O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
În marea galaxie a cărţilor româneşti de epigrame există şi cea semnată de Ionescu-Quintus, carte pe care o am în colecţia mea: „Epigrame” (Editura „Eminescu” S. A., Bucureşti, 1931). Pe cele 150 de pagini, format 15 cm / 11 cm, volumul conţine152 de epigrame. Acest volum se alătură unuia, tot de epigrame, publicat în 1896 şi altuia de versuri umoristice şi epigrame. Trei cărţi constituie opera în volum a lui Ionescu-Quintus, dar să nu uităm multitudinea de poezii şi articole de ziar risipite prin presa vremii, ultimul aspect întărit şi de George Călinescu în „Istoria…” sa unde spune: „lista operelor sale manuscrise e considerabilă”. Multe epigrame din volumul publicat în 1896 au fost reluate în acest volum, suferind însă o prelucrare. Având o singură pereche de rime, Ionescu-Quintus le-a înnobilat cu câte două perechi de rime şi o prozodie mai aproape de cerinţele actuale. De altfel, este cunoscută preocuparea lui Ionescu-Quintus de a fi perfect, excelând în trei domenii: avocatură, politică şi epigramă.
Regina Elis, în celebra sa carte, „Epigrama în literatura română”, îi acordă lui Ionescu-Quintus un număr de 50 de pagini, aşezându-l între primii trei reprezentanţi de seamă ai epigramei româneşti, alături de Cincinat şi Păstorel. Reţin câteva puncte de vedere exprimate de Elis Râpeanu cu referire la această personalitate politică şi literară care a susţinut fără încetare epigrama, specie care, la rândul ei, i-a impus numele: 1. „poet şi prozator în egală măsură, este un umorist de vocaţie, cu reale calităţi de satiric”; 2. „a fost un om al timpului său, ilustrând la cea mai înaltă cotă ceea ce era specific fenomenului literar de atunci”; 3. „trăsătura esenţială a epigramelor sale este nota satirică”; 4. „creaţia sa epigramatică se bazează tocmai pe observaţie lucidă a aspectelor vieţii cotidiene şi a moravurilor politice, a suferinţelor claselor de jos dar şi pe reinterpretarea umoristică a adevărurilor general valabile”; 5. „epigramele sale răspund nevoii de bun simţ, dreptate şi adevăr caracteristice structurii sale psiho -comportamentale”; 6. „importanţa şi valoarea operei sale epigramatice pot fi puse în evidenţă numai dacă o integrăm în literatura momentului respectiv văzut în perspectiva istoriei literare, în atmosfera timpului, în viaţa intelectuală şi politică a sfârşitului de secol”; 7. „îşi adaptează limbajul în funcţie de personaj sau de situaţie, ştiind să profite de expresivitatea limbii române”; 8. „ preferă jocurile de cuvinte, dovedindu-se un maestru al antimetatezei. Răsturnările de termen, uneori inventate, întăresc convingerea că Ionescu-Quintus, pe urmele lui I. L. Caragiale, avea un extraordinar simţ al limbii”.
Revenind la volumul în discuţie, cel din 1931, acesta debutează cu o epigramă care poate ţine loc de cuvântul autorului: „Plâns şi râs” – „Amar m-au plâns întreaga viaţă, / Şi cei deştepţi şi cei netoţi. / Dar eu, acoperindu-mi faţa, / Am râs de toţi.”. Aspectul a fost relevat şi de Elis Râpeanu care precizează în teza sa de doctorat: „Drept motto al epigramelor sale, aşa cum sugerează însuşi autorul, poate servi catrenul ce figurează în fruntea volumului din 1931. (…) Este râsul interior al zeflemismului convins care-şi pune amprenta viziunii sale satirice asupra unor personaje-tipuri şi asupra unor defecte umane ce se manifestă în toate straturile sociale”.
Recitind volumul am putut descoperi predilecţia pentru satiră a Lui Ionescu-Quintus pornind dinspre o atitudine fermă şi cu tendinţe negative faţă de cel pus sub observaţie: „Amicilor mei” – „Cu cât de-un om te-ndepărtezi, / Cu-atât mai mic, fireşte,-l vezi. / Cu cât de voi, iubiţi amici, / M-apropiu, vă găsesc mai mici.”; „Unui partizan politic” – „În partide, partizanul / Este ca şi câinele. / Dacă-i scoţi din bot ciolanul, / El îţi muşcă mâinile.” ; „Unui preot” – „Ai aflat c-a ta soţie, / De un timp te-ar înşela? / Fă cum în scriptură scrie: / Crede şi nu cerceta.”; „Unui coleg” – „O apă suntem, ţi-o repet, / Dar nu te bucura uşor. / O apă curge din izvor / Şi alta de la robinet.”; „Camerei deputaţilor” – „Pe zidul tău văzui lipită / Înştiinţarea lapidară: / Că murdăria e oprită… / Dar bineînţeles, afară.”.
Literatura şi politica reprezintă zone în care Ionescu-Quintus intră fără cruţare, ironia şi sarcasmul căzând pe poet, fabulist, plagiator sau confrate epigramist: „Unui epigramist” – „Scopul epigramei fine, / Tu l-ai înţeles greşit. / Râde cel ce le-a citit / Nu de alţii, ci de tine”; „Poetului Zira” – „O duci destul de greu în viaţă, / Zira! / Azi are curs scăzut în piaţă; / Lira…”; „Unui plagiator” – „Fără împrumut, socoate / Traiul nu-i uşor cum vrei. / Eu iau bani de und` se poate; / Tu, de unde poţi, idei.”; „Unui poet” – „Ochii dragei sunt safire, / Gura-i un rubin curat. / Lumea-ncepe să se mire, / Că nu le-ai amanetat.”; „Lunii” - „Lună. tu stăpâna mării…” / Sub lumina-ţi argintie, / Tu pe mulţi îi dai pierzării, / Cu amor şi poezie.”; „În politică” – „În politică devii / Om de frunte dacă ştii: / Sau să sperii, / Sau să perii.”; „Deputaţilor” – „Cu gesturi largi făcute-n vânt, / De cuvântări voi v-aţi ţinut: / Dar niciodată n-aţi putut / Ca să vă ţineţi de cuvânt.”.
Elis Râpeanu sesizează în epigrama lui Ionescu-Quintus preocuparea permanentă de a avea un ton convingător, apelând la diversitatea acestuia: tonul interogativ, tonul imperativ, tonul patetic, tonul sfătos sau tonul sentenţios.
Volumul se încheie cu un epitaf: „Pentru mormântul meu” – „A murit cu-n singur dor: / La mormântul de sub tei, / Să-ngenunche doar femei. / Ele plâng oricând uşor.” Exact peste doi ani de la apariţia acestui volum, în 1933, Ionescu-Quintus trecea în veşnicie. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI OM POLITIC
(implicat într-o fraudă)
Amarnică-i vâltoarea
Politicii cu doruri.
Ai câştigat onoruri,
Dar ai pierdut onoarea. (IONESCU-QUINTUS)
PROSTIA
Mor proşti în fiecare zi
Folosul unde-i oare?
Prostia-n veci va străluci,
Ea e nepieritoare. (IONESCU-QUINTUS)
LA ANIVERSAREA COCHETEI
La balul ei nu mă surprinde,
Serveşte icre, tort, fazani,
Şi lumânări treizeci aprinde…
Cam de vreo patruzeci de ani. (VASILE LARCO)
HOLTEIUL
Simpatic, zvelt, ca un copac,
Succese categoric are,
Iar fetele-i aşa mai plac,
C-ar fi păcat să se însoare. (VASILE LARCO)
UNUI SĂRAC, CU DUHUL
Chiar de-ar săruta și moaște,
La minuni nu mă aștept -
Fi` ndcă prostul nu cunoaște
Decât el... om mai deștept. (Al. D. FUNDUIANU)
NOUA COALIȚIE
Din afară, pare-un troc
Ce n-ar vrea să supere -
Dar, în fapt, e-un soi de joc
Dus din greu... la rupere! (Al. D. FUNDUIANU)
DESPRE UN ANUME CANDIDAT
De-i zici gorilă, cînd te-mpinge
Furia, ca să vezi de-i om,
Votîndu-l doar, te va convinge…
Că nici n-a coborît din pom. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SFAT
În tot ce faci să fii corect şi bun,
Că-n viaţă vei culege doar ce sameni
Și te-ai convinge că-i real ce-ți spun,
De-ar fi un CTC și pentru oameni. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CURĂȚENIE SUFLETEASCĂ
Dacă cineva se-ntreabă,
Sunt persoană nepătată:
Conștiința mea-i curată,
Căci memoria e slabă. (MIHAI HAIVAS)
ÎL DOARE-N COT
Orișicând cu gânduri laxe
„Bravul” nostru Parlament,
La măriri de dări și taxe,
E mereu indiferent. (MIHAI HAIVAS)
SACRIFICIU
Drumurile tot se strică –
Prea sunt hrăpăreţi drumarii –
Dar de-ar fi la o adică,
M-aş plimba cu un Ferrari. (PETRI-IOAN GÂRDA)
GENEROZITATE
Când în parcuri mă mai plimb
Şi primesc pe-alei sudalme,
Chiar nimic nu cer în schimb
Când împart…şi pumni şi palme. (PETRI-IOAN GÂRDA)
ÎNDĂRĂTNICIE
Statistic s-a adeverit
(eşantionu-i arbitrar):
Sunt greu românii de pornit
Atunci când părăsesc un bar. (GRIGORE COTUL)
IMPRESII DE LA NUNTĂ
Nuntaşii toţi au petrecut,
Şi naşii – toată masa,
Doar mirele-i cam abătut,
Că n-au furat mireasa. (GRIGORE COTUL)
PROVERB COMPLETAT
Prin idei la timp plasate
Chiar dorinţa se transformă:
„Fierul cât e cald se bate…
Dar depinde în ce formă!” (ELENA MÂNDRU)
RECOMANDARE UNUI TÂNĂR POET
Cu talentu-n zbucium
Asta te îndemn:
Nu se face bucium
Chiar din orice lemn. (ELENA MÂNDRU)
DE LA RÂM NE TRAGEM?
Latina gintă şi-a redus
Din forţă şi orgoliu,
Când lupul dacic a sedus
Lupoaica-n Capitoliu! (VALENTIN DAVID)
VINUL DULCE…MULT ADUCE
Ne-aşteaptă vremuri de coşmar,
Afonul şi-a găsit salvarea,
Căci vinul face şi-un măgar
Să cânte ca privighetoarea! (VALENTIN DAVID)
EFECT AL VINULUI
Paharele de se-nmulţesc,
Te crezi puternic şi pe cal;
Dar visele se năruiesc
Şi “vine” şanţul…în final! (CONSTANTIN PROFIR)
VINUL ÎN LUMEA DE AZI
Zeul mare şi tenace
Întreţine focul muncii;
Astăzi, tot la fel o face
La grătar, în vatra luncii. (CONSTANTIN PROFIR)
UNUI CORUPT
Când la mijloc sunt doar banii,
Strânşi din şpagă mai ales,
Nu prea mai contează anii
Ce-I primeşte…la proces! (ION MORARU)
LA INTEGRAREA ÎN UE
Ne-aşteaptă-n uşă U.E., draga,
Ca să intrăm în noul val,
Cu-al nostrum brand national:
“Furatul, chiulul şi cu…şpaga”! (ION MURARU)
NOROCOASELE
Din sărăcie ridicate
S-au măritat într-un final,
Şi au acum pe saturate
Bătăi şi ceartă şi scandal! (GEORGE EFTIMIE)
ASCENSIUNE
Femeile atât de promovate
În câte organisme-au existat,
Sunt de acuma foarte motivate
Ca să devină şi… barbaţi de stat! (GEORGE EFTIMIE)
INABILITATE
N-a învățat feciorul meu iubit
Să țină-o furculiță și-un cuțit;
La nunți le-a folosit cu stângăcie…
Și-a stat de două ori în pușcărie! (ION DIVIZA)
FRUCTUL INTERZIS
În Eden, în zvon de harpe,
Eva a mușcat din miez,
Iar Adam fiind chinez,
A mușcat, flămând din șarpe! (ION DIVIZA)
ALEȘILOR MEI
Știu că vreți să dregeţi ciorba
Dar de minte nu m-aţi stors;
Una e să-ntoarceţi vorba
Şi-alta e s-o daţi la-ntors! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
APA ȘI FOCUL PRINCIPII PRIMORDIALE
De apa ce conţine foc
Vorbea un lipovean, cu lotca
Ascunsă-n umbra unui loc,
Unde îşi bea în tihnă vodca. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AMICALĂ
(domnului G. M.)
Prieten drag, îţi spun cinstit
Că nu vreau să mă bag în seamă
Acuma însă, negreşit,
Prefer să-ţi scriu o... epigramă! (MAX OPAIŢ)
SCRIE, AMICE…
(domnului Max Opaiţ)
Scrie, amice, unde-i drama?
Rămână vorba (ca în tren!):
Atent să fii ca epigrama
Să nu devină…doar catren! (GEORGICĂ MANOLE)
NEGOCIERI LA PALAT
(„Din acelaşi lemn poţi face
Şi icoană şi măciucă”)
Parfrazând un vechi poem,
Legat de un Guvern ,, pe ducă",
Poţi face dintr-un lemn TOTEM …
Nicicând ICOANĂ cu...(mă)CIUCĂ ! ( MAX OPAIŢ )
STABILIMENT
( definiţie )
Case, nu demult uitate,
Unde, numai pentr-un ceas,
Unii care-s în etate,
Fac ce pot, cu ce-a rămas! ( MAX OPAIŢ )
DEPENDENŢĂ
Văd şi eu acum păcatul:
,,Sunt prieten cu paharul !",
Tot aşa cum azi, bogatul
E prieten cu...dolarul ! ( MAX OPAIŢ )
MESAJ PENTRU GUVERNANŢI
Bine-ar fi să fim NOI, primii;
Toată lumea să ne vadă.
Dar, suntem la urma urmei,
.......................tot la...coadă! ( MAX OPAIŢ )
VIAŢĂ DE NOAPTE
Pentru EA, conta bărbatul,
Însă, nu-i plăcea ,,calvarul".
Fără a pleca la altul,
Dânsa a schimbat...trotuarul ! ( MAX OPAIŢ )
FUNCŢIA
E ceea ce oricui îi place,
Căci numai ea pe mulţi îi face
S-ajungă oameni şi să ştie
Cum poţi să uiţi de …omenie. (GHEORGHE BÂLICI)
LENEA
Şi de la geţi, şi de la daci
E lenea noastră, peste ani,
Meteahnă mare la săraci,
Virtute la acei cu bani!... (GHEORGHE BÂLICI)
PEDEAPSĂ LA LICEU
Băiatul meu de şcoală nu-i atras,
Cu cartea dă întruna de-azvârlita;
L-am pedepsit, tot whiski-ul i l-am ras
Şi mă întreb: „Să-i suflu şi iubita?” (DAN NOREA)
PEDEAPSĂ LA FACULTATE
Restanţe adunat-a o grămadă
Şi cum nu-l văd să iasă din noroi,
Cred c-o să-i interzic să îşi mai vadă
Cei trei copii din flori lăsaţi la noi. (DAN NOREA)
NU MAI PUPĂM NOI FLOTA
Din rada portului Constanţa –
Acolo îmi petrec vacanţa –
Răzleţe sau plutind în grupe,
Se pierd în zare roi de…pupe. (SORIN FINCHELSTEIN)
STRIGĂTURI DE PE LA NOI
Roşu este macu`,
Galben este paiu`,
Verde e brotacu`,
Căcăniu ni-i traiu`.(SORIN FINCHELSTEIN)
NEPOTRIVIRE DE CARACTER
Am studiat acel sindrom
Ca un analist:
Primul era un simplu om.
Celălalt simplist. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DIVERGENŢE
El – un mare fanfaron,
Ea – adepta sportului,
Se certau la telefon
Ca la uşa cortului. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ALTERNATIVĂ
În impas e vaccinarea,
Şi de aceea ii spun”pas”
Şi iata-mi veni ”salvarea”,
Un vaccin de ....”tras pe nas”! (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ
Hei , dottore, vezi ce spui
Că acuși vine cenzura
Aia a fesbucului
Și urgent ți-nchide gura! (ŞTEFAN BAŞNO)
FERMITATE
Nu vreau ca să mă vaccinez,
Căci ”teoria” nu-mi dă pace,
Mai stau ca să mai ….meditez
Până ajung să dorm ....în pace! (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ
Păi dacă doctori de renume
Spun că vaccinul e un cip
Pe cine să mai cred anume?
Gândesc și eu, in fel și chip... (ŞTEFAN BAŞNO)
ALIANȚĂ DE GUVERNARE!
Se lăudau că-n guvernare,
Vor fi o alianţă ”tare”
Dar astăzi deja lumea ştie,
Nu sunt decât în …..cârdășie! (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ
Monstruoase coaliții
Au mai fost cândva pe-aici
Mai uităm cele ambiții
Când e vorba de șorici…(ŞTEFAN BAŞNO)
LEGEA PORCULUI
”Legea” porcului - afecteazâ,
Doar pe bunii gospodari,
Oare se extrapoleaz[,
Și-n ”sus” la …..parlamentari? (IOAN PETRESCU)
REPLICĂ
Nu ai voie, în ogradă
Porcul să-l mai " depilezi"
Politrucul de paradă
Ai voie să nu-l votezi? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SCRIERII SCRISORILOR
(În Norvegia Moș Crăciun a apărut în postură de gay...)
Eu aș scrie o scrisoare
Lungă, către Moș Crăciun
Nu cumva să se însoare
Cu Moș Nae. Ce-i nebun? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CUPTORULUI CU MICROUNDE
N-am cuptor cu microunde.
Unii spun că e nociv.
Întrebarea nu e „unde”,
Ce-ncălzești când n-ai „motiv”? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PRETINDERII CĂ ESTI UN CĂLĂTOR ÎN TIMP
Da, toți călătorim în timp
Dar numai într-un singur sens
Că e spre Hades sau Olimp
Rămâne un mister imens... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FELICITĂRILOR DE CRĂCIUN
Ce Crăciun? Sunteți vetuști,
Retrograzi, conservatori,
Că doar știe orice puști
Că se spune „sărbători”! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ANTICORUPȚIE
Codruța mare campioană
La prins samsarii de mașini
Corupția europeană
O „termină” din rădăcini.. (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ A FOS ZIUA DREPTURILOR OMULUI
Drepturi sunt oho, o mie
Poți să-mpodobești tot pomul
Însă cine-mi spune mie
Cine dracu' este omul? (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI FALS EPIGRAMIST
Dacă nu-i aplaudat
Nu recurge la sudalme,
Este foarte încântat
Că nu e luat la palme. (VASILE MANOLE)
COMPARAŢIE
„Julieta la Mizil”
Azi un brand e în cultură,
Cu acelaşi sex-appeal
Ca Gioconda în pictură. (VASILE MANOLE)
PROVERB EPIGRAMAT: CINE FURĂ AZI UN OU…
Cine fură doar un ou,
Ăla e chiar mare bou;
Are mult de exersat,
Până-ajunge deputat. (DUMITRU BUJDOIU)
A TRECUT ȘI MOȘ NICULAE
I-am pus cizmele la ușă,
Dar n-avea certificat;
I-a dat cadou Arafat
O amendă și-o cătușă. (DUMITRU BUJDOIU)
NIȘTE ROMÂNAȘI FURĂ OUĂ DIN…BANCOMATE AUSTRIECE (Ziarele)
Lebedele-au emigrat;
Găinarii sunt calați
Pe ouă din bancomat;
Prea proști de-a fi deputați. (DUMITRU BUJDOIU)
CĂSNICIE PE VAL(-URI DE COVID)
- Dragă, respect jurământul,
Să stau numai lângă tine
Cât îi lumea și pământul;
- Uf, atâtea carantine? (DUMITRU BUJDOIU)
PÂNĂ ȘI CANIBALUL…
Eu nu dau curs bârfelor,
Mânc-orice, sunt omnivor;
Dar, poa’ să râdă și cucii,
Nu pot să-nghit politrucii. (DUMITRU BUJDOIU)
REPUTATĂ VIOLONISTĂ BASARABEANCĂ SCANDALIZATĂ LA VAMĂ
Vameșul suspectă fata
Mai ceva ca popa Árius*.
I s-a pus pe dânsa pata:
Prea-i vioara Stradivarius. (NICOLAE MĂTCAȘ)
*Arius - presbiterul dogmat Arius din Alexandria (sec. IV e.n.).
CEDEAZĂ CEL MAI ÎNȚELEPT
Latră-un mops la elefant:
Nu se dă din loc clintit.
Mastodontul - amuzant -
Nu-l strivește. -I dă gambít. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NOI ȘI REPREZENTANȚII NOȘTRI ÎN PARLAMENT
Sie când să-și dea indemnizații,
Trag la Hexagón sau la Olanda.
Pensii - nouă, când ne fac ei grații,
Ne trimit la Congo și Uganda. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O MICĂ GREȘEALĂ PE NOUA BANCNOTĂ DE 20 DE LEI
Mulți n-au văz sau spirit critic
Să observe-un diacritic.
Ei rețin nu brév(e), carón,
Ci ... obólul lui Charón. (NICOLAE MĂTCAȘ)
FOC ȘI PARĂ
Crainicul ne ia-n cătare:
„Bombă! Știri incendiare!”
„Nu-nchizi? - dă din mâini feciorul -
Că ia foc televizorul!”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎȘI CAUTĂ DREPTATEA-NTR-UN PICIOR
I-a fost amputat piciorul,
Dar greșit: nu dreptul - stângul!
Cum s-a depănat fuiorul?
Tót pățitul bate crângul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ RENUNȚĂM LA SPECIFICUL MIORITIC?
La cârmă - doar minți ilustre?
Conștiința să ne mustre?
Magic plai cu nunți și hore,
Cum s-ajungi tu Singapore?! (LERU CICOARE)
MARE BAI
Nú-s bani în bugét - să-i tai.
Legea pensiilor - e jale.
Au găsit cu chiu, cu vai
Pentru cele ... speciale. (LERU CICOARE))
UN PENSIONAR CĂTRE MINISTRUL MUNCII
Dacă indexarea-i majorare,
Să vă-ntreb, cu trei crumpi în tigaie,
De ce forța ei de cumpărare
N-a crescut măcar cu o lețcaie? (LERU CICOARE)
BĂIEȚII DEȘTEPȚI - DE NEGĂSIT
Când zicem ”Statul ne-a lăsat
O neagră gaură-n bugét”,
Ușor să dai vina pe stat,
Mai greu - a-l prinde pe proclét. (LERU CICOARE)
GURA LUMII
Cât era pe cal bălan,
Lumea-i zicea măgădan.
De când călărește-o gloabă,
Lumea-i zice gog sau goagă. (LERU CICOARE)
MOTORUL CARE MIȘCĂ ZELUL
Un columb și-o columbacă
Bat cu-atâta zel alarma,
Încât mai i-ai crede, dacă
N-ar fi-n soldă la Big Pharma. (LERU CICOARE)
RESTRICȚII CONTRA LEGII?
Câștigate greu, cu sânge,
Drepturile fundamentale,
Cum să-ndemni a le restrânge
Din „necesități vitale”?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DECIZIE COLECTIVĂ, RĂSPUNDERE INDIVIDUALĂ?
Luat - c-a spus stop la pensii -
Doar un singur fost la rost,
Să nu-ntrebi, fără suspensii:
Da guvernul unde-a fost? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HÂRTIA LE RABDĂ PE TOATE
Creșteri - nimeni să ne-ajungă -
Și reforme - pe hârtie,
Lei imaginari în pungă,
Apă chioară-n farfurie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND MINORUL E ... MAJOR?
Un minor emancipat
Are dreptul la votat?
Liber, de ce n-ar râvni
Și a se căsători? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SACRILEGIU LA POMUL DE CRĂCIUN
Doamne, iartă-le-aroganța:
Iesle, Maică, pruncușor.
Maica pare Baba Cloanța,
Pruncul pare Nicușor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ASALT ÎN POSTUL DE CRĂCIUN LA POMANA PORCULUI
Când a dat ceata șoimană
Că de chilipir e rost,
Au dat iama la pomană
Toți, uitând că-i zi de post. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOUL OMICRON
După alfa, delta, beta
Ce au invadat planeta,
A sosit c-un avion
Şi “iubitul” OMICRON...! (IOAN TIMOFTE)
S-A TRECUT LA MOARTEA CU O SINGURĂ CAUZĂ
Oameni de la cei doi poli
Au murit de multe boli
Dar azi orice individ
Moare numai de...COVID ! (IOAN TIMOFTE)