O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
La 25 august 1911, în localitatea Belitori (azi Troianul) din judeţul Teleorman, se naşte Ion C. Pena. Viitorul publicist, poet şi prozator român va fi şi un redutabil epigramist. În 1939 va publica volumul de epigrame “Furcile caudine” (Editura Grupării literare “Drum”, Roşiorii de Vede, 1939, Tipografia “Lumina poporului” din aceeaşi localitate). Gruparea literară “Drum” a luat fiinţă în 1935 ca asociaţie a publiciştilor teleormăneni, având ca preşedinte do onoare pe Zaharia Stancu. Din păcate, “Furcile caudine” este singurul volum de autor al lui Ion Pena, două situaţii de importanţă capitală contribuind la aceasta: a) urma ca în 1940 să-i mai apară două volume, “Iarmaroc” (poezie) şi “Flori veninoase” (epigrame). N-au mai apărut, deoarece în acelaşi an revista şi editura “Drum” vor fi suspendate de cenzură; b) peste 4 ani, pe 29 iulie 1944, la numai 33 de ani, moare la Spitalul Militar din Alba Iulia, în urma unor răni foarte grave căpătate în al Doilea Război Mondial. Osemintele se găsesc în Cimitirul Eroilor din acelaşi oraş.
Ion Pena a debutat ca poet (1932, poezia “Alpinism”, revista “SO4 H2”), sute de poezii rămânând în manuscrise, însă George Călinescu, în “Istoria…” sa îl percepe ca epigramist. Universitarul Gheorghe Popovici, interpretând spusele lui Călinescu, îl vede ca pe un autor de “epigrame savuroase, fiind adevărate perle de inteligenţă, umor şi ironie, şi multă spontaneitate. Ele sunt pline de înţelesuri, săgeţile fiind către o paletă largă de oameni şi moravuri ale timpului de atunci”.
Opera lui Ion Pena, lăsată prin manuscrise încredinţate prietenilor, din care multe s-au pierdut, a fost organizată şi prin grija nepotului său dinspre mamă, Marin Scarlat, pe trei secţiuni în volumul “Scrieri” apărut în 2011. Cele trei secţiuni sunt: “Ion Pena –epigramist, Ion Pena – poet şi Ion Pena – prozator”.
Ion Pena a lucrat peste patru ani ca preceptor în localitatea Sicheviţa, undeva pe Clisura Dunării, de unde a fost mobilizat pe front. Având în vedere această preocupare nu a putut rezista să nu-şi dedice o epigramă: Mie însumi – “Întâi cu mine să încep, / Mărturisind un avatar: / Când de la lume nu percep / Mi se percepe din salar.”.
Universitarul amintit, în “Oameni şi locuri”, scrie despre Ion Pena: “Dacă în timpul serviciului, la birou n-avea prea mult timp de stat de vorbă cu sătenii, în “timpul liber” era foarte apropiat de schiviceni şi “plin de omenie”, într-o perioadă în care comuna Sicheviţa era localitatea cu cele mai mari neajunsuri şi greutăţi din întregul judeţ Caraş. Mai mult, Ion Pena nu se limitează numai la munca de preceptor, ci desfăşoară în paralel şi îşi găseşte timp pentru a organiza şi desfăşura activităţi culturale la noul Cămin Cultural, înfiinţat la initiative lui în localul Primăriei.”
Apreciat, după cum spuneam, şi de George Călinescu, acesta i-a evidenţiat două epigrame din volumul amintit: Globului Pământesc – “Absurd. Eu cheltui şi o mie / Pe zi – cu bune ori cu boli, / Iar tu trăieşti de-o veşnicie / O! Terra, numai cu…doi poli.”; Unui român - “La drum române, ia cu tine / O snoavă, două, nu uita! / Aşa-i de veacuri firea ta / Şi uneori îţi prinde bine.”.
Ion Pena avea obiceiul ca în epigramele sale să ironizeze, uneori până la caricaturizare, unele persoane politice şi culturale ale vremii, cum ar fi: Ion Pillat, Nicolae Iorga, Al. Macedonski, Ion Minulescu, Calotescu-Neicu, Topârceanu, Ion Vinea, A. C. Cuza, Arghezi şi foarte mulţi alţii. Nu i-a ocolit nici pe confraţii epigramişti, cum ar fi: Cincinat Pavelescu (“Nimic n-ar fi însemnat / Pe-a lumii largă panoplie / Chelie fără…Cincinat / Şi Cincinat fără… chelie”), bâtrânul epigramist Radu D. Rosetti care scrisese, printre altele, şi o epigram usturătoare domnişoarei Mărăcineanu (“Eu pătrund nespusa dramă / Orişice mi-ai descânta: / Îi făcuşi o epigramă/ Fiindcă n-o mai poţi curta.”), pe M. Ar. Dan (“Deşi mai an, accidental / L-am atacat fără cruţare, / Convin că e original: / Nu foloseşte pic de sare.”) sau pe Nigrim (“Sub o cruce de anin, / Doarme-adânc şi uniform / Faima lui: A scris puţin, / Dar a plictisit enorm!”). O ţintă predilectă din rândul epigramiştilor pentru Ion Pena a fost Păstorel (“Lumea-I zice Păstorel… / Eu propun, iubiţi convivi / (Ca să fim obiectivi), / Să-I zicem (simplu)…Păhărel). Acestuia i-au fost atribuite cele mai multe epigrame, aspect relevat şi de Mihai Haivas în volumul său “Cel mai iubit dintre epigramişti – Păstorel”, în care reia epigrame dedicate acestuia de către contemporanii săi şi publicate până în 1964. Reţinem: În Olimp, discuţii despre Păstorel – Măreţii zei cuvântă: / - Urâm acest mişel / Căci Gloria lui Bachus / A uzurpat-o el…”; Ierarhie - “Păstorel şi Bachus, când s-au întâlnit, / La o punte lungă, palizi de mirare / Zeul, dat de-o parte, zise prea smerit: / - Păstorel, avanti, tu eşti cel mai mare!”; Lui Păstorel – “Ursitoarea lui, ciudată, / I-a ursit cu glasul lin, / Să n-ajungă niciodată / Să se sature de vin.”; La “o cronică a vinului” semnată de Păstorel – “Am citit-o, vai, acuma-I / Un minut – şi-am priceput / Că talent el are numai / Când e vorba de băut…”; Discuţie – “Berea discuta cu vinul / Şi i-am auzit fidel: / - Vai de seminţia noastră / Cât trăieşte Păstorel…”; Aceluiaşi Păstorel – “Aşa e veşnic Păstorel / El n-are-o casă-a lui, de fel, / În schimb urând pe cei avari, / Face palate la crâşmari.”; La decesul unui scriitor – “Muri şi Păstorel, în fine, / Aşa cum moare orişicine, / Efectul: Jubilară cititorii / Şi plânseră grozav viticultorii”; La moartea lui Păstorel – “A plecat şi Păstorel, / Azi pe căile pierzării… / Plâng teribil după el / Toate cepurile ţării.”; Moartea lui Păstorel – “Ce amar eveniment, / Ce izvor de tragedii: / Brusc, dădură faliment / Patruzeci de berării…”.
Cei care au citit colecţia de epigrame scrise de Ion Pena, sau cei care o vor citi, nu au cum să nu constate că dacă ar fi trait dincolo de cei 33 de ani, ar fi avut un loc între primii mari zece epigramişti ai ţării. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CHEFLIUL ŞI APA SFINŢITĂ
Nu-i ca un sfânt de pe catapeteasmă,
Dar credincios a fi se dovedeşte;
Smerit, de Bobotează bea agheasmă
Şi-n restul zilelor…se-aghesmuieşte. (VASILE LARCO)
PRAVILE FINANCIARE
Că multe taxe fiscul cere,
O vorbă-au ticluit flecarii:
Românu-i un butoi cu miere
Pe care forfotesc bondarii. (VASILE LARCO)
ECOLOGICĂ
Că au puterea în secure,
Spun defrişorilor, îndată:
Ieri voi urlaţi ca în pădure,
Iar azi…ca-n zona defrişată! (VASILE LARCO)
ANUNŢ
Ieri, de ziua frumuseţii,
Pe femei le-am anunţat:
Ştiu secretul frumuseţii,
Dar detalii…în privat. (GRIGORE COTUL)
CÂND SUNT ÎNTREBAT CE FAC…
Păi, ce să fac în Şanţ?
Lucrez la un bilanţ…
Pe scurt, eu vi-l descriu:
Mai scriu, mai beau, mai scriu… (GRIGORE COTUL)
FII ONEST!
Române-i bine ca să știi:
Spre-un trai mai bun când tu țintești,
Poți să te-ascunzi în bălării,
Dar nu și-n ele să trăiești! (MIHAI HAIVAS)
SELECȚIE „NATURALĂ” ÎN PANDEMIE
Va supraviețui - și nu-i mister -
Doar vaccinatul, om inteligent.
Vaccin să facă, prostului nu-i cer,
Fiindcă în gândire-i repetent! (MIHAI HAIVAS)
IDEEA ŞI FEMEIA
Anii adunând în vrac,
Am idee ce să-i fac,
Dar, aflat la vârsta treia,
Mai rămâne doar idea. (SORIN FINCHELSTEIN)
NAZUL ŞI NECAZUL
Nevasta, cum îi este nazul,
L-a împroşcat cu imputări,
Iar omu-şi varsă-acum necazul
Pe toate cele trei cărări. (SORIN FINCHELSTEIN)
PÂINE ŞI CIRC
Pâine, circ şi doar hodină,
Vor românii şi-au succes…
Dar când pâinea e puţină,
Circul este în exces! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ANTICARUL
Domnul anticar vindea
Săbii fine, statuete,
Cărţi mai rare, vreo perdea,
Iar spre seară chiar şi fete. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CRONICĂ DIN PATRIA MEA
Azi, în toiul marii dezvoltări,
Moldovenii mei sunt puși pe glume:
Medicii migrează-n alte țări,
Pacienții lor... pe ceea lume. (ION DIVIZA)
ASTRONAUŢI MIORITICI
Am tot zburat prin galaxii
Pe unde n-au ajuns nici magii,
Dar ne întoarcem la soții,
Că ni s-au terminat posmagii. (ION DIVIZA)
VIAGRA
Mulţi bărbaţi ar vrea să spună
Că Viagra nu-i prea bună:
Li s-a ridicat şi-i mare
Vârsta de pensionare. (ION MORARU)
PERICOL PENTRU SILUETĂ
Când tu mergi vara la grătar
Iar sub cârnaţi s-aprinşi cărbunii,
Să nu înghiţi aşa, ca hunii
Şi nu uita că ai cântar! (ELENA MÂNDRU)
TOŢI SE PLÂNG DE BANI,
DAR DE MINTE NIMENI
Eu am spre şaptezeci de ani
Şi nu-s bogat, că n-am ambiţii,
Dar cum să nu mă plâng de bani,
Când văd ce bine stau tâmpiţii! (PETRU-IOAN GÂRDA)
POLITICĂ AGRICOLĂ
În lanul verde de trifoi,
Stau boii noştri ca pe cuie,
Degeaba-s vacile la noi…
Că le montează cei din UE! (VALENTIN DAVID)
EXPLICAŢIE
- Ce colier! E indecent,
Probabil face zeci de mii…
- Deloc, am soţu-n Parlament
Şi scoate „perle” zi de zi. (DAN NOREA)
ZIUA JOCURILOR DE CĂRȚI
Copil fiind, în cărți citeam
De Harap Alb, de Habarnam
Acum doresc, când merg la sală
Ca să citesc chintă roială... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA TOCĂNIȚEI CU PIPER
Aș vrea o tocăniță cu piper
Dar cum bugetul e cam auster
Și nu prea se găsește pe aici
Voi folosi drept condiment... urzici! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BICARBONATULUI DE SODIU
Între Crăciun și Noul An
Eu folosesc bicarbonatul
Doar pentru tort, să crească blatul
Eventual, la pandișpan... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SF
(De azi cresc pensiile...)
Celebrul scriitor Jules Verne
Lecții să ia de la guvern
Că amăgește-o Românie
Cu-aceeași fantasmagorie! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA RIDICĂRII CATARGULUI
Nu știu cum o fi în larg
Ridicarea de catarg
Dar la mine-n dormitor
E mai mult cu „somn ușor”... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA BUFETULUI
Unde e all inclusiv
Vreau bufetul suedez
Chiar de sunt puțin masiv
Vrea să mă destrăbălez! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PLONJĂRII URSULUI POLAR
Cu-ncălzirea cea globală
Fram va face carieră
(Cum ne spune o cabală)
Doar plonjând în frapieră! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SOMNULUI
Ei, de rușine n-a rămas
Pescarul nostru plin de fițe
A prins un somn de-aproape-un ceas
Și trei sau patru văduvițe! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PĂSĂRILOR
(Celor care vor să „zboare” mai sus)
De la filmul lui Hitchcock
Am rămas cu o idee:
Geaba ai aripi și cioc
Dacă n-ai și logoree! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA PIETRELOR VECHI
Pietre vechi - bun, dar de care?
De-alea de prin trotuare
De prea mult frecat tocite
Sau de alea pricopsite? (ŞTEFAN BAŞNO)
AVERTISMENT CLASEI POLITICE
Cei de la Guvern o scaldă,
Pasul bat mereu pe loc;
Dar, există o butadă :
,,Fum nu iese fără...foc !" (MAX OPAIŢ )
GUVERNARE ROTATIVĂ
Inedit experiment !
Guvernarea a-nceput
Cu aviz în Parlament.
..........DAS IST GUT ! (MAX OPAIŢ )
EFECTE COLATERALE LA TERAPIE INTENSIVĂ
Internată fără vlagă,
Intubată, n-a spus dacă
Ar putea o zi întreagă
..........doar să tacă ! (MAX OPAIŢ )
ÎN CĂUTAREA ASCENDENTULUI
Fiind BALANŢĂ, s-a gândit
Că dacă stă un timp şi creşte,
Bărbatul cel mai potrivit
Ar fi...BERBEC, sau poate... ,,PEŞTE "! (MAX OPAIŢ)
ÎNGRIJORAREA BĂRBAŢILOR
Se rupe azi valoarea-n doi,
Căci informaţia-I mai multă:
Ne poate depăşi pe noi
Femeia care e mai cultă. (CONSTANTIN PROFIR)
SFATUL MEDICILOR
Mi-a spus un doctor dintr-ai mei
Să iau la masă câte-o sută
Şi eu, văzând că îmi ajută,
M-am adresat la încă trei!.. (GHEORGHE BÂLICI)
MOTIVARE BAHICĂ
Din fel de fel de băutură
N-ai pune picătură-n gură,
De n-ai putea chiar să te strici
Făr` de prieteni şi amici!.. (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI EPIGRAMIST MEDIOCRU
La epigram nesărată
Cu stilul tău aşa de frust,
Doar cititorul să mai poată
Să pună sare după gust. (VASILE MANOLE)
RECENSĂMÂNTUL ANIMALELOR
Nu poţi să te mai pui cu statul;
Au amendat-o-acum din nou,
Că nu şi-a declarat bărbatul
Pe care îl făcuse…”bou”! (GEORGE EFTIMIE)
MISOGINISMUL LA NOI
Că e societatea misogină,
Susţin şi astăzi nişte guri mai rele,
Bărbaţii spun că n-ar avea vreo vină,
Se duşmănesc…femeile-ntre ele! (GEORGE EFTIMIE)
NEDUMERIRE
- Dracul e bărbat?
Un ins a-ntrebat.
- Mai rău, n-ai idee.
- Atunci… e femeie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EFECTUL PLUGUȘORULUI PORNO-ALUZIV, DIN NR. 178
Excelentul Plugușor
Are un efect major:
Dame și gagici de top
Au dat buzna la Sex-Shop. ( DUMITRU BUJDOIU )
AUTOSTRĂZILE LUI BĂSESCU
Blocați la Bușteni, Sinaia,
Șoferii încep bătaia;
Au sac de box ideal,
Cu Traian pân’ la Predeal. (DUMITRU BUJDOIU)
MEDICUL VALERIU GHEORGHIŢĂ : “Miocardita afectează
două organe, inima și cordul”
Cu astfel de pleonasm
A ajuns Gheorghe de basm;
Un repetent medical,
Dăncilă, gramatical. (DUMITRU BUJDOIU)
BARMANUL ȘI BEȚIVUL
La ei data nu contează,
Orice zi e Bobotează;
Unul, vinul încropește,
Altul, se…aghesmuiește. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME LA-NCEPUT DE AN
La TV, ziare, NET,
Ai reclame berechet:
Urinal, always, șampon
Și la erecții beton. (DUMITRU BUJDOIU)
LIMBAJUL VULGAR AL UNUI ȘEF DE STAT
LA ADRESA CELOR NEVACCINAȚI
Doar nú vii din boscheți dâmbovițeni,
Ba te pretinzi un mare șef de stat.
De ce să-i bagi pe proprii cetățeni,
Când însuți ai cam dat-o prin rahat? (NICOLAE MĂTCAȘ)
OPTICĂ DE ȘEF KAZAH
Cât țintește fix în fostul,
E-o mișcare populară.
Contra lui - își pierde rostul:
Uneltire-i din afară! (NICOLAE MĂTCAȘ)
POPORUL NU MAI ARE TOTDEAUNA DREPTATE?
Când se răscoală propriul popor
Și te-ar zvârli - măsea stricată - afară,
Să apelezi la ruși după-ajutor
Ca să-ți asiguri liniște în țară?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE STINGE LUMINA ÎN ROMÂNIA?
Întunericul dă iureș:
Se scumpește energia.
Nu doar ALRO*, AzoMureș,
Intră-n beznă ... România! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI MINISTRU CARE NU ȘTIE CÂȚI KILOMETRI
DE DRUMURI ÎN CONSTRUCȚIE ARE ÎN SUBORDINE
S-ar înscrie-n hexametri
Vestea ca de popă tuns:
Ce 300 de kilometri?!
Lui și 80 i-s de-ajuns! (LERU CICOARE)
GAFĂ A PREȘEDINTELUI CNAV
La cârmă căpitanul delirează.
Se lasă-ncet pe-o rână, greu, bibordul,
Confuz: „Miocardita afectează
Nu numai inima? Mai nou - și ...cordul?!” (LERU CICOARE)
CÂND DOI OFICIALI SE CEARTĂ, CETĂȚEANUL PIERDE
Un război tacit mocnește.
Greu cu starea de alertă:
Arafat o prelungește,
Curtea, însă, o rejectă. (LERU CICOARE)
SCHIMBARE DE OPTICĂ ÎN VALUL 5
Cu amenințări și-amenzi
Nu poți zurba s-o suspenzi.
Au plătit destule oale,
Drept care-o lasă mai moale. (LERU CICOARE)
AȘA-I ROMÂNUL
Nu-l scoți din prepus cu tunul:
- Să-mi propui o mască vrei?
De ce nu FFP1?
De ce nu FFP3? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE-I INCOMODEAZĂ OARE?
Când i-ntrebi de școli, spitale,
Autostrăzi care-au dat chix,
Nu-ți răspund la întrebare,
Ripostând că ai un fix. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INSTITUȚIILE DE STAT NU VOR MAI CERE DE LA PETENȚI
CÓPII DE PE ACTELE OFICIALE NECESARE LA DOSAR?
Un sistem de informații pus la punct
Între instituțiile statale
Și-ncă tot ar fi la noi defunct,
D-apoi unul la-nceput de cale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT PROGRESU-ȘI ARE ȘI REGRESUL?
Cu cât creștem, mai nasol e.
Pesta lenei dă-n harman?
Când n-avem măcar fasole,
Mai visăm noi la ciolan? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI AUTOR FECUND
Critica, neîncetat,
Soră bună cu dreptatea,
Foarte mult i-a remarcat
Cantitatea. (ION PENA)