O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Mereu am spus că epigramiştii sunt nişte oameni speciali. Gândul mă duce la o apreciere făcută lui Jorge Luis Borges de romancierul francez Pierre Drieu La Rochelle, autorul celebrului „Jurnal 1939 – 1945”, căruia i se spusese că argentinianul poate fi încadrat în tipologia făcută intelectualului: „Ar fi trebuit să spună că e inteligent!” Justifică La Rochelle: „Să fii inteligent înseamnă înainte de toate să fii viu. Nu poţi fi inteligent fără să fii plin de viaţă. Când eşti inteligent, eşti totodată multe alte lucruri. Aţi văzut vreodată un om inteligent care să fie lipsit de inimă? Atunci, înseamnă că nu era un om inteligent”. Mai mult, urmărind evoluţia unui eşantion consistent de epigramişti, constat că se supun paradigmei biologice a culturii, definită astfel de Gheorghe Grigurcu: „…constituie o injecţie de ontologizare în ţesuturile acesteia, un semnal al eliminării clivajului dintre semne şi lucruri, proclamat în zorii modernităţii”. Chiar dacă distinsa critică literară încă neglijează epigrama, autorii ei îşi duc proiectul până la capăt, conştienţi sau nu, contribuind la sănătatea biologică a culturii şi, implicit, a literaturii acestei naţiuni.
Un autor inteligent şi hotărât să se implice în jocul serios al paradigmei amintite este Constantin Profir. În recenta sa carte, „Profirisme epigramatice” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; prefaţă Eugen Deutsch), face o legătură între poezie, care trece dincolo de lumea materială, şi epigramă, pe care o relaţionează cu faptele omului ca realităţi observabile. Întâmplarea face să nu-i cunosc poezia pe care a scris-o / o scrie, dar această carte de epigrame relevă cititorului un stil care îşi are impulsul de undeva din râvna poetică a acestui epigramist: Ţăranii actuali – „De-i întrebi de viaţa lor, / Te primesc c-o-njurătură, / Coaptă bine în „cuptor”, / Despre toţi ce azi îi fură.”; Confesiunea unui creier – „Mulţi, acum, mă dau uitării, / Folosit sunt doar un pic; / Creşte aria plăcerii, / Însă eu rămân prea mic!”; Când ninge… - „Fulgii sunt în dans cu vântul / Roiuri-roiuri se rotesc; / Însă-mi iau şi eu avântul / Şi spre cramă o roiesc!”; Entomologie comparată – „În stupul nostru cel „domnesc” / Albinele fac multă miere, / Iar ştabii ce se îndulcesc / Sunt trântorii de la putere.”; Cinstea şi hoţia în România – „Totul pare delirant: / Zilnic intră în scenetă / Furtul ca un diamant, / Cinstea ca un praf de cretă.”
Dacă poezia este pentru Constantin Profir, ca şi pentru orice poet, o modalitate de a consuma informaţia ce i se dă de către divinitate, epigrama este un mod de a folosi ce-i dă realitatea la nivelul eticii deşi, spune autorul, „Neputând s-alunge norii, / Ea, săraca, geaba latră / Dacă hoţii, profitorii / Stau, nepăsători, pe vatră.” Creaţia epigramatică a acestui autor este una care te scoate din mlaştină, şi nu e una scrisă cu scopul de a se face temut, ci de a semnaliza, accentul fiind pus pe prospectiv şi nu pe retrospectiv. Catrenele lui Constantin Profir ne obligă să gândim. Nu vom rămâne doar la efectul poantei ci insistăm să găsim sursa şi în proximitatea noastră. Aşa se întâmplă cu cele adresate politicienilor: Românii vs. guvernanţii – „Cei de jos nu iau „tzalanţi” / Parte-având doar de rogoz, / Dar ai noştri guvernanţi / Îţi fac viaţa tot mai roz.”; Adevărul despre politicieni – „Tot ce promit e aporie, / Doar ura-n suflet le-a rămas; / Ei sunt mereu la datorie… / Să aibă contul cât mai gras.”; Poporul şi politicienii – „Urlete în ţara toată, / Sumbru-i cerul tuturor; / Românimea e vexată / Că ei-şi văd de banul lor.”; Cârtiţa politică – Fără ochi, găseşte hrană / Omul muncitor şi blând, / Dar şi-alesul, cel cu blană, / Tot prin „muncă”…dar furând.”; Politicienii sunt toţi mincinoşi – „Tot aşa cum au promis / C-o să schimbe soarta ţării, / Împreună au decis / Să dea liber demolării.”
„Profirismele” domnului Profir alcătuiesc o carte care aduce reverenţe vinului, aşa cum Fănuş Neagu gratula un vin bun cu apelativul „dumneavoastră”. Cei care beau numai vin nu sunt beţivani, ca să folosesc un cuvânt puţin barbar. Ei sporesc numărul celor ce alcătuiesc o tagmă specială a boemilor, a acelor „frumoşi nebuni cu libertatea în suflet”, cum spunea cineva. Un proverb latin afirmă că vinul se poate bea din orice motiv. Păstorel, spre exemplu, l-a băut dintr-o bucurie nebună că e om, considerându-se astfel superior lui Dumnezeu care n-a fost în stare decât să inventeze apa, pe când omul a inventat vinul, un „soare potabil”. Şi Dumnezeu nu s-a supărat, semn că are simţul umorului. Constantin Profir nu are un dinte pentru boemi, ci faţă de cei care nu ştiu să respecte vinul, adică pentru beţivani: Toamnă românească – „Se-nnegreşte câmpul, zarea, / Frunzele se dau cu fard, / Iar beţivii-şi pierd răbdarea / Şi se ţin, mergând, de gard.”; Râvnind la starea bahică – „Sunt mulţi ce astăzi se grăbesc / Spre-a se-ameţi imediat / Şi, drept urmare, ei servesc / În loc de vin…doar distilat.”; Dorinţa unor beţivi – „Chiar de sunt flămânzi şi goi, / Pentru ei, băutu-i sfânt; / Şi-ar aduce un butoi / Ca să bea şi în mormânt.”; Vinul în lumea de azi – „Zeul mare şi tenace / Întreţine focul muncii; / Astăzi, tot la fel o face / La grătar, în vatra luncii.”
Se citeşte cu interes această carte care impune în epigrama românească un nou concept, „profirismul”. Ce este profirismul? Nimic altceva decât viaţa laolaltă trăită de omul inteligent, hotărât să fie parte a paradigmei biologice a culturii, şi bazându-se pe un filon creştin al vieţii, în cazul de faţă vinul. Aspectul este întărit şi de catrenul pe care i-l dedică Eugen Deutsch în prefaţa cărţii: „Aceste suple profirisme, / Turnând un strop de vin în floare, / Departe de-a fi conformisme / Sunt, evident, ameţitoare!”, dar şi de moto-ul ales din Păstorel: „Află, bând paharul / Mic, dar venerabil, / Că nu-i vin Cotnarul, / E soare potabil.” Profitând şi de aportul a doi maeştri ai genului, Mihai Haivas şi Gheorghe Bălăceanu, precum şi de liniile caricaturale ale lui Marian Avramescu, volumul „Profirisme epigramatice” e un fel de raniţă plină cu păcatele noastre şi pe care autorul le-a luat asupra sa, încercând să le găsească un loc în literatura scrisă pe aceste plaiuri. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNEI PSEUDOPOETE
Scăpată din a rimei lesă,
Îți recomand, lipsit de-angoasă,
Să scrii-nainte, poetesă...
Și, mai ales, să stai acasă! (MIHAI HAIVAS)
BĂRBAȚILOR DE LUX
Voi, întreținuții damelor ușoare,
Dacă vreți vreodată să scăpați de ele,
Este lesne leacul, ce deloc nu doare:
Dați-vă silința și le faceți „grele”! (MIHAI HAIVAS)
SACRIFICIU METAFORIC
Cufundă-te în mări și-oceane
Adânci, cu valuri mari dușmane,
Când „perle” vrei s-aduni în viață...
Ce nu plutesc la suprafață! (MIHAI HAIVAS)
MÂNCARE DE REGIM
Nici mult, nici gras, nici sare în exces
Şi nici prăjeli, că-s tare-afurisite,
În schimb, conform regimului, mai des
Putem servi răbdări, dar neprăjite! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA MASA ROMÂNILOR
La noi cam totul la străini le place
Sarmale, mici, cârnaţii fripţi pe plită,
Cu drag servim, dar orişice am face,
Le-am sta în gât de vor să ne înghită! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RĂDĂCINI ADÂNCI
Deși a generat și căi nefaste
Poligamia - vis corupător -
Fu inventată chiar de Creator,
Când l-a dotat pe-Adam cu atâtea coaste.(EUGEN DEUTSCH)
ROMÂNIA SCUMPĂ ȚARĂ
Așa ne e, de veacuri, glia
Ce-am moștenit-o de la Daci:
Mereu mai scumpă-i România
Iar noi, de-aceea, mai săraci.(EUGEN DEUTSCH)
ÎNTREŢINUT DE FEMEI
Sunt de femei întreţinut!
Spunea mereu clamând hoţia
Şi-aşa era, lucru ştiut,
Munceau doar fiica şi soţia! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PRESA, CÂINELE DE PAZĂ AL DEMOCRAŢIEI
Dacă nu-l poţi dezbăra
Şi-i mereu pus pe lătrat
Oricând poţi a-l cumpăra
Însă preţu-i piperat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
INSTANTANEU LA MARE
Studenta stă prea mult la soare
Şi-a-ntins cearşaful pe nisip,
Săracă-i, bani de straie n-are…
Că-i fără sutien şi slip. (VASILE LARCO)
IPOCRITUL GHINIONIST
Supărat din cale-afară,
Permanent pe gânduri stă;
Altul când el vrea să pară
Numai peste sine dă. (VASILE LARCO)
VESTE BUNĂ
Cresc în număr scriitorii,
Că-n a lor categorie
Au intrat şi infractorii
Care-au scris în puşcărie. (GRIGORE COTUL)
AŞTEPTĂRI
E talentat şi erudit –
O-ntreagă enciclopedie –
Şi foarte mulţi l-am fi citit,
Dar…încă aşteptăm să scrie. (GRIGORE COTUL)
UNUI GUVERNANT
După ce a avansat,
Toată lumea se întreabă:
- Cum ajuns-a OM DE STAT?
Că părea un … OM DE TREABĂ! (ION MORARU)
UNEI INFATUATE
Fără să mă-nşel deloc,
Dânsa e frumoasă FOC…
De-aia, când o văd pe drumuri,
Are totdeauna…FUMURI! (ION MORARU)
UNEI FRUMOASE
Eu m-am lipit de ea un pic
Şi m-am simţit voinic-voinic,
Dovadă sigură, fireşte…
Că unde-s doi puterea creşte. (GHEORGHE BÂLICI)
CĂSĂTORIE ÎN SECOLUL XXI
Nu trece, iată, săptămâna,
De când îi cere dânsul mâna
Şi-i pare rău c-această fată
I-a dat-o toată dintr-odată… (GHEORGHE BÂLICI)
RETICENŢĂ JUSTIFICATĂ
Mulţi, aflând de bani murdari
Ce pe-ascuns mereu îi numeri,
Când RIDICI pretenţii mari,
Ei vor RIDICA din umeri. (ELENA MÂNDRU)
UNUI INCULPAT ABIL
În proces nu eşuează,
Căci driblează procurorii:
Avocaţi nu-şi angajează,
Cumpărând judecătorii. (ELENA MÂNDRU)
MITUL CREAŢIEI
Că ştim noi cine s-ar fi odihnit
În ziua şaptea este doar un mit,
Căci drept la weekend bunul Dumnezeu
L-a întrupat din tărnă pe ateu. (SORIN FINCHELSTEIN)
EXEMPLUL POLITICULUI
Nu-s înrolat sub un drapel,
Nici credincios din cale-afară,
Dar dacă statu-i paralele,
Mi-e munca perpendiculară! (VALENTIN DAVID)
ZILE LIBERE
Tot guvernu-i mulţumit
Că prin legile-i abile,
Furtul a-njumătăţit…
Fură doar la două zile! (VALENTIN DAVID)
O… GIOCONDĂ
O Giocondă-i de departe,
Zâmbet fin, provocator,
Mâinile încrucişate
Şi… picior peste picior! (GHEORGHE GURĂU)
„EVA” LA SOVATA
Minunată staţiune,
Mă voi duce şi-altădată,
Fără soţ, şi… ce pot spune
Să vin gata-nsărcinată?! (GHEORGHE GURĂU)
SERVICIU PLĂTIT
Singur şi ca tot bărbatul
O plătea să-i facă patul,
Menajera, fată „rea”
I-l făcea din greu, gemea! (GHEORGHE GURĂU)
AERE DE VEDETĂ
Ce sâni, picioare, ce alură,
Şi ochii jucăuşi într-una,
În plus mai are şi o gură…
Şi slavă domnului că una! (GHEORGHE GURĂU)
CANICULĂ
O doamnă ce-i voinică tare,
Făcându-şi vânt cu evantaiul,
În pantă, într-o curbă mare,
A deraiat din mers tramvaiul. (VASILE MANOLE)
PROVERB APLICAT
Când „cel mai deştept cedează”
Gestul e de lăudat
Şi vecina, minte trează,
Chiar din prima mi-a cedat. (VASILE MANOLE)
NUTRIŢIONIŞTII
Cei care se ocupă-s geniali,
De cunoştinţe fac paradă,
De aia sunt acum pe stradă,
Atâţia supraponderali! (GEORGE EFTIMIE)
MITURI SPULBERATEW
Vorbind şi astăzi de statornicie,
Nu-i adevărul bun întotdeauna,
Că nu salvează el o căsnicie
Aşa cum face…foarte des minciuna! (GEORGE EFTIMIE)
ÎN GRĂDINA THALIEI
Constat un lucru evident
Din datele recente:
Sunt mulţi actori ce au talent,
Dar sunt şi cu ... ,,talente"! (MAX OPAIŢ)
ASCENSIUNE POLITICĂ
Încercând acum de toate,
Că voia un loc ,,călduţ",
A-nghiţit atât cât poate,
Cu stomacul lui de...struţ! (MAX OPAIŢ)
VIAŢA DE NOAPTE
Sunt la noi acum condiţii,
Dar bărbatul tot se teme;
Cu şi fără inhibiţii
Că termină...prea devreme! (MAX OPAIŢ)
ANIMALE PROTEJATE (?!...)
Vrei nu vrei, mai stăm pe ,,tuşă"
Urmărind în presă pulsul;
,,Moş Martin", când e la uşă,
Ţi se spune: ,,Plimbă ...ursul!" (MAX OPAIŢ)
DECLARAŢIE DE PRESĂ
Spunea, cu multă supărare,
Că vrea demisii de onoare.
L-a întrebat o ziaristă:
-Şi când onoare nu există? (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNŢELEGERE
Cu soacra am semnat un pact:
Să evităm orice contact,
Când vrea să ne vedem oleacă,
Prin faţa casei poa’să treacă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BECALI, DUPĂ ELIMINARE : PARCĂ-AR FI VRĂJITORIE !?
Nu e bă, vrăjitorie,
Este maxima ta prostie,
Antifobal, lăcomie;
Urmează... dobitocie. (DUMITRU BUJDOIU)
CELOR DE LA FRF, DUPĂ EȘECUL LA OLIMPIADĂ
Vă plimbați, râdeți de noi,
Voi și proștii lui Rădoi;
Nu vedeți care e pulsul?
Demisia, plimbați ursul! (DUMITRU BUJDOIU)
TURCAN ZICE MORȚILOR LA MULȚI ANI
Nu te-ajută bibilica,
Faci gafe ca Veorica;
Poți să dormi cu Brukenthal,
La mulți ani lui Decebal. (DUMITRU BUJDOIU)
URA, A IEȘIT LIVACHE!
D’-unde frate, din cireadă?
Primul la Olimpiadă?
Nu soro, Irina știe:
Violat, din...pușcărie. (DUMITRU BUJDOIU)
DOI MOROMEȚI LA GARD
- Văzuși bă, veniră urșii,
Scormonesc prin tomberoane,
Stau cu turiști la tromboane...
- Ce-ai vrea, bă, să vină rușii? (DUMITRU BUJDOIU)
GENERALUL ȘI NEVASTA
Te dai mare-ntre ostași,
Comanzi, dictezi, nu te lași,
Doar ai grad de general;
Însă-acas’ ești...caporal. (DUMITRU BUJDOIU)
FRĂMÂNTARE DE…LOGICĂ
Te culci viu și te scoli mort
Și, -n mutualism vital,
Îi urezi vivant, din cort,
La mulți ani lui ...Brukenthal. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PE DE-A-NDOASELEA
Celor duși în veșnicie -
La mulți ani cu voioșie.
Celor dând zor a venire -
Franc: eternă pomenire! (NICOLAE MĂTCAŞ)
POPA GABRU – GEST MACABRU
Popă tuns sau oală cuctă,
S- a pozat lâng-o defunctă.
Ca să pară cât mai viu,
Și-a făcut loc în ... sicriu. (NICOLAE MĂTCAŞ)
FOTBALIŞTII NOŞTRI LA TOKIO – 2021
Cât de mare li-i dosada
C-au ratat Olimpiada!
Clenciu-l dibuie-o cinteză:
E ... mâncarea japoneză! (NICOLAE MĂTCAŞ)
NEMŢOAICELE CONTRA SEXISMULUI LA OLIMPIADĂ
Etalându-și franc bikinii,
I-ar trezi și morți, rechinii.
Contrar vechilor cutume,
Șvabele-au purtat ... costume. (NICOLAE MĂTCAŞ)
MINISTRUL ŞI SPADASINA
Nu știu: e floretă, spadă,
Dar știu că-i Olimpiadă.
S-o felícit n-ar fi rău:
Mai câștig vreun punct și eu! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CUM ÎI IEI, AŞA ÎI ŢII
Lesne-ortacii de partid
Să-i plasezi așa, -ntr-o doară,
Doar că, dacă i-ai numit,
Nu mai poți să-l dai afară. (LERU CICOARE)
ȘEDINŢĂ DE LUCRU LA INTERNE
Masca-n spațiile închise
Vom purta-o ca firească,
Ne spun ștabii din culise.
Doar că ei sunt ... fără mască. (LERU CICOARE)
DATUL CU PĂREREA-I LEGE
Unui șef nu i se pare
Că ar fi discriminare
Dacă un nevaccinat
E săltat că a intrat
Într-un bar să bea o bere.
Să nu-l zbori ... dintr-o părere? (LERU CICOARE)
UN DAT ŞI-UN DREPT
Nimeni nu-i mai înțelept
Decât omul. Grazie.
Vaccinarea e un drept,
Nu o obligație. (LERU CICOARE)
ASOCIERE
Parcă nu era de-ajuns
Că ne trec pragul ursanii:
În iatac azi ne-au pătruns
Din sectoru-ntâi ... guzganii. (LERU CICOARE)
RELAXĂRI ŞI RESTRICŢIONĂRI
Care-o fi oare daraua
Ce fixează terezeaua:
La protest - cu țârâita,
La concert - cât saprofita? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CARE PE CARE?
Surda etalăm ambiția
Că din harț ieșim șoimani.
Mai unită-i coaliția
Dintre urși și șobolani. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICĂ DE PRIMAR
Îți părem, din jilțul moale,
Doar telegi electorale?
În campaniile comune
Eram cai de tracțiune. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE PREGĂTIRE O RECOMANDĂ
Dansatoare din buric,
Ce fior avea electric
De-au plasat-o nu-ntr-un dric,
Ci-n sistemul energetic? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE SĂ TOT UMBLĂM CU FOFÂRLICA
Să legalizăm bacșișul
Cu-avizul guvernului
Nu-i, la drept vorbind, fetișul
Al instituirii lui? (NICOLAE CRIHĂNEANU)