O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
În marea galaxie a cărÅ£ilor româneÅŸti de epigrame există ÅŸi cea semnată de Ionescu-Quintus, carte pe care o am în colecÅ£ia mea: „Epigrame” (Editura „Eminescu” S. A., BucureÅŸti, 1931). Pe cele 150 de pagini, format 15 cm / 11 cm, volumul conÅ£ine152 de epigrame. Acest volum se alătură unuia, tot de epigrame, publicat în 1896 ÅŸi altuia de versuri umoristice ÅŸi epigrame. Trei cărÅ£i constituie opera în volum a lui Ionescu-Quintus, dar să nu uităm multitudinea de poezii ÅŸi articole de ziar risipite prin presa vremii, ultimul aspect întărit ÅŸi de George Călinescu în „Istoria…” sa unde spune: „lista operelor sale manuscrise e considerabilă”. Multe epigrame din volumul publicat în 1896 au fost reluate în acest volum, suferind însă o prelucrare. Având o singură pereche de rime, Ionescu-Quintus le-a înnobilat cu câte două perechi de rime ÅŸi o prozodie mai aproape de cerinÅ£ele actuale. De altfel, este cunoscută preocuparea lui Ionescu-Quintus de a fi perfect, excelând în trei domenii: avocatură, politică ÅŸi epigramă.
Regina Elis, în celebra sa carte, „Epigrama în literatura română”, îi acordă lui Ionescu-Quintus un număr de 50 de pagini, aÅŸezându-l între primii trei reprezentanÅ£i de seamă ai epigramei româneÅŸti, alături de Cincinat ÅŸi Păstorel. ReÅ£in câteva puncte de vedere exprimate de Elis Râpeanu cu referire la această personalitate politică ÅŸi literară care a susÅ£inut fără încetare epigrama, specie care, la rândul ei, i-a impus numele: 1. „poet ÅŸi prozator în egală măsură, este un umorist de vocaÅ£ie, cu reale calităţi de satiric”; 2. „a fost un om al timpului său, ilustrând la cea mai înaltă cotă ceea ce era specific fenomenului literar de atunci”; 3. „trăsătura esenÅ£ială a epigramelor sale este nota satirică”; 4. „creaÅ£ia sa epigramatică se bazează tocmai pe observaÅ£ie lucidă a aspectelor vieÅ£ii cotidiene ÅŸi a moravurilor politice, a suferinÅ£elor claselor de jos dar ÅŸi pe reinterpretarea umoristică a adevărurilor general valabile”; 5. „epigramele sale răspund nevoii de bun simÅ£, dreptate ÅŸi adevăr caracteristice structurii sale psiho -comportamentale”; 6. „importanÅ£a ÅŸi valoarea operei sale epigramatice pot fi puse în evidenţă numai dacă o integrăm în literatura momentului respectiv văzut în perspectiva istoriei literare, în atmosfera timpului, în viaÅ£a intelectuală ÅŸi politică a sfârÅŸitului de secol”; 7. „îÅŸi adaptează limbajul în funcÅ£ie de personaj sau de situaÅ£ie, ÅŸtiind să profite de expresivitatea limbii române”; 8. „ preferă jocurile de cuvinte, dovedindu-se un maestru al antimetatezei. Răsturnările de termen, uneori inventate, întăresc convingerea că Ionescu-Quintus, pe urmele lui I. L. Caragiale, avea un extraordinar simÅ£ al limbii”.
Revenind la volumul în discuÅ£ie, cel din 1931, acesta debutează cu o epigramă care poate Å£ine loc de cuvântul autorului: „Plâns ÅŸi râs” – „Amar m-au plâns întreaga viaţă, / Åži cei deÅŸtepÅ£i ÅŸi cei netoÅ£i. / Dar eu, acoperindu-mi faÅ£a, / Am râs de toÅ£i.”. Aspectul a fost relevat ÅŸi de Elis Râpeanu care precizează în teza sa de doctorat: „Drept motto al epigramelor sale, aÅŸa cum sugerează însuÅŸi autorul, poate servi catrenul ce figurează în fruntea volumului din 1931. (…) Este râsul interior al zeflemismului convins care-ÅŸi pune amprenta viziunii sale satirice asupra unor personaje-tipuri ÅŸi asupra unor defecte umane ce se manifestă în toate straturile sociale”.
Recitind volumul am putut descoperi predilecÅ£ia pentru satiră a Lui Ionescu-Quintus pornind dinspre o atitudine fermă ÅŸi cu tendinÅ£e negative faţă de cel pus sub observaÅ£ie: „Amicilor mei” – „Cu cât de-un om te-ndepărtezi, / Cu-atât mai mic, fireÅŸte,-l vezi. / Cu cât de voi, iubiÅ£i amici, / M-apropiu, vă găsesc mai mici.”; „Unui partizan politic” – „În partide, partizanul / Este ca ÅŸi câinele. / Dacă-i scoÅ£i din bot ciolanul, / El îÅ£i muÅŸcă mâinile.” ; „Unui preot” – „Ai aflat c-a ta soÅ£ie, / De un timp te-ar înÅŸela? / Fă cum în scriptură scrie: / Crede ÅŸi nu cerceta.”; „Unui coleg” – „O apă suntem, Å£i-o repet, / Dar nu te bucura uÅŸor. / O apă curge din izvor / Åži alta de la robinet.”; „Camerei deputaÅ£ilor” – „Pe zidul tău văzui lipită / ÎnÅŸtiinÅ£area lapidară: / Că murdăria e oprită… / Dar bineînÅ£eles, afară.”.
Literatura ÅŸi politica reprezintă zone în care Ionescu-Quintus intră fără cruÅ£are, ironia ÅŸi sarcasmul căzând pe poet, fabulist, plagiator sau confrate epigramist: „Unui epigramist” – „Scopul epigramei fine, / Tu l-ai înÅ£eles greÅŸit. / Râde cel ce le-a citit / Nu de alÅ£ii, ci de tine”; „Poetului Zira” – „O duci destul de greu în viaţă, / Zira! / Azi are curs scăzut în piaţă; / Lira…”; „Unui plagiator” – „Fără împrumut, socoate / Traiul nu-i uÅŸor cum vrei. / Eu iau bani de und` se poate; / Tu, de unde poÅ£i, idei.”; „Unui poet” – „Ochii dragei sunt safire, / Gura-i un rubin curat. / Lumea-ncepe să se mire, / Că nu le-ai amanetat.”; „Lunii” - „Lună. tu stăpâna mării…” / Sub lumina-Å£i argintie, / Tu pe mulÅ£i îi dai pierzării, / Cu amor ÅŸi poezie.”; „În politică” – „În politică devii / Om de frunte dacă ÅŸtii: / Sau să sperii, / Sau să perii.”; „DeputaÅ£ilor” – „Cu gesturi largi făcute-n vânt, / De cuvântări voi v-aÅ£i Å£inut: / Dar niciodată n-aÅ£i putut / Ca să vă Å£ineÅ£i de cuvânt.”.
Elis Râpeanu sesizează în epigrama lui Ionescu-Quintus preocuparea permanentă de a avea un ton convingător, apelând la diversitatea acestuia: tonul interogativ, tonul imperativ, tonul patetic, tonul sfătos sau tonul sentenÅ£ios.
Volumul se încheie cu un epitaf: „Pentru mormântul meu” – „A murit cu-n singur dor: / La mormântul de sub tei, / Să-ngenunche doar femei. / Ele plâng oricând uÅŸor.” Exact peste doi ani de la apariÅ£ia acestui volum, în 1933, Ionescu-Quintus trecea în veÅŸnicie. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI OM POLITIC
(implicat într-o fraudă)
Amarnică-i vâltoarea
Politicii cu doruri.
Ai câÅŸtigat onoruri,
Dar ai pierdut onoarea. (IONESCU-QUINTUS)
PROSTIA
Mor proÅŸti în fiecare zi
Folosul unde-i oare?
Prostia-n veci va străluci,
Ea e nepieritoare. (IONESCU-QUINTUS)
LA ANIVERSAREA COCHETEI
La balul ei nu mă surprinde,
ServeÅŸte icre, tort, fazani,
Åži lumânări treizeci aprinde…
Cam de vreo patruzeci de ani. (VASILE LARCO)
HOLTEIUL
Simpatic, zvelt, ca un copac,
Succese categoric are,
Iar fetele-i aÅŸa mai plac,
C-ar fi păcat să se însoare. (VASILE LARCO)
UNUI SÄ‚RAC, CU DUHUL
Chiar de-ar săruta și moaște,
La minuni nu mă aștept -
Fi` ndcă prostul nu cunoaște
Decât el... om mai deÈ™tept. (Al. D. FUNDUIANU)
NOUA COALIÈšIE
Din afară, pare-un troc
Ce n-ar vrea să supere -
Dar, în fapt, e-un soi de joc
Dus din greu... la rupere! (Al. D. FUNDUIANU)
DESPRE UN ANUME CANDIDAT
De-i zici gorilă, cînd te-mpinge
Furia, ca să vezi de-i om,
Votîndu-l doar, te va convinge…
Că nici n-a coborît din pom. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
SFAT
În tot ce faci să fii corect ÅŸi bun,
Că-n viaţă vei culege doar ce sameni
Și te-ai convinge că-i real ce-ți spun,
De-ar fi un CTC și pentru oameni. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CURÄ‚ÈšENIE SUFLETEASCÄ‚
Dacă cineva se-ntreabă,
Sunt persoană nepătată:
Conștiința mea-i curată,
Căci memoria e slabă. (MIHAI HAIVAS)
ÎL DOARE-N COT
OriÈ™icând cu gânduri laxe
„Bravul” nostru Parlament,
La măriri de dări și taxe,
E mereu indiferent. (MIHAI HAIVAS)
SACRIFICIU
Drumurile tot se strică –
Prea sunt hrăpăreÅ£i drumarii –
Dar de-ar fi la o adică,
M-aÅŸ plimba cu un Ferrari. (PETRI-IOAN GÂRDA)
GENEROZITATE
Când în parcuri mă mai plimb
Åži primesc pe-alei sudalme,
Chiar nimic nu cer în schimb
Când împart…ÅŸi pumni ÅŸi palme. (PETRI-IOAN GÂRDA)
ÎNDÄ‚RÄ‚TNICIE
Statistic s-a adeverit
(eÅŸantionu-i arbitrar):
Sunt greu românii de pornit
Atunci când părăsesc un bar. (GRIGORE COTUL)
IMPRESII DE LA NUNTÄ‚
Nuntaşii toţi au petrecut,
Åži naÅŸii – toată masa,
Doar mirele-i cam abătut,
Că n-au furat mireasa. (GRIGORE COTUL)
PROVERB COMPLETAT
Prin idei la timp plasate
Chiar dorinţa se transformă:
„Fierul cât e cald se bate…
Dar depinde în ce formă!” (ELENA MÂNDRU)
RECOMANDARE UNUI TÂNÄ‚R POET
Cu talentu-n zbucium
Asta te îndemn:
Nu se face bucium
Chiar din orice lemn. (ELENA MÂNDRU)
DE LA RÂM NE TRAGEM?
Latina gintă şi-a redus
Din forţă şi orgoliu,
Când lupul dacic a sedus
Lupoaica-n Capitoliu! (VALENTIN DAVID)
VINUL DULCE…MULT ADUCE
Ne-aşteaptă vremuri de coşmar,
Afonul şi-a găsit salvarea,
Căci vinul face şi-un măgar
Să cânte ca privighetoarea! (VALENTIN DAVID)
EFECT AL VINULUI
Paharele de se-nmulţesc,
Te crezi puternic ÅŸi pe cal;
Dar visele se năruiesc
Åži “vine” ÅŸanÅ£ul…în final! (CONSTANTIN PROFIR)
VINUL ÎN LUMEA DE AZI
Zeul mare ÅŸi tenace
ÎntreÅ£ine focul muncii;
Astăzi, tot la fel o face
La grătar, în vatra luncii. (CONSTANTIN PROFIR)
UNUI CORUPT
Când la mijloc sunt doar banii,
StrânÅŸi din ÅŸpagă mai ales,
Nu prea mai contează anii
Ce-I primeÅŸte…la proces! (ION MORARU)
LA INTEGRAREA ÎN UE
Ne-aşteaptă-n uşă U.E., draga,
Ca să intrăm în noul val,
Cu-al nostrum brand national:
“Furatul, chiulul ÅŸi cu…ÅŸpaga”! (ION MURARU)
NOROCOASELE
Din sărăcie ridicate
S-au măritat într-un final,
Åži au acum pe saturate
Bătăi şi ceartă şi scandal! (GEORGE EFTIMIE)
ASCENSIUNE
Femeile atât de promovate
În câte organisme-au existat,
Sunt de acuma foarte motivate
Ca să devină ÅŸi… barbaÅ£i de stat! (GEORGE EFTIMIE)
INABILITATE
N-a învățat feciorul meu iubit
Să țină-o furculiță și-un cuțit;
La nunÈ›i le-a folosit cu stângăcie…
Și-a stat de două ori în puÈ™cărie! (ION DIVIZA)
FRUCTUL INTERZIS
În Eden, în zvon de harpe,
Eva a mușcat din miez,
Iar Adam fiind chinez,
A muÈ™cat, flămând din È™arpe! (ION DIVIZA)
ALEȘILOR MEI
Știu că vreți să dregeţi ciorba
Dar de minte nu m-aţi stors;
Una e să-ntoarceţi vorba
Şi-alta e s-o daţi la-ntors! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
APA ȘI FOCUL PRINCIPII PRIMORDIALE
De apa ce conţine foc
Vorbea un lipovean, cu lotca
Ascunsă-n umbra unui loc,
Unde îÅŸi bea în tihnă vodca. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AMICALÄ‚
(domnului G. M.)
Prieten drag, îÅ£i spun cinstit
Că nu vreau să mă bag în seamă
Acuma însă, negreÅŸit,
Prefer să-ţi scriu o... epigramă! (MAX OPAIŢ)
SCRIE, AMICE…
(domnului Max Opaiţ)
Scrie, amice, unde-i drama?
Rămână vorba (ca în tren!):
Atent să fii ca epigrama
Să nu devină…doar catren! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
NEGOCIERI LA PALAT
(„Din acelaÅŸi lemn poÅ£i face
Åži icoană ÅŸi măciucă”)
Parfrazând un vechi poem,
Legat de un Guvern ,, pe ducă",
PoÅ£i face dintr-un lemn TOTEM …
Nicicând ICOANÄ‚ cu...(mă)CIUCÄ‚ ! ( MAX OPAIÅ¢ )
STABILIMENT
( definiţie )
Case, nu demult uitate,
Unde, numai pentr-un ceas,
Unii care-s în etate,
Fac ce pot, cu ce-a rămas! ( MAX OPAIŢ )
DEPENDENŢĂ
Văd şi eu acum păcatul:
,,Sunt prieten cu paharul !",
Tot aÅŸa cum azi, bogatul
E prieten cu...dolarul ! ( MAX OPAIÅ¢ )
MESAJ PENTRU GUVERNANÅ¢I
Bine-ar fi să fim NOI, primii;
Toată lumea să ne vadă.
Dar, suntem la urma urmei,
.......................tot la...coadă! ( MAX OPAIŢ )
VIAŢĂ DE NOAPTE
Pentru EA, conta bărbatul,
Însă, nu-i plăcea ,,calvarul".
Fără a pleca la altul,
Dânsa a schimbat...trotuarul ! ( MAX OPAIÅ¢ )
FUNCÅ¢IA
E ceea ce oricui îi place,
Căci numai ea pe mulÅ£i îi face
S-ajungă oameni şi să ştie
Cum poÅ£i să uiÅ£i de …omenie. (GHEORGHE BÂLICI)
LENEA
Şi de la geţi, şi de la daci
E lenea noastră, peste ani,
Meteahnă mare la săraci,
Virtute la acei cu bani!... (GHEORGHE BÂLICI)
PEDEAPSÄ‚ LA LICEU
Băiatul meu de şcoală nu-i atras,
Cu cartea dă întruna de-azvârlita;
L-am pedepsit, tot whiski-ul i l-am ras
Åži mă întreb: „Să-i suflu ÅŸi iubita?” (DAN NOREA)
PEDEAPSÄ‚ LA FACULTATE
Restanţe adunat-a o grămadă
Şi cum nu-l văd să iasă din noroi,
Cred c-o să-i interzic să îÅŸi mai vadă
Cei trei copii din flori lăsaţi la noi. (DAN NOREA)
NU MAI PUPÄ‚M NOI FLOTA
Din rada portului ConstanÅ£a –
Acolo îmi petrec vacanÅ£a –
RăzleÅ£e sau plutind în grupe,
Se pierd în zare roi de…pupe. (SORIN FINCHELSTEIN)
STRIGÄ‚TURI DE PE LA NOI
RoÅŸu este macu`,
Galben este paiu`,
Verde e brotacu`,
Căcăniu ni-i traiu`.(SORIN FINCHELSTEIN)
NEPOTRIVIRE DE CARACTER
Am studiat acel sindrom
Ca un analist:
Primul era un simplu om.
Celălalt simplist. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DIVERGENÅ¢E
El – un mare fanfaron,
Ea – adepta sportului,
Se certau la telefon
Ca la uÅŸa cortului. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ALTERNATIVÄ‚
În impas e vaccinarea,
Åži de aceea ii spun”pas”
Åži iata-mi veni ”salvarea”,
Un vaccin de ....”tras pe nas”! (IOAN PETRESCU)
REPLICÄ‚
Hei , dottore, vezi ce spui
Că acuși vine cenzura
Aia a fesbucului
Și urgent ți-nchide gura! (ŞTEFAN BAŞNO)
FERMITATE
Nu vreau ca să mă vaccinez,
Căci ”teoria” nu-mi dă pace,
Mai stau ca să mai ….meditez
Până ajung să dorm ....în pace! (IOAN PETRESCU)
REPLICÄ‚
Păi dacă doctori de renume
Spun că vaccinul e un cip
Pe cine să mai cred anume?
Gândesc È™i eu, in fel È™i chip... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ALIANȚĂ DE GUVERNARE!
Se lăudau că-n guvernare,
Vor fi o alianţă ”tare”
Dar astăzi deja lumea ştie,
Nu sunt decât în …..cârdășie! (IOAN PETRESCU)
REPLICÄ‚
Monstruoase coaliții
Au mai fost cândva pe-aici
Mai uităm cele ambiții
Când e vorba de È™orici…(ÅžTEFAN BAÅžNO)
LEGEA PORCULUI
”Legea” porcului - afecteazâ,
Doar pe bunii gospodari,
Oare se extrapoleaz[,
Și-n ”sus” la …..parlamentari? (IOAN PETRESCU)
REPLICÄ‚
Nu ai voie, în ogradă
Porcul să-l mai " depilezi"
Politrucul de paradă
Ai voie să nu-l votezi? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SCRIERII SCRISORILOR
(În Norvegia MoÈ™ Crăciun a apărut în postură de gay...)
Eu aÈ™ scrie o scrisoare
Lungă, către Moș Crăciun
Nu cumva să se însoare
Cu MoÈ™ Nae. Ce-i nebun? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA CUPTORULUI CU MICROUNDE
N-am cuptor cu microunde.
Unii spun că e nociv.
Întrebarea nu e „unde”,
Ce-ncălzeÈ™ti când n-ai „motiv”? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA PRETINDERII CÄ‚ ESTI UN CÄ‚LÄ‚TOR ÎN TIMP
Da, toÈ›i călătorim în timp
Dar numai într-un singur sens
Că e spre Hades sau Olimp
Rămâne un mister imens... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA FELICITÄ‚RILOR DE CRÄ‚CIUN
Ce Crăciun? Sunteți vetuști,
Retrograzi, conservatori,
Că doar știe orice puști
Că se spune „sărbători”! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ANTICORUPÈšIE
Codruța mare campioană
La prins samsarii de mașini
Corupția europeană
O „termină” din rădăcini.. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CICÄ‚ A FOS ZIUA DREPTURILOR OMULUI
Drepturi sunt oho, o mie
Poți să-mpodobești tot pomul
Însă cine-mi spune mie
Cine dracu' este omul? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
UNUI FALS EPIGRAMIST
Dacă nu-i aplaudat
Nu recurge la sudalme,
Este foarte încântat
Că nu e luat la palme. (VASILE MANOLE)
COMPARAÅ¢IE
„Julieta la Mizil”
Azi un brand e în cultură,
Cu acelaÅŸi sex-appeal
Ca Gioconda în pictură. (VASILE MANOLE)
PROVERB EPIGRAMAT: CINE FURÄ‚ AZI UN OU…
Cine fură doar un ou,
Ä‚la e chiar mare bou;
Are mult de exersat,
Până-ajunge deputat. (DUMITRU BUJDOIU)
A TRECUT ȘI MOȘ NICULAE
I-am pus cizmele la ușă,
Dar n-avea certificat;
I-a dat cadou Arafat
O amendă și-o cătușă. (DUMITRU BUJDOIU)
NIȘTE ROMÂNAȘI FURÄ‚ OUÄ‚ DIN…BANCOMATE AUSTRIECE (Ziarele)
Lebedele-au emigrat;
Găinarii sunt calați
Pe ouă din bancomat;
Prea proști de-a fi deputați. (DUMITRU BUJDOIU)
CÄ‚SNICIE PE VAL(-URI DE COVID)
- Dragă, respect jurământul,
Să stau numai lângă tine
Cât îi lumea È™i pământul;
- Uf, atâtea carantine? (DUMITRU BUJDOIU)
PÂNÄ‚ ȘI CANIBALUL…
Eu nu dau curs bârfelor,
Mânc-orice, sunt omnivor;
Dar, poa’ să râdă È™i cucii,
Nu pot să-nghit politrucii. (DUMITRU BUJDOIU)
REPUTATÄ‚ VIOLONISTÄ‚ BASARABEANCÄ‚ SCANDALIZATÄ‚ LA VAMÄ‚
Vameșul suspectă fata
Mai ceva ca popa Árius*.
I s-a pus pe dânsa pata:
Prea-i vioara Stradivarius. (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Arius - presbiterul dogmat Arius din Alexandria (sec. IV e.n.).
CEDEAZÄ‚ CEL MAI ÎNÈšELEPT
Latră-un mops la elefant:
Nu se dă din loc clintit.
Mastodontul - amuzant -
Nu-l striveÈ™te. -I dă gambít. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
NOI ȘI REPREZENTANÈšII NOȘTRI ÎN PARLAMENT
Sie când să-È™i dea indemnizaÈ›ii,
Trag la Hexagón sau la Olanda.
Pensii - nouă, când ne fac ei graÈ›ii,
Ne trimit la Congo și Uganda. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O MICĂ GREȘEALĂ PE NOUA BANCNOTĂ DE 20 DE LEI
Mulți n-au văz sau spirit critic
Să observe-un diacritic.
Ei reÈ›in nu brév(e), carón,
Ci ... obólul lui Charón. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
FOC ȘI PARĂ
Crainicul ne ia-n cătare:
„Bombă! Știri incendiare!”
„Nu-nchizi? - dă din mâini feciorul -
Că ia foc televizorul!”. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ÎȘI CAUTÄ‚ DREPTATEA-NTR-UN PICIOR
I-a fost amputat piciorul,
Dar greÈ™it: nu dreptul - stângul!
Cum s-a depănat fuiorul?
Tót pățitul bate crângul. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SĂ RENUNȚĂM LA SPECIFICUL MIORITIC?
La cârmă - doar minÈ›i ilustre?
Conștiința să ne mustre?
Magic plai cu nunți și hore,
Cum s-ajungi tu Singapore?! (LERU CICOARE)
MARE BAI
Nú-s bani în bugét - să-i tai.
Legea pensiilor - e jale.
Au găsit cu chiu, cu vai
Pentru cele ... speciale. (LERU CICOARE))
UN PENSIONAR CÄ‚TRE MINISTRUL MUNCII
Dacă indexarea-i majorare,
Să vă-ntreb, cu trei crumpi în tigaie,
De ce forța ei de cumpărare
N-a crescut măcar cu o lețcaie? (LERU CICOARE)
BĂIEȚII DEȘTEPȚI - DE NEGĂSIT
Când zicem ”Statul ne-a lăsat
O neagră gaură-n bugét”,
Ușor să dai vina pe stat,
Mai greu - a-l prinde pe proclét. (LERU CICOARE)
GURA LUMII
Cât era pe cal bălan,
Lumea-i zicea măgădan.
De când călăreÈ™te-o gloabă,
Lumea-i zice gog sau goagă. (LERU CICOARE)
MOTORUL CARE MIȘCĂ ZELUL
Un columb și-o columbacă
Bat cu-atâta zel alarma,
Încât mai i-ai crede, dacă
N-ar fi-n soldă la Big Pharma. (LERU CICOARE)
RESTRICÈšII CONTRA LEGII?
CâÈ™tigate greu, cu sânge,
Drepturile fundamentale,
Cum să-ndemni a le restrânge
Din „necesități vitale”?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DECIZIE COLECTIVÄ‚, RÄ‚SPUNDERE INDIVIDUALÄ‚?
Luat - c-a spus stop la pensii -
Doar un singur fost la rost,
Să nu-ntrebi, fără suspensii:
Da guvernul unde-a fost? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
HÂRTIA LE RABDÄ‚ PE TOATE
Creșteri - nimeni să ne-ajungă -
Și reforme - pe hârtie,
Lei imaginari în pungă,
Apă chioară-n farfurie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND MINORUL E ... MAJOR?
Un minor emancipat
Are dreptul la votat?
Liber, de ce n-ar râvni
Și a se căsători? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SACRILEGIU LA POMUL DE CRÄ‚CIUN
Doamne, iartă-le-aroganța:
Iesle, Maică, pruncușor.
Maica pare Baba Cloanța,
Pruncul pare Nicușor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASALT ÎN POSTUL DE CRÄ‚CIUN LA POMANA PORCULUI
Când a dat ceata È™oimană
Că de chilipir e rost,
Au dat iama la pomană
ToÈ›i, uitând că-i zi de post. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
NOUL OMICRON
După alfa, delta, beta
Ce au invadat planeta,
A sosit c-un avion
Åži “iubitul” OMICRON...! (IOAN TIMOFTE)
S-A TRECUT LA MOARTEA CU O SINGURÄ‚ CAUZÄ‚
Oameni de la cei doi poli
Au murit de multe boli
Dar azi orice individ
Moare numai de...COVID ! (IOAN TIMOFTE)