Am citit o carte semnată de Sorin Åžirineasa, intitulată simplu „Haiku” (Editura C. N. „Imprimeria NaÅ£ională” S. A., BucureÅŸti, 2005). Volumul se deschide cu o „Tabletă de prieten” semnată de cel considerat a fi „regele hyperspatziului”, acelaÅŸi care a impus o ipoteză metafizică originală sub titlul „Ipoteza Kosmosului Germinativ” , scriitorul Viorel Padina.
Ce pot să spun eu mai mult despre autorul acestui volum decât o face Viorel Padina: „Eu nu mărturisesc decât atât: că, supt ochii mei, Nichita Stănescu ÅŸezu ÅŸi plânse, recitând personal, cu vocea-i spartă de prea multă căldură umană ce izvora din pieptu-i de aramă – izbit sistematic de Kama „cu săgeata-i otrăvită” – versurile acestui hipersensibil Sorin, în faimosu` salon de la domiciliu-i din PiaÅ£a Amzei nr. 7-9, mi se pare, ÅŸi desigur că n-o să-mi replicaÅ£i voi – care îl veneraÅ£i mai mult decât mine pe Maestru – cum că Nichita fu un sentimental minor sau că nu se pricepea la poeÅ£i. Din contră, purissimu` a simÅ£it numaidecât, el, mai repede ÅŸi mai precis decât oricine, enormu` filon de ingeniozitate ce zăcea în suavul pe atunci, flăcăiandru de Åžirineasa, mlădios, măsliniu, ager ÅŸi sclipitor ca o trestie de Toledo.”
Având girul lui Nichita Stănescu, Viorel Åžirineasa va scrie ÅŸi haiku, explicându-ne ÅŸi de ce: „Pentru că absolutul devine perceptibil, ideile pot fi comprimate, în totalitatea lor, în doar ÅŸaptesprezece silabe (cât chin înnobilator) ÅŸi, mai ales că, un astfel de mini-poem dezvăluie, în toată splendoarea lui, un sadea de samurai, la muntele fudji ctitor de înÅ£elepciune ÅŸi frumuseÅ£e, dar ÅŸi pentru înălÅ£imea, ameÅ£itor de divină, a sentimentului ÅŸi dragostei fără egal, neînÅ£eles de tulburător strecurată, până la ultima picătură, în chiar profunzimea miezului fermecătoarei, de adorată niponie.”
Parcurgând poemele haiku ale lui Sorin Åžirineasa admiram cum se insinuează numerele prime 5, 7 ÅŸi 17 în cuvinte care puse într-un mănunchi numit haiku asigură transformarea emoÅ£iei într-o temă cu valenÅ£e spirituale. Numerele prime, ca o clasă specială printre numerele naturale, au dat ordin celor trei surate ale lor să reprezinte arhitectura unui haiku, o clasă specială între poemele lumii. Åžirineasa vine cu o modalitate de exprimare specială prin faptul că gândurile lui desenează prin cuvinte ÅŸi nu întâmplător aÅŸezarea în pagină e ca un tablou într-o expoziÅ£ie: „însetat câmpul. / în acul ierbii luna / rotindu-ÅŸi raza.”; „vioi scatiul. / câine scheunând prelung, / traÅŸi prin omăt, plopi.” ; „asfinÅ£it căprui. / scârÅ£âie carul sub fân, / surd, un răcănel.”; „cântecul mierlei, / din ochiul bălÅ£ii luna / clipind cu broaÅŸte”; „casa pustie. / brusc, o fereastră cade, / strivind o frunză.”; „doar câmpul însăşi. / mici-un copac gol rotind / omătul pustiu.”; „trandafiri în parc. / copita de cerb scurmă / în miezul clipei.”
Cititorului atent îi sare în ochi dubla subiectivitate a poemelor haiku marca sufletească Sorin Åžirineasa: ele sunt rezultatul creaÅ£iei pornite dintr-o simÅ£ire subiectivă (autorul), adresându-se altei simÅ£iri subiective (cititorul). Åžirineasa este un explorator al alternanÅ£elor practicând un joc între static ÅŸi miÅŸcare pentru a suplini acuta lipsă a verbelor ÅŸi un altul între observaÅ£ia simplă ÅŸi reflecÅ£ia inteligentă pentru a ne duce dincolo de imaginea panoramică: „venirea mamei / două silabe, superb / împreunate”; „uliÅ£e goale / fulg de nea adăpostit / în podul palmei”; „natură-n declin. / dealul cu meniscul rupt / sfârtecat de rău.”; „podul casei gol. / singur, vântul fugărind / vechile scrisori.”
Åži mai spune Sorin Åžirineasa de ce scrie haiku: „…ca semn de adâncă recunoÅŸtinţă la genialitatea poeÅ£ilor samurai, puÅŸkini, nichitastănescieni, waltwithmanieni, în vecii vecilor, iubiÅ£i de eminescu.” Întregul acest citat se concentrează într-un poem de o subtilă gândire eminesciană: „limba română, / duioasă mierlă venind / din cerul lumii.”
Mai adaug ceva, poemele haiku ale acestui volum sunt străbătute ÅŸi de o undă de durere, Åžirineasa căutând să-ÅŸi îmbrăţiÅŸeze rănile sufletului cu versuri, lăsând silabele să cadă printre doruri mai vechi, simÅ£indu-se din ce în ce mai singur ÅŸi mai EL. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BILANÅ¢
Sunt de-acum, nimic de spus,
„MulÅ£umit” (în ghilimele):
Văd ÅŸi eu un preÅ£ redus…
Cel al străduinţei mele! (VASILE LARCO)
LA „BECIUL DOMNESC”
Pe scări cobor, în jur privesc
Butoaie, vinuri fel de fel,
Iar beciul chiar ar fi domnesc,
De-ar fi ÅŸi Păstorel în el! (VASILE LARCO)
LA PERINIȚĂ
Când o chem È™i eu, pe bune,
Pe nevastă-mea nu pot
Să o pup, căci scurt îmi spune
„Dragă azi te-ai lins pe bot!”. (MIHAI HAIVAS)
UNDE DRAGOSTE NU E...
Când caznele se înmulÈ›esc
Iar dragostea-i în agonie,
Căsătoria,-n mod firesc,
Devine doar o căsnicie. (MIHAI HAIVAS)
SPERANÅ¢A CAPULUI FAMILIEI
PRIVIND TÄ‚IERILE DIN VENITURI
Guvernul, cu-acest ultim pas,
Cu-aşa tăieri o s-o mai moaie
Fiindcă ce mi-a mai rămas,
La ce le-ar folosi să-mi taie?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎI DOARE ÅžI PE GUVERNANÅ¢I
Ei ştiu că-s dări şi traiu-i dur,
Dar prea îi acuzăm în grabă
Că au un interes obscur...
Şi-i doare-n... ultima silabă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ACTUALITATE ROMÂNEASCÄ‚
Toate merg în Å£ară bine,
Alb cu negru se îndură;
Traiul e ca-ntre albine:
Unul lucră, altul fură. (CONSTANTIN PROFIR)
BÄ‚RBAT “AUTORITAR”
Mai mereu îÅ£i dă povaÅ£a:
Zbir să fii ca şef, nu lord;
Însă-n toate-ntreabă soaÅ£a
Dacă este de acord. (CONSTANTIN PROFIR)
CONSTATARE
În viaÈ›a asta, uneori,
Mai întâlneÈ™ti È™i oameni care
Te-ajută lesne să cobori...
De la urcare. (Al. D. FUNDUIANU)
IDILÄ‚ STINSÄ‚
Constatând că-i obsedat,
Cunoscuta "fată rea"
În final tot a cedat...
Nu mai vrea. (Al. D. FUNDUIANU)
IGNORANŢĂ
Plătesc impozite la stat,
Åži sunt convins c-ar fi firesc,
De câtă vreme i-am tot dat,
Să-mi zică-o dată “MulÅ£umesc!” (GRIGORE COTUL)
PÂRTIE!
- DEci…gata cu joaca!
(imaginea-i rară):
- E soacra cu placa…
Cu placa dentară! (GRIGORE COTUL)
CONSTATARE
Acest volum e cât un bolovan
Åži nu avea nevoie de lansare:
Cu-n ÅŸut puternic de pe tobogan
Îi poÅ£i trezi pe unii din visare. (ELENA MÂNDRU)
PROZATOR FOST EPIGRAMIST
Scrisul tău îmi dă migrene
Åži-mi produce chiar frisoane:
Ca să n-ai timp de romane,
Te provoc să scrii catrene! (ELENA MÂNDRU)
TRANSPLANTUL DE ORGAN
Sfară în È›ara întreagă s-a dat;
Venit-au fraţi, complicii şi verii,
Să-l vadă pe cel de ei ajutat
Transplantându-ÅŸi organul puterii. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BOGAȚII DE IERI ȘI DE ASTĂZI
Şcoli, spitale şi donaţii
Făceau când nu te-aÅŸteptai,
Iar astăzi toţi bogaţii
Joacă table în Dubai. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNEI ÎMPOPOÅ¢ONATE
Ai jura că-i o pagodă
Când vezi fusta ei ÅŸi ia,
Dar va fi şi ea la modă
Când se va purta prostia. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CAPUL NEPLECAT
Cum mă cam scoase din papuci
Când mă trata precum pe-un câine,
I-am spus lui ÅŸefu: „să te duci…”,
AÅŸa că azi m-a scos din pâine. (PETRU-IOAN GÂRDA)
IDEI
Le-avem în minte fiecare
Dar, se cunosc ÅŸi oameni care,
Ades, atâta-s de cuminÅ£i
Că rareori le scot din minţi! (ION MORARUI)
UNEIA
Acum sfidează toţi bărbaţii
C-un aer intelectual
Că dânsa are „ÅŸcoala vieÅ£ii”
Ce-a frecventat-o…la seral! (ION MORARU)
FEMEIA ÎN ALB
Femeia se dezbracă-n pat,
Ca frunza veştedă-n zăpadă,
Când de pe cracă a picat
Şi-n aer, dă discret din coadă. (VALENTIN DAVID)
DEFILEUL DRAGOSTEI
Frumuseţea este-o trecătoare
Printre munţi de vise care mor
Ce uneÅŸte, cu puteri bizare,
Băncile din parc, de dormitor! (VALENTIN DAVID)
RECLAMAÅ¢IE
Am fost surprins și nu e prima dată
De-așa o reclamație ciudată,
Mi se plângea că este frig È™i ger
Agentul termic din calorifer. (GEORGE EFTIMIE)
DERUTÄ‚
Cum tendințele sunt clare
Moșul s-a decis, e gay,
Așadar și prin urmare
Vine doar... la băieței. (GEORGE EFTIMIE)
SCUZE ÅžI ACUZE
Afirmă multă lume, cu temei,
Că răul vine doar de la femei
Și-atunci, ca misoginul, recunoști:
E vina lor că nasc atâÈ›ia proÈ™ti!... (ION DIVIZA)
VIZITÄ‚ CONJUGALÄ‚
LA STAÅ¢IUNEA BALNEARÄ‚
SoaÈ›a a plecat, în fine,
S-a făcut la băi vedetă;
Ca să o admir mai bine,
Iau și arma cu lunetă!... (ION DIVIZA)
AMICALÄ‚
(lui G. M.)
Prieten drag, îÅ£i spun cinstit
Că nu vreau să mă bag în seamă
Acuma însă, negreÅŸit,
Prefer să-ţi scriu o... epigramă! (MAX OPAIŢ)
SCRIE, AMICE…
(lui Max Opaiţ)
Scrie, amice, unde-i drama?
Rămână vorba (ca în tren!):
Atent să fii ca epigrama
Să nu devină…doar catren! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
SÄ‚ NU RÄ‚MÂNÄ‚…
(lui G. M.)
Să nu rămână doar ca-(n)tren
Iau sfatul tău, când scriu, fireÅŸte,
Convins că-n astfel de catren,
Nu se…glumeÅŸte! (MAX OPAIÅ¢)
AVERTISMENT
(lui M. O.)
Pune mâna pe plaivas,
Scrie-o epigramă tare
Åži-atenÅ£ie la picioare…
Intră tare … don` Haivas! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
ÎN CASA POPORULUI
De câtva timp, se joacă tare,
Că nu se ÅŸtie ce-i în cărÅ£i,
Şi laolaltă, pe culoare,
Se joacă... ,,Hora-n două părţi" (MAX OPAIŢ)
REMARCÄ‚ ...SAVANTÄ‚!
Åžtiu asta de la un savant ;
Dar, informaţia-i tardivă:
,,Iubirea celei cu amant
E… RELATIVÄ‚! (MAX OPAIÅ¢)
MÄ‚RTURISIRE
Mi-am pus speranţa-n ochi albaştri,
În părul blond, dar an de an,
Cu un Guvern de policaÅŸtri,
Nu cred să mai vedem vreun ban! (MAX OPAIŢ)
RÄ‚ZBOIUL ,, ROZELOR ,,
Deciziile tot s-amână
Şi lumea, azi, vorbeşte-n soaptă
Că bate vant de-o săptămână,
De ,, roze "şi pe partea...,,dreaptă "! (MAX OPAIŢ)
TOT MAI BINE ÅžI MAI BINE
Eram pe strada mea un om stimat,
Dar – faptul pare-a fi de necrezut –
De când mă vede toată lumea beat,
Am început să fiu ÅŸi om văzut… (GHEORGHE BÂLICI)
LUPTĂ PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE
Cu băutura, răul ăsta mare,
Luptat-am toţi vitejii sub colnic
Åži-I drept că ne-a învins pe fiecare,
Dar nici din rău n-a mai rămas nimic… (GHEORGHE BÂLICI)
EROUL NOSTRU
Europa vrem să ştie:
În moderna Românie,
Mândri suntem de ILIE –
SCUlă de democraţie. (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA JANE ADAMS
Doamna asta a luptat
Pentru drepturi la femei,
La săraci și la căței
Dar de homo a uitat... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA PASTELOR FÄ‚INOASE ÎN FORMÄ‚ DE INELE!
Mi le pune-n farfurie
Scumpa, draga mea soție
Ca să îmi aduc aminte
Cine-n casă-i președinte... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CASELOR DE TURTÄ‚ DULCE
O casă doar din dulce turtă
Precis te dă în diabet
De-aceea eu mă dreg la burtă
C-o țuică sau un Cabernet... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA DE LUPTÄ‚ CONTRA PNEUMONIEI
Lupta contra pneumoniei
A devenit ceva sordid
De când patronul pandemiei
E mai puternicul covid! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA TRICOURILOR DESPRE CRÄ‚CIUN
Un gând mă chinuie tembel
Sunt acceptate de Bruxelles?
Am devenit mai circumspect,
Să fiu politically correct! (ŞTEFAN BAŞNO)
ESTE ZIUA ETNIEI TÄ‚TARE
Spuneam: „Ho, că nu dau tătarii!”
Când era mare îmbulzeală
Cam ce fac astăzi bugetarii
Când sunt reduceri la haleală! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ESTE ZIUA MAIMUÈšEI -
PROTEST
Ne exprimăm ritos dezaprobarea
Față de teoria darwinistă!
Și ca să se înlăture eroarea
Propunem: Omul - aut de pe listă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FRAÈšILOR WRIGHT
Dacă Vlaicu și cu Vuia
Ar fi fost americani
Frații Wright aveau statuia
Undeva, la Drăgășani! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PULOVERELOR URÂTE
Pulovere dețin, frumoase,
Aduse chiar de Moș Crăciun
Ar trebui nițel mai "groase"
Că omul crește! Știi ce spun... (ŞTEFAN BAŞNO)
M-AM PIERDUT
C-o damă trăsnet azi m-am întâlnit
Åži m-am pierdut la primul „iubiÅ£el”!
M-am căutat apoi, m-am regăsit
Dar nu de tot ci…fără portofel. (DAN NOREA)
NU TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA
Zic acei ce se mai plimbă:
- Nu mai sunt cum se spunea
Şi-i normal că se mai schimbă,
Duc acum la DNA. (VASILE MANOLE)
AL DOILEA JOB
Cum miniÅŸtrii, senatorii,
N-au de lucru cât ar vrea,
Azi o fac pe scriitorii
La DIICOT ÅŸi DNA! (VASILE MANOLE)
LIGA NAÈšIUNILOR, B3:
CU BOSNIA, FINLANDA, MUNTENEGRU
A avut baftă Burleanu,
Poate promovăm la anu’;
N-avem antrenor, nu-i bai;
Prost să fii, noroc să ai. (DUMITRU BUJDOIU)
ALFA, BETA, DELTA, OMICRON…
Și-a cinșpea slovă la greci
Oferă tot loc de veci;
Ce dracu vrea Internetul,
Să-nghițim tot alfabetul? (DUMITRU BUJDOIU)
ĂSTA ERA MOȘUL?
Nu fuse MoÈ™ Niculae,
Ci un macăr, Arafat;
Care ne-a adus o…laie,
Relaxări la…amendat. (DUMITRU BUJDOIU)
GARGARAGIUL BECALI NE SCAPÄ‚ LA TV DE COVID
Èšara-a cheltuit stupid,
Pe vaccinuri, bunăoară;
El ne-ar fi scăpat rapid,
Doar c-o țuică și-o gargară. (DUMITRU BUJDOIU)
CELE CINCI SIMÈšURI
De la un timp s-au tocit;
Și soaÈ›a lui îl lăsase,
Doar un simÈ› îi mai rămase,
Ä‚l lasciv, de…pipăit. (DUMITRU BUJDOIU)
NI-I DOR DE PERLA NOASTRÄ‚: „NOTRE-DAME”
Stimați concetățeni: messieurs, mesdames,
Ne copleșesc mișmașuri și tranzacții.
La renovare vrem aceeaÈ™i „Notre-Dame”,
Nu Disneyland - un parc nou de distracții.(NICOLAE MĂTCAȘ)
GREU DE CAP
Prin vaga istorie, vodă prin lobodă, bietul, se plimbă,
Greu să-l aduci să-nțeleagă comunitatea de limbă!
Ani câÈ›i să mai treacă È™i veacuri ori ierni se perinde la geam,
S-ajungem tot el să perceapă și comunitatea de neam?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ATENÈšIE LA COTITURÄ‚!
Frate-al meu, pe alt meleag varég,
Un ciulin vremelnic aciuat,
Nu poÈ›i spune despre-un neam întreg
Că e leneÈ™ È™i înapoiat. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SPOVEDANIA UNUI DEPUTAT
La patruzeci liceu-am terminat.
O facultate-n opt ani, tenebroasă.
La șasezeci mai iau un doctorat,
Un loc de deputat și-o jună-n casă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREA MULTE VREÈšI
De un' să știe-un deputat titrat,
Pretins c-a studiat fără frecvență,
C'-un act de absolvire nu-i licență
Și-un doctorat cârpit e-un plagiat?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DEMISIE DE LEZ-ONOARE
Cu licențe inventate,
Cu lucrări, de fapt, ce nu-s
Sau, în mare, plagiate...
S-a retras. Cu capul sus. (NICOLAE MĂTCAȘ)
OCHIUL DRACULUI
I-a furat o altă-alesul:
Fáină foc, stare - cât È™ura.
Interesul poartă fesul,
Aparența - cătătura. (LERU CICOARE)
POM DE ANUL NOU DIN DOZE DE VACCIN UTILIZATE
Propaganda noastră pro vaccin
Când se È›ine astăzi de noi gânj,
Te-ai mira să vezi și-o mostră din
Pop supozitoare antitrânj? (LERU CICOARE)
NU CUMVA ȘI PE MOȘ CRĂCIUN L-AU CONFISCAT?
Moș Crăciun venind hăt din Laponia
Într-un niÈ›uién ce zboară, tras de reni,
Mai dihai să-l ducă la pici pronia,
Decât brusc la vaccinare prin Berceni. (LERU CICOARE)
LUME CE GÂNDEA ÎN BASME...
Moș Crăciun, prin lumi de basm umblat,
Sol de daruri, trompetaș serbării,
Cum te-au scos din mit și transformat
În propagandist al vaccinării? (LERU CICOARE)
COPIII ÎL IAU LA ROST PE MOȘ CRÄ‚CIUN
Credeam că ne-aduci, când vii,
Dulciuri, poame, jucării,
Iar tu vii cu sacul plin
Cu seringi și cu vaccin... (LERU CICOARE)
DACÄ‚ VOI NU MÄ‚ VREÈšI, EU VÄ‚ VREAU ...”
CâÈ›u-mâÈ›u, leopard,
Bagă bățu-a harț prin gard
La guvern, doar l-ar lua
Azi în seamă cineva. (LERU CICOARE)
S.O.S. ACADEMIEI ROMÂNE
Din UE o dictatură
Ne impune-o subcultură.
Să n-o calci pe bătătură,
Decât să iei apă-n gură?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CINE TE IUBEȘTE, ACELA TE NECĂJEȘTE
Se împung - dar nu-s pe ducă! -
Un măciucu și-o măciucă.
Pusă, ea, pe rățoială:
„Ne desparte o vocală!” (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
STAT EȘUAT
Măi state, măi, așa ai eșuat,
Ne-ai pus pe gheb stenahoríi purcoaie,
Încât ai scos români la exportat
Și ai ajuns a importa gunoaie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JÚDOKA TORI VERSUS JÚDOKA UKE
Că exersezi vechi tehnici în judó
Chiar în privat, dar fără kimonó,
PoÈ›i fi din post trântit - obol mâniei:
Ai șifonat imaginea regiei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LEGE A INTERCEPTÄ‚RII CONVERSAÈšIILOR ELECTRONICE?
Condamnăm vechiul regim
Violând spaÈ›iul intím
Și-acceptăm a fi-ascultate
Conversațiile private? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMBATERE SAU PROMOVARE A MIGRÄ‚RII?
Polițiști de frontieră
Ce-și făceau fantastic treaba,
De pribegi grijind ca-n seră...
Credeți c-o făceau degeaba? (NICOLAE CRIHĂNEANU)