„Viaţa Noastră” este o revistă care se declară a fi „de cultură şi viaţă” şi apare la Bârlad. Tema acestui număr (53 / decembrie 2021) o reprezintă prezentarea simbolisticii sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice şi creştine dintre Crăciun şi Bobotează. „Hybernia Magica” ar fi sintagma potrivită cuprinsului şi spun asta pentru că descopăr în textele propuse şi încercări de tratare din perspectivă semiotică a sărbătorescului.
Din alt punct de vedere, fiind una a pensionarilor, revista îşi propune şi reuşeşte să alunge singurătatea acestei categorii prin puterea gândirii artistice.
Un rol important în economia valorică a revistei îl reprezintă şi epigramiştii. Îl descopăr pe Maximilian Opaiţ care citându-l pe Noica („Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi aminteşti lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată”) şi pe Creangă („Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească…”), se opreşte la două colinde şi un pluguşor care i-au marcat copilăria. Acelaşi autor adaugă şi două grupaje de epigrame raportate la tematica revistei. Reţin Sugestie de sărbători – „Cu oarecare eleganţă, / I-a spus soţiei lui, discret: / Iubito, stai mai la distanţă / … de Cabernet!”.
Botoşăneanul Gheorghe Enăchescu înnobilează conţinutul revistei cu schiţa psihologică „Visul” şi cu două grupaje de catrene cu evidente trimiteri sociale: Iarnă în oraş – „Cad oamenii cu carul - / Gheaţă-i pe pavaje; / Cade şi primarul / În…sondaje.”; Hibernală – „Un glas cu disperare / Învăluie nămetul: / - Să vină ajutoare! / S-a-nzăpezit…bufetul!
Mihai Batog-Bujeniţă e prezent, nu cu epigrame, ci cu două texte ce pun în evidenţă istoria Iaşiului cu referire la Miron Costin şi la ultimul călău al Moldovei, Gavril Ciobanu.
Pana Alexandrinei Pascal ne aduce spre lectură un eseu despre „cei doi scriitori Teodoreanu, creatori de tipuri umane şi mânuitori ai cuvântului”. E vorba despre Ionel şi Păstorel, fraţi cu feluri de a fi opuse: 1. „Ionel, potolit şi sensibil, ataşat precum Nică de locurile natale, mândru de obârşia neamului său şi de omul simplu, cu suflet curat, va evoca Medelenii, precum Creangă Humuleştii, cu căldură şi emoţie”; 2. „Păstorel, cealaltă faţetă a vieţii, entuziast incurabil, un îndrăgostit de viaţă (mai ales de plăcerile pe care i le poate oferi), ironic şi zeflemist, mai ales cu sine, a „moştenit” umorul şi ironia lui Creangă. Dar umorul lui este stilat, cizelat cu talent”.
Eseul este panotat cu epigrame scrise de Păstorel însă eu voi reţine o caracterizare şăgalnică făcută marelui epigramist: „Paj al vechiului Cotnar / Şi-al domniţelor recente, / Menestrel de complimente / Păstorind peste pahar / Păstorel umbla hoinar.”
Nelu Vasile propune o pagină intitulată „Vârsta a treia în viziunea epigramiştilor români”. Semnează Mihai Cosma, George Zarafu, Florina Dinescu, Nicolae Nicolae, Mircea C. Dinescu, Janet Nică, Eugen Albu şi Nicolae Bunduri. Reţinem epigramele selectate din creaţiile epigramistului Nicolae Bunduri: Ratare, de Crăciun – „Cum noi speram la trai mai bun,/ (Desigur, nu de la Dăncilă) / Îl aşteptăm pe Moş Crăciun, / Dar iarăşi vine Moş Gerilă.”; De Crăciun – „Eu am trăit ca orice om, / Surpriza de la soaţa mea: / Un Moş Crăciun era în pom / Şi alţii trei în debara.”; Noapte de Crăciun – „În serile cu nea, frumoase, / Îl rog pe Moş, în iarna grea, / Să nu ne-aducă frig în case… / Că numai ăsta mai lipsea.”; În ajunul Crăciunului – „Acum, în seara de Ajun, / Pe plaiul nostru cam sinistru, / Îl aşteptăm pe Moş Crăciun… / Că poate-l facem Prim Ministru.”; Scrisoare către Moş Crăciun – „Aş vrea, dorind cadou mai bun, / Scrisoarea mea să se grăbească, / Dar cred mai mult în Moş Crăciun / Decât în poşta românească”.
Multitudinea temelor abordate fac din „Viaţa noastră” o revistă cu adevărat pentru pensionari, un ajutor exemplar în diminuarea disconfortului creat de pensionare din cauza reacţiilor pesimiste.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii.
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)
SUGESTIE
La cea mai mândră din femei,
Ce poate fi şi topmodel,
De vrei să-i vezi şi mintea ei,
S-o cauţi şi la alt nivel… (GHEORGHE BÂLICI)
SOŢIA INFIDELĂ
Cu altul prinsă-n loc dosit,
Devine-aproape adevăr
Că dânsa e un fruct oprit…
De când o bate soţul măr. (GHEORGHE BÂLICI)
EPISTOLĂ CĂTRE AL. I. CUZA
Strângem în zadar cureaua,
Că de-o vreme alta-i pata:
Nu se fură cu ocaua
De un timp, ci cu găleata! (VASILE LARCO)
VREMURI NOI
Avem partide, celulare,
Maşini străine, dar şi vile,
Şedinţe lungi parlamentare…
Dar în spitale nu-s pastile. (VASILE LARCO)
AH, PENSIILE!
Firul vieţi-i, de gândesc,
E-n ciudată ipostază:
Cele mari îl prelungesc,
Cele mici…îl cam scurtează. (CONSTANTIN PROFIR)
SIMULEAZĂ!
Sfatul meu să nu-l refuzi
Acceptând chiar și absurdul:
Multe dacă vrei s-auzi
Fă pe surdul! (MIHAI HAIVAS)
INCERTITUDINI
Cartea nu-și arată fața
Până nu-i citești prefața,
Dar aceasta, prost făcută
Va induce chiar derută. (MIHAI HAIVAS)
MULŢUMIREA EPIGRAMISTULUI
Pe cei vizaţi în epigramă,
Atuncea cînd citesc catrenul,
S-ar bucura de bună seamă
De i-ar vedea făcînd... ca trenul! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DIN EFECTELE EPIGRAMEI
Pe cei ce-n viaţă nefăcînd nimic
În pene prea de tot se umflă,
Cu epigrama-i înţepăm un pic
Şi, vor nu vor, se mai dezumflă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CÂNTARUL VORBITOR
Ca să scad în greutate
Îmi doresc eu cu ardoare
Şi-aud vorbe-nverşunate
Din voi, unul să coboare! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DISCRIMINARE
Procesul s-a declanşat
Pentru c-am băut un rom
Iar un jude m-a-ntrebat:
Ce-ai avut cu bietul om!? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REGRETE
Pe-atuncea nu contau nici banii,
Eram mai tineri, mai micuţi,
Dar ne-am pierdut aiurea anii:
Frumoşi şi liberi …şi prostuţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)
EXPECTATIVĂ
De-l văd pe câte-un prost că-i trist
Şi-mi pare, oarecum, stingher,
Oricât aş fi de pessimist,
Am îndrăzneala să mai sper. (GRIGORE COTUL)
FEMEIA
Deşi poeţii toţi o cântă,
Dintotdeauna au ştiut:
Femeia-i declarată sfântă
Când soţu-i înger decăzut. (GRIGORE COTUL)
SCOPUL LUPTEI ELECTORALE
Bani mulţi se aruncă pentr-un vot,
Căci este-asemuit cu-n os;
Pe toţi îi doare însă-n cot
Că n-aduc ţării vreun folos! (ELENA MÂNDRU)
NOSTALGIE
Pe sub salcâmii mititei,
Adesea ne-am plimbat:
Puteam să mergem pe sub tei
…De nu i-ar fi tăiat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CONVERTIRE LA DREAPTA CREDINŢĂ
Când omul s-a căsătorit,
Era din tagma ateistă,
Dar soața mult s-a străduit
Și l-a convins că Iad există! (ION DIVIZA)
COVASNA BALNEARĂ
În stațiunea asta, să vă spun,
Am întâlnit femeia vieții mele;
Avem atâtea lucruri în comun:
Nevroze, astm și alte vechi sechele. (ION DIVIZA)
AROGANŢĂ
El spune-adesea că evită
Cu noi de vorbă ca să stea
Că are mintea ascuţită
Şi, dacă ne-nţepăm în ea? (ION MORARU)
SE APROPIE CAMPANIA ELECTORALĂ
Parlamentarii ţin de pandemie
Şi nu ştiu cum să facă s-o lungească,
Să poarte de acuma, sine die,
....................măcar o ,, mască "! (MAX OPAIŢ)
MAJORARE SALARIALĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Stând zilnic la catedră-n clasă,
Trăieşte-acuma bucuria
Că are un salariu-n casă,
Cu care va plăti...chiria! ( MAX OPAIŢ)
OFENSIVA P.S.D.-istă
Se pare că-mpotriva firii,
Vedem că s-au trezit la viaţă
Şi-au înflorit iar ,,trandafirii "
La geamuri, dar au flori de ...gheaţă ! (MAX OPAIŢ)
FACTURIADA
(Sisteme complementare de încălzire! )
Zilnic stau şi mă gândesc
Şi mă iau atunci călduri
Că se-ntâmplă să primesc,
La pachet, lunar, ...facturi ! (MAX OPAIŢ)
PIROMANUL
Românaşul bunăoară
Are-un foc la inimioară,
Şi când nu îl stinge-n vin,
Îl mai pune…la vecin! (GEORGE EFTIMIE)
CICĂ AZI E ZIUA ECONOMISIRII ENERGIEI
Cu „cogito” și „ergo sum”,
„Festina lente” (care-i graba?...)
Eu energie nu consum!
(Ar fi absurd când stai degeaba...) (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ÎNVĂȚĂRII NUMELUI PROPRIU
ÎN ALFABETUL MORSE
... _ . .._. ._ _.
De vreți să știți, așa se scrie
Fănică în telegrafie
Să-mi spuneți deci, vă rog frumos,
Dacă vă este de folos... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MARȚIPANULUI
Din pudră fină de migdale
Amestecată cu zahar
Poți face multe rotocoale
Când faci un tort aniversar! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CURĂȚENIEI BIROULUI
Nu prin hârtii și prin sertare
E cazul să dereticați
Ci curățenia cea mare
S-o facem printre angajați! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ÎMPLINIRII VISURILOR
Dacă e, așa să fie!
Fac bilet la loterie
Dacă iau premiul cel mare,
Dau un like la fiecare! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA AMENAJĂRII CASEI
La mine-n casă e perfect!
Nevastă-mea e arhitect,
Designer de-ăla cu feng shui
Numai că toate-s puse șui... (ŞTEFAN BAŞNO)
CASA ALBĂ
Chiar dacă viscolit a nins,
Eu iernii n-am să-i fac o jalbă,
Sunt fericit, că iată,-am prins
Înc-un mandat la...,,casa albă"!(IULIAN BOSTAN)
REPLICĂ
(lui Iulian Bostan)
Dar eu știam, la Casa Albă
Mandatul e de patru ani!
Și îmi șoptesc discret in barbă:
" S-a molipsit de la Iohani...” (ŞTEFAN BAŞNO)
NENOROCIRE
Fiind polei c-un fel de bură,
Pe stradă am alunecat
Şi am luat o căzătură,
De o mai țin şi-acum în pat. (STELICĂ ROMANIUC)
REPLICĂ
(lui STELICĂ ROMANIUC)
Dacă-i alunecuș pe stradă
Și ai căzut cumva în noadă
Mă îndoiesc, oricât te-ai screme
Că poți să faci ,sporturi extreme”... (ŞTEFAN BAŞNO)
DIFERENȚE CULTURALE
S-a măritat c-un indian
Ce noaptea numai o descântă,
Deşi l-ar vrea atunci golan...
Da-n cultul lui o vacă-i sfântă. (STELICĂ ROMANIUC)
REPLICĂ
(lui STELICĂ ROMANIUC)
E vorba și de libido
De stai și te gândești oleacă
Orice bărbat ajunge bou
Atunci când are-n pat... o vacă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZĂPADĂ GREA
Chiar de femeia ce-o iubesc,
Ușoară-i ca un fulg de nea,
Sunt nevoit să mă feresc…
Căci are mână foarte grea! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ
(lui David Valentin)
Aceeași mână e alean
Atunci când soțul e fidel
Dar dacă e un Don Juan
Scatoalcă este pentru el! (ŞTEFAN BAŞNO)
VĂNAT DOMESTIC
Un vânător din Gurahonț
Când e nervos, mai trage-o dușcă,
Ba chiar din când în când un glonț,
La o vecină, goală pușcă! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ
(lui David Valentin)
Și dacă pușca nu e goală
Având pe țeavă înc-un glonț
Și vecinica se răscoală
Adieu, bărbat din Gurahonț! (ŞTEFAN BAŞNO)
SINGUR ACASĂ!
Soața când e-n stațiune
Chem acasă, pus pe rele,
Cele bune- să se-adune…
Cele rele- să se spele! (DAVID VALENTIN)
REPLICĂ
(lui David Valentin)
Înțeleg că cele bune
Bune sunt și nespălate?
Sau la tine-o să se-adune
Mai multe din celelalte? (ŞTEFAN BAŞNO)
LAUDELE GAZDEI
Să vă zic ce am aflat:
Fata de o am în gazdă
S-a mai dat. şi ea, pe brazdă…
La mai mulţi flăcăi din sat. (SORIN FINCHELSTEIN)
ÎN LUMEA AUTORILOR
Faptul printre literaţi
Este ca o stridie:
Unii mor invidiaţi,
Alţii de invidie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PENSIONARII ŞI AMORUL
Cei ajunşi la vârsta-a-treia
Procedează cu mult tact,
Dragoste fac cu femeia
Cu lentile de contact. (VASILE MANOLE)
CUI ÎI STĂ-N GÂT DEMOCRAȚIA?
Dacă și-n SUA, bădie,
O rod mulți la temelie,
Ce să zici de țări în care
Copăcel stă pe picoare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU TE-MBURICHEZI ÎN FAȚA ALOR TĂI
Se credea - plătica - ton.
Persiflând, niște goghÍi:
- Te pretinzi îndarn macron,
La cât de micron devii. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE TRAGE SFORILE?
Ieri Armenia, Azer-ul*,
Azi Ucráina, Kazahstanul...
Cine-i, oare, remorcherul
Care-ntinde cabestanul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCRIS CITEȚ ȘI STIL ISTEȚ
Cum se întețește zurba,
Cum pică și internet-ul.
Când se va alege burba?
Nu vi-i cunoscut ... stil(et)ul? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPONTANEITATE?
Când auzi că-n Kazahstan
S-ar fi pus brusc de-o zaveră,
Comentariul nu diferă:
Va învinge care clan? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ĂPĂCIȚI DE-ATÂTA GRIJĂ
Derutați, rebelii lei,
Nu pot să-și înghită bușca:
Care-s cu ochii pe ei,
Care, mai semeți, - cu pușca. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PROFAN ȘI SACRU
Să chemi armata, să ordoni să tragă,
Să faci din bunt carnagiu infernal,
Apoi, clement, s-aduni o țară-ntreagă
La rugul unui plâns național? (LERU CICOARE)
STABILĂ PENTRU PREȘEDINTELE KAZAH, SITUAȚIA
NU PARE STABILĂ PENTRU MINISTRUL RUS AL APĂRĂRII
Onorându-și datoria,
Maurul ar fi să plece.
Așa zice teoria.
Practica poa' s-o rezece. (LERU CICOARE)
INVITATE PENTRU AJUTOR, TRUPELE STRĂINE NU MAI VOR SĂ PLECE?
Însuți tu când i-ai chemat
Apele să le disece,
Să constați acum, mirat,
Că ar ezita să plece? (LERU CICOARE)
RETRAGERE CU CÂNTEC
Musafirul știi când vine,
Niciodată nu - când pleacă.
În yankey în șah îl ține:
„Cară-te, că nu-i de joacă!” (LERU CICOARE)
NU TE PUI CU CANGURUL
La Antipozi nu treci de piază rea,
Nevaccinat Ahile sau Tezeu,
Scutire medicală de-ai avea
Eliberată chiar de Dumnezeu. (LERU CICOARE)
PE CE MIZEAZĂ AUTORITĂȚILE AUSTRALIENE ÎN EXAGERAREA LOR?
Exigența afișată
Față de-un sportiv pe val
Le-ar aduce, buni de plată,
Capital electoral. (LERU CICOARE)
NEPUTINCIOS SAU IPOCRIT ÎN FAȚA NESĂBUITELOR
SCUMPIRI DE ENERGIE DE CĂTRE FURNIZORI?
În loc jaful să-l dejoace,
Să le deie peste gheare,
Impotent, ministru-i face
Mari tâlhari la drumul mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRULUI CU SFATURI SFORĂITOARE
Ți-a dat statul ciolănașul
Să prinzi hoțu-ndată: jnap!,
Nu-ndarn să plimbi păgubașul
Pe drum cu jalba-n proțap. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE SĂ NE APERE DE ASALTUL FURNIZORILOR?
Parcă n-ar fi el ministru,
Când îl vezi pe sticlă, lașul,
Cu aspectul lui sinistru,
Cum se vaită ca jălbașul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TAXE NOI - NU, DAR PREȚURI EXORBITANTE
LA GAZE NATURALE ȘI ENERGIE
Un infam mod al regiei
De-a aduce, dar discret,
Prin scumpirea energiei,
Cât mai mulți bani la buget??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ALEȘII NOȘTRI MOR DE GRIJA NOASTRĂ
Când să-și croiască propriile salarii,
Trimiteri fac la cele europene,
Iar pentru noi, din brazdă, coasă, arii,
La crema junglei amazoniene. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MEȘTER BUN LA LAUDE
Să vorbești de majorare
Când pretinsa indexare
Nu se ține de inflație
Nu miroase-a fabulație? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
“PÂNĂ LA ÎNCEPEREA LIGII AVEM SELECȚIONER”
Iarăși ne minte rebutu’,
Știți cine, unul burleanu,
Dar nu precizează anu’;
Asta să-i spună lu’ mutu. (DUMITRU BUJDOIU)
(P) O VESTE DIN AMERICA (Presa)
Naștere de milioane,
Numai la revelioane:
Gemeni pe lume iviți
În zile, luni, ani diferiți. (DUMITRU BUJDOIU)
MISOGINISMUL, INVENTAT DE …FEMEI
Cele mai mari misogine
Sunt femeile vecine,
Se bârfesc, se dușmănesc;
Bărbații tot le iubesc. (DUMITRU BUJDOIU)
OMAR KHAYYAM:
Dacă bei, bea pe-ndelete/
Bea cu fața la perete!
A ajuns iar băutura
Să-i dezlege soaței gura:
Vrea musai să mă dezvăț;
Dar, cât am citit să-nvăț?! (DUMITRU BUJDOIU)