A murit Åžtefan Cazimir. Marele filolog ÅŸi umorist Åžtefan Cazimir, cel care ÅŸi-a consumat toată energia productivă pentru neuitarea lui Caragiale. A trecut dincolo la o vârstă care va încremeni pe cruce ÅŸi în mintea celor care l-au citit / cunoscut, dând imaginea a două infinituri ca două lumânări privind spre cer. Alex Åžtefănescu spunea că „Åžtefan Cazimir contează înainte de toate ca scriitor. Un scriitor inventiv, pedant-jucăuÅŸ, care reuÅŸeÅŸte – lucru rar azi – să nu plictisească pe cititor”. Eu l-am admirat ÅŸi ca politician, dar ÅŸi ca eseist, ambele fiind dominate de o logică a conexiunilor care nu puteau veni decât dinspre vasta sa cultură generală. Nu poÅ£i fi un fin umorist dacă nu ai cultură generală. Citeam cu plăcere rubrica sa de la pagina 3, pusă sub genericul „Cap sau Pajură” din „România literară”. Săptămânalul minieseu prezent aici abunda în asociaÅ£ii fulger de tip diadă pliate pe destin, istorie sau timp. Ultimul pe care l-am citit a fost „Figuri prietene” (vezi nr. 32 / 2021 al revistei amintite) ÅŸi rămân la aceeaÅŸi concluzie a mea că deÅŸi umorist pursânge, emana un umanism dulce, tentaÅ£ia gestului romantic fiind evidentă.
Circulă în spaÅ£iul românesc sintagma „partid ridicol”. Sub acest calificativ, alături de „Partidul Polonez al Iubitorilor de bere”, „Partidul PiraÅ£ilor din Suedia”, „Cel Mai Bun Partid” din Islanda, „Partidul Gunoi” din Olanda, „Partidul MiÅŸcării Ondulatorii Unificate” din FranÅ£a, „Partidul Rinocerilor” din Canada sau „MiÅŸcarea Antiradar” din FranÅ£a, fără a le pomeni pe toate, a fost înglobat de către unii ÅŸi ”Partidul Liber –Schimbist” din România. Cred că este o greÅŸeală majoră, având în vedere că denumirea vine din „O scrisoare pierdută” a lui Caragiale. El nu a fost fondat de Åžtefan Cazimir, cum eronat se crede, ci de Octavian Andronic în 1990. La înfiinÅ£are, a ocupat un loc în camera deputaÅ£ilor prin Åžtefan Cazimir care, uÅŸor-uÅŸor, s-a identificat cu partidul, ducându-i spiritul pentru care a fost creat. Åžapte drepturi cuprindea Manifestul partidului: de a spune lucrurilor pe nume, de a crede în forÅ£a zâmbetului ÅŸi de a râde cu folos de tot ceea ce este strâmb ÅŸi nedemn, de a pune în discuÅ£ie probleme în legătură cu care alÅ£ii preferă să tacă, de a ne îndoi de ceea ce pare unanim acceptat, de a nu avea întotdeauna dreptate, de a crede că nu trăim încă în cea mai bună dintre lumile posibile, de a sta strâmb ÅŸi a judeca drept. Partidul, ca unul care se respectă, a avut ÅŸi un imn scris de Åžtefan Cazimir: „Mărire vouă, lupte seculare / Ce-aproape cinci decenii aÅ£i durat / Obscuritatea în sfârÅŸit dispare / Åži-un soare radios s-a înălÅ£at. // Luptând ca tot românul să prospere / Partidul nostru-i un partid de soi / Åži dacă interesul lui o cere / Trădare fie, dar s-o ÅŸtim ÅŸi noi!”
Åžtefan Cazimir ÅŸtia perfect cu ce se mănâncă „actul critic”. Nu-l făcea meditând cu sine, nici apelând la didacticism, era adeptul duelului, al polemicii libere ÅŸi civilizate. Biciul sentinÅ£ei sale lovea uÅŸor, ca un avertisment, dar la sigur. Scria ÅŸi epigrame, dar era stăpânit de vocaÅ£ia unui continuu pionierat. O ÅŸi spune într-o „Concluzie” – „Poruncă de s-ar da în Å£ară / EpigramiÅŸtii toÅ£i să piară, / Vă spun cu cugetul curat / Că aÅŸ muri nevinovat”.
Ajuns în anul 2000, Åžtefan Cazimir avea să scrie următoarea epigramă: „Am aÅŸteptat sfârÅŸitul lumii, / Dar 2000 a fost uituc / Åži-acuma, altă teamă nu mi-i / Decât că n-am să-l mai apuc!”
Åži dacă va fi să fie sfârÅŸitul lumii, nu-l va mai apuca pentru că inima lui mare, atât de mare încât să încapă tot neamul acesta românesc al lui Caragiale, a încetat să bată. A dedicat multe epigrame, dar i-au ÅŸi fost dedicate. Să reÅ£inem una ce aparÅ£ine lui Nicolae Bunduri: Domnului profesor Åžtefan Cazimir – „Cu vocea lui răsunătoare / Åži cu catrene frumuÅŸele, / Ridică sala în picioare… / Când le citeÅŸte pe-ale mele.” Scriind aceste rânduri, poÅŸta tocmai mi-a adus dublul număr (33 – 34) al „României literare”. Rubrica lui Åžtefan Cazimir lipseÅŸte. Păcat! (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
JUDICIARÄ‚
Dreptatea luptă vitejeşte
Să domine, dar din păcate,
Atâtea lovituri primeÅŸte,
Că nu mai vrea să se arate! (VASILE LARCO)
DIPLOMAÅ¢IE
Când prileju-i iese-n cale,
Urmărind mereu destinul,
Omul ÅŸi prin vorbe goale
Ar putea să-şi facă plinul. (VASILE LARCO)
AVANTAJELE INTEGRÄ‚RII EUROATLANTICE
În N.A.T.O. dacă nu eram
Nu ne-ajutau americanii,
Iară noi singuri nu puteam
S-avem războaie cu afganii. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
Å¢ARA MEA
Ţara mea-i frumoasă doamnă
Iar la mijloc de-o privesc
Ca pe-o crizantemă-n toamnă
Văd ţinutul secuiesc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SCHIMBARE DE TACTICÄ‚
În postu-i mândru de comandă,
Știind de banda de corupți,
În contra lor ai vrut să lupÈ›i
Punând la cale-o.... contra-bandă(EUGEN DEUTSCH).
... STRICÄ‚ TREABA!
Cei tineri astăzi se grăbesc
Să ne întreacă È™i, cu spor,
Ajung mai iute-n viitor...
Deci tot mai iute-mbătrânesc! (EUGEN DEUTSCH)
„AGONISEALÄ‚” REPETATÄ‚
Am început, având un stimul,
Să strâng al doilea milion,
Căci am ratat-o, vai, cu primul...
„Păscut” fiind de ghinion! (MIHAI HAIVAS)
HOÈš PEDEPSIT ASPRU
Fiind iar prins cu-ocaua mică,
A constatat, cuprins de frică:
Mai mare-a fost acum daraua
Decât ocaua! (MIHAI HAIVAS)
EXCEPÈšIE
În È›ară, neavând un rege,
Sloganu-ar fi, dragi cititori:
„Nu-i nimeni mai presus de lege”...
Afară de legiuitori! (MIHAI HAIVAS)
EFICIENŢĂ
La noi chiar nu contează postul,
Sau mediu-n carea-ar activa,
Căci fiecare-şi ştie rostul
Cînd este rostul de ceva! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ASPIRANT
Voia în funcÅ£ii mai înalte
Åži nimeni nu a regretat,
Căci totuşi merita să-l salte...
Åži azi în zori, chiar l-au săltat! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ÎNDEMN
Drumul țării nu-i spre-afară,
Să-l urmăm pe-aicea toți!
Am urca pe-a noastră scară
De-am zvârli în hău pe hoÈ›i. (CONSTANTIN PROFIR)
COMPORTAMENT UMAN ADAPTAT
Ne-ngrozește pandemia,
Azi sunt oamenii marcați,
Dar pe unii, bogăția
I-a purtat mereu mascați.(CONSTANTIN PROFIR)
UNUIA
Spuse, în mai multe dăţi,
C-are două facultăţi
Asta nu-i nicio scofală
Că-I lipseÅŸte cea…mintală! (ION MORARU)
BUGET ROMÂNESC
A început, încetul cu încetul,
La noi să se rectifice Bugetul…
El mult mai mare poate ca să fie
De s-ar lua impozit pe…prostie! (ION MORARU)
DE CAMPANIE
Am observant ce mult vă pasă
De candidatul vostru drag,
Åži ÅŸtiu cât vă doriÅ£i să iasă…
Dar eu aş prefer să-l bag. (GRIGORE COTUL)
ESTIVALÄ‚
Pe plajă, toÅ£i, când dânsa iese,
Privesc uimiţi, cu ochii mari,
Costumul ei din două piese,
Compus din ÅŸlapi ÅŸi ochelari. (GRIGORE COTUL)
LA FEL DE ESTIVALÄ‚
Pe plajă, când sirena iese,
Privesc atent prin ochelari,
Mă uit la Å£âÅ£e ÅŸi la fese,
Åži nu ÅŸtiu care sunt mai mari. (SORIN FINCHELSTEIN)
CÄ‚SNICIE FERICITÄ‚
Nu e loc de supărări
Dragostea-i nătângă,
El mergea pe trei cărări
Ea călca…pe lângă! (GEORGE EFTIMIE)
DIVA
Cică are-o slăbiciune
Şi schimbase vreo trei soţi,
Că de-aÅŸa o „bunăciune”
Vor să aibă parte…toÅ£i! (GEORGE EFTIMIE)
DEFORMAÅ¢IE PROFESIONALÄ‚
Demnitarul, o calamitate,
De la soaţă a primit consemn,
Pe motiv că şi-n intimitate
FoloseÅŸte limba cea de lemn! (VALENTIN DAVID)
VOX POPULI
Chiar de strigă unii,
Dând târcoale prăzii,
Vocea naţiunii
Nu e vocea străzii! (VALENTIN DAVID)
SURPRIZÄ‚ LA DENTIST
Pacientu-a stat cuminte
La un medic bun, de dinţi:
O măsea I-A SCOS, de minte,
Dar la bani… L-A SCOS din minÅ£i! (ELENA MÂNDRU)
ALTRUISM DE FAÅ¢ADÄ‚
Cu-amicii care-s necăjiţi
Că numai tu iei premiul mare,
Eşti darnic şi chiar le promiţi
C-or să te întreacă…în valoare! (ELENA MÂNDRU)
TÄ‚CEREA
Mult jinduită de acei
Ce au alura lor de faur,
Nepreţuită-i de femei,
Chiar dacă ÅŸtiu că e de aur… (GHEORGHE BÂLICI)
RECIPROCITATE
Naturii omul cel hapsân,
Fără evlavie şi rugă,
Åži astăzi i-ar fi fost stăpân,
De-ar fi-ncercat să-i fie slugă… (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAÅ¢IEI NOASTRE
Ciudat e drumul străbătut,
Aş spune că e necurat,
Că cele bune-au dispărut
Åži cele rele s-au dublat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EUROPARLAMENTARILOR ROMÂNI
După cum s-au comportat
Şi discursuri ce-au ţinut,
Ne arată c-au uitat
În ce Å£ară s-au născut. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ADAM ȘI PĂCATUL ORIGINAR
Frunza Evei ispitește
Și Adam așa-ntr-o șagă,
După ce o „frunzăreÅŸte”
Stă ca sufletul să-şi tragă. (VASILE MANOLE)
VEGETARIENII ÅžI NUDISTELE
Trag bărbaţii lungi ochiade
ÎncântaÅ£i de-al lor contur,
Că ce bine le mai şade
La femei când sunt „natur”. (VASILE MANOLE)
ALTERNATIVÄ‚
Mă gândesc că-n mare parte,
N-ar fi chiar aşa o dramă
Dacă omul se desparte.
,,POAMĂ" mai găseşte-n...cramă! (MAX OPAIŢ)
EFECTELE CANICULEI ÎN PANDEMIE
(S-a redus viteza de deplasare pe C.F.R.!)
La noi te vaccinezi uÅŸor;
AÅŸa ne-a spus-o colonelul:
,,Faci PRIMA DOZÄ‚ la Obor
Åži când cobori la IaÅŸi...RAPELUL! (MAX OPAIÅ¢)
NU-I PROASPÄ‚T DIVORÅ¢AT
,,Am scăpat de o năpastă!"
Se gândea în legea lui
Despărţit de-a lui nevastă;
Nu ÅŸi de-a ...vecinului! (MAX OPAIÅ¢)
CRIZÄ‚...MORALÄ‚!
Ne pândeÅŸte-o recesiune!
Dar bugetu-ar fi ,,solid"
Dac-ar fi taxat (se spune!)
Traseismul la...partid! (MAX OPAIÅ¢)
GENUL ÎN ACTUL DE IDENTITATE EUROPEAN
Sexele, de când se È™tie,
Numai două pot să fie.
UE cere, pe terenuri,
Să înregistrăm ... n genuri. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
PREȘEDINTA RM PE VÂRFUL MOLDOVEANU
Să nu i se-n suflet bage
Blocul „Secera&ciocanu' ”
Că român la român trage,
A urcat pe ... Moldoveanu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACEEAȘI, LA COADĂ LA VAMA DIN LEUȘENI
Gestul doamnei Președinte
Face presei un deliciu
De nu s-ar plimba, cuminte,
Cu mașina ... de serviciu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DERAPAJ VERBAL DE ȘEF
La cât bruta-i de incultă,
Să-și dea vorbele prin sită?
Pentru ea nu e insultă:
Zicere nefericită. (NICOLAE MĂTCAȘ)
VACCINARE CU MULTE NECUNOSCUTE
Alta nu-i pe glob urgența
Decât larga vaccinare.
Care i-i eficiența?
Studiile-s în derulare. (LERU CICOARE)
STATISTICA LE JOACÄ‚ FESTA (I)RESPONSABILILOR
Nu È™tim câÈ›i copíi se nasc în È›ară,
CâÈ›i în lume, care li-i băbacul...
Prelevarea ne-a tot tras pe sfoară.
Nu mai bine-o facem cu ... abacul? (LERU CICOARE)
PENTRU INTERNE NU MAI EXISTÄ‚ CONSTITUÈšIE?
A-ndrăznit a da-n vileag
Infamiile din sistem
Și-a fost pus, în vălmășag,
La demență - de calem. (LERU CICOARE)
LIDER USEREPLUSIST ASPIRÂND LA GUVERNARE
Semn de mare nerăbdare
Că ar vrea și el o halcă,
Celor de la guvernare
Le mai dă câte-o ...scatoalcă. (LERU CICOARE)
ÎN ACTELE MAI NU SE MAI ÎNTREBUINÈšEAZÄ‚ CUVÂNTUL „MOLDOVEAN”
Dacă bietul „moldovean”
E-un cuvânt peiorativ,
Amploiatul bădăran
O fi apreciativ? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VACCINUL E EXPERIMENTAL
Dacă pân-È™i unii medici
Dovedesc recalcitranță,
N-ai putea să te împiedici
Când i-acuzi de ... ignoranță? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SETEA DE ÎMBOGÄ‚ÈšIRE SAU CÄ‚UTAREA DE RESPECT AL DEMNITÄ‚ÈšII?
Medicii nevaccinați,
Să-și plătească ei testarea?!
Atunci cum de vă mirați
Că-i momește emigrarea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VACCINAREA NE APĂRĂ DE INFECTARE ȘI BOALĂ?
Ne-am vaccinat, cert, cât ai zice peÈ™te,
Dar cum se-ntâmplă, feÈ›e luminate,
Că SARS-CoV-2 avan se răspândeÈ™te
În cele mai - pe glob - țări vaccinate? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CE SUSȚIN SPECIALIȘTII?
Vaccinare, obligare;
Se face discriminare,
Între virusul COVID
Și prostia de partid. (DUMITRU BUJDOIU)
Ä‚STA E FRF-UL LUI BURLEANU!
Ne dă FIFA stadion,
Ne batem joc de gazon;
S-aducă oile, Becali,
Să mai scoată-un ban penalii. (DUMITRU BUJDOIU)
STUDENT PONTOS LA EXAMEN
- Pentru poantă-o să te trec,
DeÈ™i eÈ™ti bâtă, confuz;
Te-ntreb de Toulouse-Lautrec,
Și-mi răspunzi: - Bate Tuluz... (DUMITRU BUJDOIU)
LA GHIOC
- Soacra ta dă colÈ›ul mâine!
- Asta o știam și eu;
Spune-mi viitorul meu,
Dacă voi fi prins poimâine?! (DUMITRU BUJDOIU)
UN AMIC DESPRE NEVASTÄ‚
-Are-n cap doar un șablon:
Mă compară cu Delon;
- Asta-i bine, ești model,
- Mă-njură că...nu-s ca el. (DUMITRU BUJDOIU)