Am citit o carte semnată de Sorin Şirineasa, intitulată simplu „Haiku” (Editura C. N. „Imprimeria Naţională” S. A., Bucureşti, 2005). Volumul se deschide cu o „Tabletă de prieten” semnată de cel considerat a fi „regele hyperspatziului”, acelaşi care a impus o ipoteză metafizică originală sub titlul „Ipoteza Kosmosului Germinativ” , scriitorul Viorel Padina.
Ce pot să spun eu mai mult despre autorul acestui volum decât o face Viorel Padina: „Eu nu mărturisesc decât atât: că, supt ochii mei, Nichita Stănescu şezu şi plânse, recitând personal, cu vocea-i spartă de prea multă căldură umană ce izvora din pieptu-i de aramă – izbit sistematic de Kama „cu săgeata-i otrăvită” – versurile acestui hipersensibil Sorin, în faimosu` salon de la domiciliu-i din Piaţa Amzei nr. 7-9, mi se pare, şi desigur că n-o să-mi replicaţi voi – care îl veneraţi mai mult decât mine pe Maestru – cum că Nichita fu un sentimental minor sau că nu se pricepea la poeţi. Din contră, purissimu` a simţit numaidecât, el, mai repede şi mai precis decât oricine, enormu` filon de ingeniozitate ce zăcea în suavul pe atunci, flăcăiandru de Şirineasa, mlădios, măsliniu, ager şi sclipitor ca o trestie de Toledo.”
Având girul lui Nichita Stănescu, Viorel Şirineasa va scrie şi haiku, explicându-ne şi de ce: „Pentru că absolutul devine perceptibil, ideile pot fi comprimate, în totalitatea lor, în doar şaptesprezece silabe (cât chin înnobilator) şi, mai ales că, un astfel de mini-poem dezvăluie, în toată splendoarea lui, un sadea de samurai, la muntele fudji ctitor de înţelepciune şi frumuseţe, dar şi pentru înălţimea, ameţitor de divină, a sentimentului şi dragostei fără egal, neînţeles de tulburător strecurată, până la ultima picătură, în chiar profunzimea miezului fermecătoarei, de adorată niponie.”
Parcurgând poemele haiku ale lui Sorin Şirineasa admiram cum se insinuează numerele prime 5, 7 şi 17 în cuvinte care puse într-un mănunchi numit haiku asigură transformarea emoţiei într-o temă cu valenţe spirituale. Numerele prime, ca o clasă specială printre numerele naturale, au dat ordin celor trei surate ale lor să reprezinte arhitectura unui haiku, o clasă specială între poemele lumii. Şirineasa vine cu o modalitate de exprimare specială prin faptul că gândurile lui desenează prin cuvinte şi nu întâmplător aşezarea în pagină e ca un tablou într-o expoziţie: „însetat câmpul. / în acul ierbii luna / rotindu-şi raza.”; „vioi scatiul. / câine scheunând prelung, / traşi prin omăt, plopi.” ; „asfinţit căprui. / scârţâie carul sub fân, / surd, un răcănel.”; „cântecul mierlei, / din ochiul bălţii luna / clipind cu broaşte”; „casa pustie. / brusc, o fereastră cade, / strivind o frunză.”; „doar câmpul însăşi. / mici-un copac gol rotind / omătul pustiu.”; „trandafiri în parc. / copita de cerb scurmă / în miezul clipei.”
Cititorului atent îi sare în ochi dubla subiectivitate a poemelor haiku marca sufletească Sorin Şirineasa: ele sunt rezultatul creaţiei pornite dintr-o simţire subiectivă (autorul), adresându-se altei simţiri subiective (cititorul). Şirineasa este un explorator al alternanţelor practicând un joc între static şi mişcare pentru a suplini acuta lipsă a verbelor şi un altul între observaţia simplă şi reflecţia inteligentă pentru a ne duce dincolo de imaginea panoramică: „venirea mamei / două silabe, superb / împreunate”; „uliţe goale / fulg de nea adăpostit / în podul palmei”; „natură-n declin. / dealul cu meniscul rupt / sfârtecat de rău.”; „podul casei gol. / singur, vântul fugărind / vechile scrisori.”
Şi mai spune Sorin Şirineasa de ce scrie haiku: „…ca semn de adâncă recunoştinţă la genialitatea poeţilor samurai, puşkini, nichitastănescieni, waltwithmanieni, în vecii vecilor, iubiţi de eminescu.” Întregul acest citat se concentrează într-un poem de o subtilă gândire eminesciană: „limba română, / duioasă mierlă venind / din cerul lumii.”
Mai adaug ceva, poemele haiku ale acestui volum sunt străbătute şi de o undă de durere, Şirineasa căutând să-şi îmbrăţişeze rănile sufletului cu versuri, lăsând silabele să cadă printre doruri mai vechi, simţindu-se din ce în ce mai singur şi mai EL. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
BILANŢ
Sunt de-acum, nimic de spus,
„Mulţumit” (în ghilimele):
Văd şi eu un preţ redus…
Cel al străduinţei mele! (VASILE LARCO)
LA „BECIUL DOMNESC”
Pe scări cobor, în jur privesc
Butoaie, vinuri fel de fel,
Iar beciul chiar ar fi domnesc,
De-ar fi şi Păstorel în el! (VASILE LARCO)
LA PERINIȚĂ
Când o chem și eu, pe bune,
Pe nevastă-mea nu pot
Să o pup, căci scurt îmi spune
„Dragă azi te-ai lins pe bot!”. (MIHAI HAIVAS)
UNDE DRAGOSTE NU E...
Când caznele se înmulțesc
Iar dragostea-i în agonie,
Căsătoria,-n mod firesc,
Devine doar o căsnicie. (MIHAI HAIVAS)
SPERANŢA CAPULUI FAMILIEI
PRIVIND TĂIERILE DIN VENITURI
Guvernul, cu-acest ultim pas,
Cu-aşa tăieri o s-o mai moaie
Fiindcă ce mi-a mai rămas,
La ce le-ar folosi să-mi taie?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎI DOARE ŞI PE GUVERNANŢI
Ei ştiu că-s dări şi traiu-i dur,
Dar prea îi acuzăm în grabă
Că au un interes obscur...
Şi-i doare-n... ultima silabă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ACTUALITATE ROMÂNEASCĂ
Toate merg în ţară bine,
Alb cu negru se îndură;
Traiul e ca-ntre albine:
Unul lucră, altul fură. (CONSTANTIN PROFIR)
BĂRBAT “AUTORITAR”
Mai mereu îţi dă povaţa:
Zbir să fii ca şef, nu lord;
Însă-n toate-ntreabă soaţa
Dacă este de acord. (CONSTANTIN PROFIR)
CONSTATARE
În viața asta, uneori,
Mai întâlnești și oameni care
Te-ajută lesne să cobori...
De la urcare. (Al. D. FUNDUIANU)
IDILĂ STINSĂ
Constatând că-i obsedat,
Cunoscuta "fată rea"
În final tot a cedat...
Nu mai vrea. (Al. D. FUNDUIANU)
IGNORANŢĂ
Plătesc impozite la stat,
Şi sunt convins c-ar fi firesc,
De câtă vreme i-am tot dat,
Să-mi zică-o dată “Mulţumesc!” (GRIGORE COTUL)
PÂRTIE!
- DEci…gata cu joaca!
(imaginea-i rară):
- E soacra cu placa…
Cu placa dentară! (GRIGORE COTUL)
CONSTATARE
Acest volum e cât un bolovan
Şi nu avea nevoie de lansare:
Cu-n şut puternic de pe tobogan
Îi poţi trezi pe unii din visare. (ELENA MÂNDRU)
PROZATOR FOST EPIGRAMIST
Scrisul tău îmi dă migrene
Şi-mi produce chiar frisoane:
Ca să n-ai timp de romane,
Te provoc să scrii catrene! (ELENA MÂNDRU)
TRANSPLANTUL DE ORGAN
Sfară în țara întreagă s-a dat;
Venit-au fraţi, complicii şi verii,
Să-l vadă pe cel de ei ajutat
Transplantându-şi organul puterii. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BOGAȚII DE IERI ȘI DE ASTĂZI
Şcoli, spitale şi donaţii
Făceau când nu te-aşteptai,
Iar astăzi toţi bogaţii
Joacă table în Dubai. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNEI ÎMPOPOŢONATE
Ai jura că-i o pagodă
Când vezi fusta ei şi ia,
Dar va fi şi ea la modă
Când se va purta prostia. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CAPUL NEPLECAT
Cum mă cam scoase din papuci
Când mă trata precum pe-un câine,
I-am spus lui şefu: „să te duci…”,
Aşa că azi m-a scos din pâine. (PETRU-IOAN GÂRDA)
IDEI
Le-avem în minte fiecare
Dar, se cunosc şi oameni care,
Ades, atâta-s de cuminţi
Că rareori le scot din minţi! (ION MORARUI)
UNEIA
Acum sfidează toţi bărbaţii
C-un aer intelectual
Că dânsa are „şcoala vieţii”
Ce-a frecventat-o…la seral! (ION MORARU)
FEMEIA ÎN ALB
Femeia se dezbracă-n pat,
Ca frunza veştedă-n zăpadă,
Când de pe cracă a picat
Şi-n aer, dă discret din coadă. (VALENTIN DAVID)
DEFILEUL DRAGOSTEI
Frumuseţea este-o trecătoare
Printre munţi de vise care mor
Ce uneşte, cu puteri bizare,
Băncile din parc, de dormitor! (VALENTIN DAVID)
RECLAMAŢIE
Am fost surprins și nu e prima dată
De-așa o reclamație ciudată,
Mi se plângea că este frig și ger
Agentul termic din calorifer. (GEORGE EFTIMIE)
DERUTĂ
Cum tendințele sunt clare
Moșul s-a decis, e gay,
Așadar și prin urmare
Vine doar... la băieței. (GEORGE EFTIMIE)
SCUZE ŞI ACUZE
Afirmă multă lume, cu temei,
Că răul vine doar de la femei
Și-atunci, ca misoginul, recunoști:
E vina lor că nasc atâția proști!... (ION DIVIZA)
VIZITĂ CONJUGALĂ
LA STAŢIUNEA BALNEARĂ
Soața a plecat, în fine,
S-a făcut la băi vedetă;
Ca să o admir mai bine,
Iau și arma cu lunetă!... (ION DIVIZA)
AMICALĂ
(lui G. M.)
Prieten drag, îţi spun cinstit
Că nu vreau să mă bag în seamă
Acuma însă, negreşit,
Prefer să-ţi scriu o... epigramă! (MAX OPAIŢ)
SCRIE, AMICE…
(lui Max Opaiţ)
Scrie, amice, unde-i drama?
Rămână vorba (ca în tren!):
Atent să fii ca epigrama
Să nu devină…doar catren! (GEORGICĂ MANOLE)
SĂ NU RĂMÂNĂ…
(lui G. M.)
Să nu rămână doar ca-(n)tren
Iau sfatul tău, când scriu, fireşte,
Convins că-n astfel de catren,
Nu se…glumeşte! (MAX OPAIŢ)
AVERTISMENT
(lui M. O.)
Pune mâna pe plaivas,
Scrie-o epigramă tare
Şi-atenţie la picioare…
Intră tare … don` Haivas! (GEORGICĂ MANOLE)
ÎN CASA POPORULUI
De câtva timp, se joacă tare,
Că nu se ştie ce-i în cărţi,
Şi laolaltă, pe culoare,
Se joacă... ,,Hora-n două părţi" (MAX OPAIŢ)
REMARCĂ ...SAVANTĂ!
Ştiu asta de la un savant ;
Dar, informaţia-i tardivă:
,,Iubirea celei cu amant
E… RELATIVĂ! (MAX OPAIŢ)
MĂRTURISIRE
Mi-am pus speranţa-n ochi albaştri,
În părul blond, dar an de an,
Cu un Guvern de policaştri,
Nu cred să mai vedem vreun ban! (MAX OPAIŢ)
RĂZBOIUL ,, ROZELOR ,,
Deciziile tot s-amână
Şi lumea, azi, vorbeşte-n soaptă
Că bate vant de-o săptămână,
De ,, roze "şi pe partea...,,dreaptă "! (MAX OPAIŢ)
TOT MAI BINE ŞI MAI BINE
Eram pe strada mea un om stimat,
Dar – faptul pare-a fi de necrezut –
De când mă vede toată lumea beat,
Am început să fiu şi om văzut… (GHEORGHE BÂLICI)
LUPTĂ PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE
Cu băutura, răul ăsta mare,
Luptat-am toţi vitejii sub colnic
Şi-I drept că ne-a învins pe fiecare,
Dar nici din rău n-a mai rămas nimic… (GHEORGHE BÂLICI)
EROUL NOSTRU
Europa vrem să ştie:
În moderna Românie,
Mândri suntem de ILIE –
SCUlă de democraţie. (SORIN FINCHELSTEIN)
ZIUA JANE ADAMS
Doamna asta a luptat
Pentru drepturi la femei,
La săraci și la căței
Dar de homo a uitat... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PASTELOR FĂINOASE ÎN FORMĂ DE INELE!
Mi le pune-n farfurie
Scumpa, draga mea soție
Ca să îmi aduc aminte
Cine-n casă-i președinte... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CASELOR DE TURTĂ DULCE
O casă doar din dulce turtă
Precis te dă în diabet
De-aceea eu mă dreg la burtă
C-o țuică sau un Cabernet... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA DE LUPTĂ CONTRA PNEUMONIEI
Lupta contra pneumoniei
A devenit ceva sordid
De când patronul pandemiei
E mai puternicul covid! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA TRICOURILOR DESPRE CRĂCIUN
Un gând mă chinuie tembel
Sunt acceptate de Bruxelles?
Am devenit mai circumspect,
Să fiu politically correct! (ŞTEFAN BAŞNO)
ESTE ZIUA ETNIEI TĂTARE
Spuneam: „Ho, că nu dau tătarii!”
Când era mare îmbulzeală
Cam ce fac astăzi bugetarii
Când sunt reduceri la haleală! (ŞTEFAN BAŞNO)
ESTE ZIUA MAIMUȚEI -
PROTEST
Ne exprimăm ritos dezaprobarea
Față de teoria darwinistă!
Și ca să se înlăture eroarea
Propunem: Omul - aut de pe listă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FRAȚILOR WRIGHT
Dacă Vlaicu și cu Vuia
Ar fi fost americani
Frații Wright aveau statuia
Undeva, la Drăgășani! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PULOVERELOR URÂTE
Pulovere dețin, frumoase,
Aduse chiar de Moș Crăciun
Ar trebui nițel mai "groase"
Că omul crește! Știi ce spun... (ŞTEFAN BAŞNO)
M-AM PIERDUT
C-o damă trăsnet azi m-am întâlnit
Şi m-am pierdut la primul „iubiţel”!
M-am căutat apoi, m-am regăsit
Dar nu de tot ci…fără portofel. (DAN NOREA)
NU TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA
Zic acei ce se mai plimbă:
- Nu mai sunt cum se spunea
Şi-i normal că se mai schimbă,
Duc acum la DNA. (VASILE MANOLE)
AL DOILEA JOB
Cum miniştrii, senatorii,
N-au de lucru cât ar vrea,
Azi o fac pe scriitorii
La DIICOT şi DNA! (VASILE MANOLE)
LIGA NAȚIUNILOR, B3:
CU BOSNIA, FINLANDA, MUNTENEGRU
A avut baftă Burleanu,
Poate promovăm la anu’;
N-avem antrenor, nu-i bai;
Prost să fii, noroc să ai. (DUMITRU BUJDOIU)
ALFA, BETA, DELTA, OMICRON…
Și-a cinșpea slovă la greci
Oferă tot loc de veci;
Ce dracu vrea Internetul,
Să-nghițim tot alfabetul? (DUMITRU BUJDOIU)
ĂSTA ERA MOȘUL?
Nu fuse Moș Niculae,
Ci un macăr, Arafat;
Care ne-a adus o…laie,
Relaxări la…amendat. (DUMITRU BUJDOIU)
GARGARAGIUL BECALI NE SCAPĂ LA TV DE COVID
Țara-a cheltuit stupid,
Pe vaccinuri, bunăoară;
El ne-ar fi scăpat rapid,
Doar c-o țuică și-o gargară. (DUMITRU BUJDOIU)
CELE CINCI SIMȚURI
De la un timp s-au tocit;
Și soața lui îl lăsase,
Doar un simț îi mai rămase,
Ăl lasciv, de…pipăit. (DUMITRU BUJDOIU)
NI-I DOR DE PERLA NOASTRĂ: „NOTRE-DAME”
Stimați concetățeni: messieurs, mesdames,
Ne copleșesc mișmașuri și tranzacții.
La renovare vrem aceeași „Notre-Dame”,
Nu Disneyland - un parc nou de distracții.(NICOLAE MĂTCAȘ)
GREU DE CAP
Prin vaga istorie, vodă prin lobodă, bietul, se plimbă,
Greu să-l aduci să-nțeleagă comunitatea de limbă!
Ani câți să mai treacă și veacuri ori ierni se perinde la geam,
S-ajungem tot el să perceapă și comunitatea de neam?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ATENȚIE LA COTITURĂ!
Frate-al meu, pe alt meleag varég,
Un ciulin vremelnic aciuat,
Nu poți spune despre-un neam întreg
Că e leneș și înapoiat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPOVEDANIA UNUI DEPUTAT
La patruzeci liceu-am terminat.
O facultate-n opt ani, tenebroasă.
La șasezeci mai iau un doctorat,
Un loc de deputat și-o jună-n casă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREA MULTE VREȚI
De un' să știe-un deputat titrat,
Pretins c-a studiat fără frecvență,
C'-un act de absolvire nu-i licență
Și-un doctorat cârpit e-un plagiat?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DEMISIE DE LEZ-ONOARE
Cu licențe inventate,
Cu lucrări, de fapt, ce nu-s
Sau, în mare, plagiate...
S-a retras. Cu capul sus. (NICOLAE MĂTCAȘ)
OCHIUL DRACULUI
I-a furat o altă-alesul:
Fáină foc, stare - cât șura.
Interesul poartă fesul,
Aparența - cătătura. (LERU CICOARE)
POM DE ANUL NOU DIN DOZE DE VACCIN UTILIZATE
Propaganda noastră pro vaccin
Când se ține astăzi de noi gânj,
Te-ai mira să vezi și-o mostră din
Pop supozitoare antitrânj? (LERU CICOARE)
NU CUMVA ȘI PE MOȘ CRĂCIUN L-AU CONFISCAT?
Moș Crăciun venind hăt din Laponia
Într-un nițuién ce zboară, tras de reni,
Mai dihai să-l ducă la pici pronia,
Decât brusc la vaccinare prin Berceni. (LERU CICOARE)
LUME CE GÂNDEA ÎN BASME...
Moș Crăciun, prin lumi de basm umblat,
Sol de daruri, trompetaș serbării,
Cum te-au scos din mit și transformat
În propagandist al vaccinării? (LERU CICOARE)
COPIII ÎL IAU LA ROST PE MOȘ CRĂCIUN
Credeam că ne-aduci, când vii,
Dulciuri, poame, jucării,
Iar tu vii cu sacul plin
Cu seringi și cu vaccin... (LERU CICOARE)
DACĂ VOI NU MĂ VREȚI, EU VĂ VREAU ...”
Câțu-mâțu, leopard,
Bagă bățu-a harț prin gard
La guvern, doar l-ar lua
Azi în seamă cineva. (LERU CICOARE)
S.O.S. ACADEMIEI ROMÂNE
Din UE o dictatură
Ne impune-o subcultură.
Să n-o calci pe bătătură,
Decât să iei apă-n gură?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE TE IUBEȘTE, ACELA TE NECĂJEȘTE
Se împung - dar nu-s pe ducă! -
Un măciucu și-o măciucă.
Pusă, ea, pe rățoială:
„Ne desparte o vocală!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STAT EȘUAT
Măi state, măi, așa ai eșuat,
Ne-ai pus pe gheb stenahoríi purcoaie,
Încât ai scos români la exportat
Și ai ajuns a importa gunoaie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JÚDOKA TORI VERSUS JÚDOKA UKE
Că exersezi vechi tehnici în judó
Chiar în privat, dar fără kimonó,
Poți fi din post trântit - obol mâniei:
Ai șifonat imaginea regiei! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LEGE A INTERCEPTĂRII CONVERSAȚIILOR ELECTRONICE?
Condamnăm vechiul regim
Violând spațiul intím
Și-acceptăm a fi-ascultate
Conversațiile private? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMBATERE SAU PROMOVARE A MIGRĂRII?
Polițiști de frontieră
Ce-și făceau fantastic treaba,
De pribegi grijind ca-n seră...
Credeți c-o făceau degeaba? (NICOLAE CRIHĂNEANU)