O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Am în faţa mea un volum elegant prin supleţe şi calitatea hârtiei. Deşi de nicăieri din paginile lui nu reiese anul apariţiei, ne-o spune Elis Râpeanu la pagina 126 a lucrării sale „Epigrama în literatura română”, de unde aflăm că este 1940, ceea ce înseamnă că la superlative putem adăuga şi venerabila vârstă de 80 de ani. Rezultă că acest volum s-a ivit în perioada dintre cele două războaie mondiale, când epigrama, dar şi poezia sau romanul, cunosc o mare revigorare („înflorire”, apud Elis Râpeanu). Este perioada în care apare o importantă antologie a epigramei româneşti, cea semnată de Crevedia şi Calotescu-Neicu, şi pe care o domină Cincinat, Ionescu-Quintus şi Păstorel. Tot acum, Virgiliu Slăvescu scoate revista „Epigrama”, ca să nu mai vorbim şi de numărul impresionant de volume de epigrame tipărite.
În această perioadă, după cum spuneam, a apărut şi placheta semnată de N. Grassu şi intitulată „Epigrame” (Editura „Epigrama”, Bucureşti, 1940, Tipografia „A-B-C”, strada Lipscani nr. 5). Cartea, după cum se specifică pe primele pagini, a fost tipărită în „200 de exemplare pe hârtie de lux” având şi un „autoportret” al autorului, fiind şi un remarcabil portretist. În loc de cuvânt înainte, autorul vine cu o Introducere din care extragem punctul său de vedere despre epigramă, idee care străbate toate cele 50 de pagini ale plachetei: „Epigrama, după mine / E-o problemă foarte grea / Când răspunsul iese bine / Zici: altfel nu se putea!”. Fiindcă „altfel nu se putea!”, N. Grassu se prezintă ca un autor ce apelează la ironie, dar nu şi la forma ei de bază, aceea de a discredita, ceea ce nu e chiar rău. Ironia lui N. Grassu este una liniştită, consecinţă a conştiinţei de sine în raport cu ceilalţi: Epigramistului care semnează „Lobodă” - „Deşi am minte slobodă / Diferenţă nu fac / Când văd pe-alocuri „Lobodă” / O confund cu „spanac”; Romanului „Jar” de Liviu Rebreanu - „Gândesc şi-n minte nu-mi încap / Cum de-a avut el „Jar” în cap? / Mi-am amintit abia la uşă, / Unde e „Jar” e şi cenuşă!”; Lui N. D. Cocea – „Pentru un petic de negreaţă / Nea Nae a-ngheţat în piaţă, / Cu vinul de viaţă lungă / Azi Nae n-are-un ban în pungă!”; Romanului „Patul lui Procust” – „Se vede-i vorba de un pat / Nu ştiu ce-a vrut Camil în sine!... / Dar Procust foarte supărat / Nu doarme decât prin vitrine.”; Domnului D. D. – „Când ţi-am făcut caricatura / Ceilalţi făceau de tine haz, / Tot a fost bine, nasul, gura, / Dar a ieşit fără obraz…”; Artistului Tănase – „Se spune că-n revistă-i as…/ Ce-nseamnă ca să ai un nas! / Unii au noroc cu sacul / El cu nasul bate capul.”;
Nu am date biobibliografice despre N. Grassu, dar am aflat că a scris şi proză. Pe acest aspect a scris şi o epigramă: Fratelui meu Ionel care a contribuit cu mine la o nuvelă. El i-a pus titlul – „Când inspiraţia frăţiei / Atotputernicul ne-a dat-o, / Sânt Nicolae fu cu darul, / Iar sfântul Ion a botezat-o”. Mai am câteva repere găsite în revista „Epigrama” nr. 96 din 2021, de unde aflu de la Nicolae Dragoş că este un „consătean hâtru” de-al său despre care spune: „Ajung astfel prin „ocolul cu amintiri” şi la numele autorului, N. Grasu din buletin, devenit N. Grassu pe coperta unicei sale cărţi de epigrame, acesta nemaitipărind o a doua carte, deşi, cunoscându-l, mai bine peste ani, în Bucureşti aveam să aflu că nu se vindecase de patima epigramei, când am şi încercat, la un moment dat, să-l sprijin pentru a colabora la revista „Albine, neizbutind prea mare lucru. Mulţi dintre bucureşteni sau dintre oaspeţii litoralului aveau să-l cunoască, pe când ajunsese la senectute şi se ilustra ca un pitoresc portretist, întâlnit în Cişmigiu şi vara în vreo staţiune de pe litoral”.
Numărul mare de epigramişti care au populat interbelicul i-au obligat să fie adevăraţi banderillas, cum i-ar numi aceeaşi Elis Râpeanu, în sensul că nu s-au cruţat între ei. Nici N. Grassu nu face excepţie: Unui epigramist care spune că sunt mic faţă de el – „Dacă facem comparare / Diferenţa este mare / Şi-acum care e erou? / Eu sunt muscă, tu eşti bou!”; Unui epigramist cu chelie – „Priveşte domnul profesor / Epigramist de meserie… / Desigur, l-ai citit Marie, / Ce cap!...vai cât de sclipitor!...”; Cineva întreabă dacă epigramele lui au greutate – „Se-nţelege, întreg volumul / Are vreo trei sute de grame / Sută în sută e hârtie!... / Iar restul plumb şi epigrame…”; Cineva mă bombardează cu epigrame şi semnează X – „Tot plumbul tău de pe hârtie / Nu m-a rănit deloc amice: / Decât stricat în epigrame / Mai bine-l pregăteai alice…”.
Revin la Nicolae Dragoş: „Aş încheia evocarea consăteanului meu portretist, dar şi epigramist, surâzând, amintindu-mi umorul cu care, de câte ori ne-am întâlnit, evoca răspunsul primit de el, N. Grassu, care-şi semna apăsat numele cu „s“ dublat, de la o revistă de umor, de dinainte de apariţia volumaşului său de catrene vesele, revistă pe care o bombarda cu scrierile sale în versuri. „Grassu N. a ne slăbi!“ fusese răspunsul pe care, îmi spunea, nu m-am grăbit să le dau de înţeles că l-aş fi înţeles”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EPIGRAMIŞTII „BĂTĂIOŞI”
Se luptă pentru-ntâietate
Când simt al premiilor iz,
Lipindu-şi diplomele toate
Şi pe-al maşinilor parbriz. (ELENA MÂNDRU)
LUMEA ŞI VIRUSUL
Creşte-n oameni isteria,
„Micul” ne-a băgat în oală;
Prin aceasta, puşcăria
Devenit-a mondială. (CONSTANTIN PROFIR)
PSEUDOJUSTIŢIE
În judecată unii-s daţi,
Iar pentru ce, nu au habar,
Dar alţii nu-s nici arestaţi
Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)
POSTULAT
Deşi-i o vorbă de prisos
Şi încâlcită cum e părul,
O spun, că omu-i mincinos,
Când nu pronunţă adevărul! (VASILE LARCO)
FAMILIALĂ
Soacrei, ştie lumea toată,
Că-i stă bine coafată,
Nora ei, când n-a iertat-o,
Doamne, ce-a mai pieptănat-o! (VASILE LARCO)
PRIMITIVISM MIORITIC ÎN PANDEMIE
Românul cel needucat,
Manipulat prin inepții,
A așteptat să moară mii
Și-apoi, cu greu s-a vaccinat. (MIHAI HAIVAS)
SOLUȚIE DE CRIZĂ
Când, între patru ochi atenți,
Căsătoria cam trenează,
Doar partenerii cei prudenți
„Un ochi să-nchidă”... agreează! (MIHAI HAIVAS)
ASPIRAŢIA UMORIŞTILOR
Cînd mulţi visează la averi, onor,
Să fie veseli şi feriţi de greu,
Ei viaţa-ntreagă şi-au dorit mereu
S-ajungă doar... de rîsul tuturor! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNORA CE SE CRED POEŢI MODERNI
Apar poeţi cu muza adormită,
Cum calpele monede prinse-n salbe,
Crezînd că poezia-n versuri albe
E un fragment de... proză hăcuită. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SUPERSTARURI
Se urcă tot mai multe stele
Pe scena muzicii uşoare,
Rămân acolo dintre ele,
Dar foarte multe-s căzătoare. (GRIGORE COTUL)
CADOUL
Când şeful s-a pensionat,
Sau adunat vreo douăzeci
Şi-aşa frumos i-au aranjat
…un loc de veci! (GRIGORE COTUL)
SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR
La odihnă când pleca,
Eu, cu milă creștinească,
I-am urat în sinea mea:
Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)
PERSPECTIVE
Avem, în fine, guvernanți cinstiți
Ce ne promit progres și bunăstare,
Jurând că ne vor face fericiți…
Dar sper că mai există vreo scăpare! (ION DIVIZA)
LAUREAT AL UNUI CONCURS DE EPIGRAME
Epigramist, acum proscris,
La un concurs fu premiat;
De-ar fi ştiut ce a urmat
În viaţa lui nu ar fi scris! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AMOR ÎNFLĂCĂRAT LA VÂRSTA A III-a
Foc de paie! Vâlvătaie!
Doar când trupurile-s nude
Ş-atmosfera-i de bătaie,
Vezi că paiele-ţi sunt ude! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AI NOŞTRI ÎN ITALIA
Ai ţării noastre patrioţi,
Noi de la Râm ne tragem toţi
Până-ntr-o zi, când hotărâm
Se ne mai tragem şi-nspre Râm… (GHEORGHE BÂLICI)
ZGÂRCITUL
Zelos, averea, banul să-şi socoată,
Zgârcitul are-o viaţă-ndelungată,
Că-i serios tot timpul şi, fireşte,
Nu bea, nu prea mănâncă…nu trăieşte. (GHEORGHE BÂLICI)
DISCRIMINARE
Alte naţii, mai mereu,
Duc un trai ca-n Honolulu
Doar românii trag din greu
De o viaţă-ntreagă…chiulu`! (ION MORARU)
CANDIDATUL ŞI ALEGĂTORII
Într-un speach pe care o să-l ţină,
Vrea să le vorbească de doctrină
Dar el crede, ca succes să ai,
Tot mai bună-i…punga cu mălai! (ION MORARU)
CA-N FOTBAL
Prost se guvernează,
Crunt e handicapul:
Alţii ne centrează
Şi noi dăm cu capul! (VALENTIN DAVID)
ANTIDOT
E starea naţiunii gravă
Şi consecinţele concrete:
Politica fiind bolnavă,
Le-au dat la demnitari tablete! (VALENTIN DAVID)
CHELIA ÎMI E DE MARE AJUTOR
E un adevăr necontestat,
În epigramă sunt model:
Îl iau la vin pe Cincinat
Şi sunt mai chel ca Păstorel” (DAN NOREA)
POLITICĂ
Două partide-avem, ce nu se
Prea înţeleg, îşi vând gogoşi.
Motivul e că sunt opuse
La vârf, adică-au şefi căpoşi. (DAN NOREA)
PĂSĂRILE MIGRATOARE
Cum multe dintre păsărele
Migrează – timpurile-s grele –
Câştigă-n mod cinstit pâinica,
Punând la lucru păsărica. (SORIN FINCHELSTEIN)
REGISTRU LIRIC
Mezzosoprana trilulea
Cu vocea ei duioasă;
Iar basul ferm o susţinea
Cu cea a lui…mai groasă. (SORIN FINCHELSTEIN)
BUGETARI DE LUX
Sunt mulţi aleşi la noi, pe care
Sistemul astăzi i-a salvat,
Fiindc-a dat la fiecare
De muncă, funcţii doar de...stat ! (MAX OPAIŢ )
PANDEMIE ÎN ... ENERGIE
Nu-i tulpină de COVID,
Dar, simptome-s pe măsură;
Simte orice individ
Majorare la...factură ! ( MAX OPAIŢ )
CA LA TANASE
Se fac eforturi mari oriunde.
Observ şi eu, şi ştiu DE CE:
Când este UNDE, nu-i DE UNDE,
Când e LA CE , nu e pen' CE! ( MAX OPAIŢ )
PĂCATUL ORIGINAR
Cum femeia-i o ispită,
Greu să fii stăpân vreodată;
Dacă ,,cheia"-i potrivită
Vezi că ,,broasca " e ...,,uzată "! ( MAX OPAIŢ)
LIBIDOU
Bărbaţii pot să fie Zmei
Susţine-o ardeleancă,
Viagra însă la femei
E…contul de la bancă! (GEORGE EFTIMIE)
ASISTENTA DE LA UPU
E frumoasă, pricepută,
Şi de şefi recunoscută,
Chiar pe medical din tură
L-a salvat …gură la gură! (GEORGE EFTIMIE)
RUGĂMINTE
Ca să nu mă mai frământ
Fă-mă, Doamne,-o zi pământ
Şi lasă-mi deschisă o pleoapă
Sî văd şi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
VITEZOMANULUI
Maşina lui – un giuvaer –
O conducea doar prin comenzi.
Gonea cu ea pe străzi lejer,
Prindea pe oră…trei amenzi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BILANȚ
Pe confrați când îi provoc
Cu o poantă mai hazlie,
Unii nu mai râd deloc,
Alții râd pe datorie. (VASILE MANOLE)
ÎMBĂTAT DE POEZIE
Pentru mersul şerpuit
Vina nu-I a băuturii,
Cum mereu s-a bănuit,
E din cauza lecturii. (VASILE MANOLE)
NOI TERMENI MILITARI:
„INCURSIUNE MINORĂ”, „INCURSIUNE MAJORĂ”
Orice - ieri - incursiune
Era - cert - agresiune.
Ne-or glosa din care proră
Ce-i „minoră”, ce-i „majoră”? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONSECINȚE NEFASTE ALE INTERPRETĂRII SUBIECTIVE
A NOILOR TERMENI MILITARI
Nu-i exemplu-n chestea ceea
Mai probant decât Crimeea:
Pentru-o lume e majoră,
Pentru Rúsia - minoră. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MARELUI TENISIST AL LUMII NOVAK DJOKOVIČ
Poți să-i învingi pe Federér,
Medvédev, Zvérev ori Nadal,
Pe fabulosul - poți - cerbér,
Numai nu ... statul federal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NICI USTUROI N-AU MÂNCAT, NICI GURA NU LE MIROASE
Constată-un șef că-i prea mult putregai,
Un altul, grav, că statu-a eșuat,
Dar nu ne spun de-au ridicat vreun pai
Și-i ține-n funcții cum ratatul stat. (NICOLAE MĂTCAȘ
LIBERALIZARE ÎN TIMP DE CRIZĂ?!
Ne pun nervii la-ncercare,
Lăsând prețurĭle să zboare,
Și tot ei, prin plafonare,
Se prefac a ne salvare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI-MARILOR, LA VREMURI DE SCUMPIRI ABUZIVE
V-a-ntunecat atât de mult orbia,
Să nu vedeți concernele cum, roi,
Nu numai gazu-l scot și energia,
Ci, -n șapte vieți, și pielea de pe noi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE RĂMÂNE?
Telegami ca o tetrodă:
Ștefan cel Mare și Sfânt,
Ciubăr și Lăcustă-vodă,
Déspot și ... Factură-vodă... (LERU CICOARE)
RELAȚIILE DINTRE STAT, PRODUCĂTORII
ȘI FURNIZORII DE GAZE ȘI ENERGIE
Prețu-l, mai întâi, dublează,
TVA-u'-l cvadruplează...
Nici unul nu e uitat.
Și nu-i jaf premeditat?! (LERU CICOARE)
MINISTRULUI ENERGIEI
Cu făgăzi vrei, vorbe dulci
Optimismul să-l inculci,
Dar cu „sper” și cu „doresc”
Zilele nu se-ndulcesc. (LERU CICOARE)
DUPĂ CE CĂ-I IPOCRIT,
AR MAI CERE ȘI CLEMENȚĂ
Îți creează-ntâi problema
Și tot el vrei s-o rezolve?
S-a născut în lume lema
De păcate să-l absolve? (LERU CICOARE)
MAJORĂRILE EXORBITANTE DE PREȚURI LA ENERGIE ȘI GAZE AR FI
NIȘTE „SIMPLE (!) ... ERORI DE CALCUL”
Sunt greșeli??! Minciună! Șlus!
Au în tidvă-un mare sinus.
De ce toate sunt pe plus
Și nici una nu-i pe minus??! (LERU CICOARE)
MAI-MARELUI POLIȚIEI ROMÂNE
Pești la Caracal, Craiova,
Timiș, Cluj, Iași, București...
Tu, din vârf sfidând mangróva,
În ce ape pescuiești? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AVORTON?
Buletin antiCOVID,
Născut mort, să-l faci valid?
Câțâială, strofoleală,
Pân' scăpăm de-omikroneală? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ANALFABETISM FUNCȚIONAL DEVASTATOR
Cu elevi ce nu iau BAC-ul,
Profesóri picând la grad,
Cresc sparánghelul, spanacul,
Înflor' fufe-n Țarigrad. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PE CE MIZEAZĂ PLAGIATORUL?
Nu găsești cu detectorul
Într-un car cu fân un ac,
Darmite plagiatoru-n
Plină zi cu mâța-n sac?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DINOZAURII VECHI ȘI NOI
La alții-apar în fosile,
Înghețați de trei milenii;
La noi se lăfăie-n vile,
“Dezghețați” de trei decenii. (DUMITRU BUJDOIU)
ȚARA EȘUATĂ
Trăim urât, murim stupid,
Îți mulțumim partid!
Și păcănelele se-nchid,
Îți mulțumim COVID! (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI JUDECĂTORII JOACĂ…TENIS
Cazul Nole-ar fi stupid,
Fost bolnav, ne vaccinat;
Și Melbourne sentință-a dat:
Djokovic e… Djokovid. (DUMITRU BUJDOIU)
ANTRENORII BUNI I-AU ÎNTORS CURUL
Fotbalul e pe…miriște,
Burleanu bea la Grădiște;
Acceptă selecționer
Și un piccolo șomer. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME NEÎNGHIȚITE DE BEȚIVI
Vedem reclame stupide,
Gen: să bem multe lichide,
Apă, ceai, anti COVID;
Dar ce, vinul e…solid? (DUMITRU BUJDOIU)
SFÂRŞITUL OMENIRII
Delta şi cu omicronu`
Vor ca să omoare omu`
Să rămănă pe pământ
Cei ce-au fost şi nu mai sunt... (IOAN TIMOFTE)
VACCIN LA VECINU`
Când o-ntreb pe-a mea soţie
Ce-a căutat la vecinu`
Îmi răspunde-n băşcălie :
,,Păi...mi-a injectat vaccinu`,,! (IOAN TIMOFTE)
DESPRE RESTRICŢII
(N-AVEM VOIE LA PROTESTE)
Chiar dacă nu ne convin
N-avem voie să vorbim...
După masca pe figură
Ne pun şi căluş în gură...! (IOAN TIMOFTE)