zile... (ŞTEFAN BAŞNO)
MASTER CHEF
Adio, nu mă mai întorc,
Mascați m-au dus în beci domnesc,
Căci de Ignat, tranșând un porc,
Am spus că fac salam săsesc! (VALENTIN DAVID)
ALEGERE GREȘITĂ
(replică lui Valentin David)
Păi dacă ai ales din toate
Delictul de lesmajestate!
Puteai să-ți satisfaci nevoia
Și cu un biet salam de soia... (ŞTEFAN BAŞNO)
SEMANTICĂ
După studii aplicate,
Rezultatele-s hazlii:
Se numesc prostituate
Fetele ce fac prostii. (VALENTIN DAVID)
DEFINIȚII
(replică lui Valentin David)
Definiția e tare!
Am și eu o întrebare:
Senatori și deputați
Se numesc prostituați?... (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICĂ LUI ŞTEFAN BAŞNO
Pe-odioasa moștenire
Ei dau vina de îndată:
Au probleme în neștire
Care vin de la prost tată(VALENTIN DAVID)
TRATAMENTE
(replică lui Valentin David)
Pentru asta-i prostamol
Și e chiar eficient !
Pentru prostul mototol
Nu prea e medicament... (ŞTEFAN BAŞNO)
PARADOX RELIGIOS
In ceruri nu ajung săracii,
E ziua Iad când n-ai parai,
Iar noaptea când te-apucă dracii
Te simți de parcă esti în Rai. (VALENTIN DAVID)
REPLICĂ LUI VALENTIN DAVID
Cu catrenu-ți nepereche
Ai stârnit dilema veche:
Unde-i locul lu' săracu' ?
Nicăieri, lua-l-ar dracu' ! (ŞTEFAN BAŞNO)
ACELAȘI INCOMPETENT,
ACELAȘI FOTBAL…ABSENT
După cum a fost ales,
La Congres după Congres,
Seamănă cu Ceaușescu;
Cel mai iubit fiu…Burle-scu. (DUMITRU BUJDOIU)
CRIZĂ ALIMENTARĂ?
Am uitat să mai săpăm
Și facem haz de necaz;
Mâncăm doar ce importăm,
Mălai, mere, urzici, praz… (DUMITRU BUJDOIU)
URARE DUPĂ PRELUNGIREA VÂRSTEI DE PENSIONARE
Schimbi toastu’-aniversar,
Din: “Hai noroc și la mulți ani!”
În: “Viață lungă, spor la bani,
S-apuci să fii pensionar!” (DUMITRU BUJDOIU)
DESPRE SOACRE
Mulți vorbesc urât de ele,
Că sunt proaste, acre, rele;
Dar nu chibzuiești oleacă:
Că și mama ta e soacră. (DUMITRU BUJDOIU)
EXPLICAȚIE CU SCHEPSIS
- Îl iubesc pe vecin, mamă,
Vârsta n-ar fi nicio dramă;
- Tu, chiar ești nebună, fată?!
(S)-ar putea să-ți fie tată. (DUMITRU BUJDOIU)