O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

La Buzău, acolo de unde s-au ivit Vasile Voiculescu, Urmuz, Ion Caraion, Florentin Popescu, Pasionaria Stoicescu sau Marin Ifrim,  activează Cenaclul de umor „Nigrim”, înfiinţat acum douăzeci  de ani.  Volumul organizat şi semnat de Mihai Sălcuţan, „Nigrimiada” (Editura „Editgraph”, Buzău, 2020), este un omagiu adus lui Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim la împlinirea, în 2021, a 150 de ani de la naşterea acestei personalităţi polivalente, Nigrim fiind buzoian şi patronul spiritual al cenaclului amintit.

Un prim merit al lui Mihai Sălcuţan  îl constituie faptul că face referire la o parte din arborele genealogic al lui Nigrim. Descoperă oameni, coborâtori direcţi  care, asemenea ilustrei lor rude, fac totul din pasiune, ataraxia stoică nefiindu-le specifică: Alexandrina Mihăescu, sora mai mică, George Mihăescu, fratele cel mai mic, copiii Elena, Carmen, Yarodara şi Vladimir şi nepoţii Laura, Maura şi Dana-Andreea. Cea din urmă, considerată de Mihai Sălcuţan a fi un urmaş cu notorietate, acordă şi un interviu reluat în ultima parte a volumului. Interviul este străbătut de la un capăt la altul de bucuria de a-l fi avut bunic pe Nigrim:  1.„Poate că prezenţa bunicului în viaţa mea cred că s-a trezit în mine în acel moment, când am devenit conştientă de numele pe care îl purtam. Am păstrat, deci, amintirea bunicului ca ceva de foarte  mare preţ”; 2. „Mi-am păstrat numele de  Nigrim din două motive: unul practic, eram deja cunoscută cu acest nume ca pianistă solistă, şi unul sentimental, dacă vreţi, chiar relevând un „credo”, ca să zic aşa, ţineam să păstrez acest nume preţios şi unic, pseudonimul de scriitor, inventat de bunicul meu din numele său”.

Un alt merit al lui Mihai Sălcuţan este acela de a prezenta şi pasiunile discrete ale lui Nigrim şi ale descendenţilor săi. Din această perspectivă, volumul său nu este numai unul al unor personaje ci şi al unor psihologii alese ale căror destine (şi chiar voluptăţi secrete), sunt prezentate cu obiectivitate, ca rezultat al unor documentări minuţioase: povestea hazlie a admiterii lui Nigrim în Societatea Scriitorilor Români, evidenţierea unor mărturisiri ale neuitării marelui epigramist, povestea manuscrisului lăsat de Nigrim moştenitorilor săi, „conflictul” cu Cincinat etc., secvenţe care determină  ca  volumul păstorit de Mihai Sălcuţan să nu fie  o simplă  antologie a creaţiei ci să ia şi tentele unui discurs de istorie literară.

Există o preocupare  a lui Mihai Sălcuţan, şi asta se vede încă din primele pagini, de a evidenţia parcursul lui Nigrim pentru a se construi pe sine şi de a-şi găsi identitatea  de-a lungul unor segmente de timp dificile. Totul pleacă şi de la dorinţa de a ne prezenta un model cu scopul de a se prelua  ceva de la el cum ar fi: nevoia de a avea un comportament activ bazat pe exigenţă şi ritm, nevoia de a contribui pozitivat  la îndeplinirea propriului rost, nevoia de a avea visuri precum şi nevoia de orientare. Aspectul a fost bine  prins  în sonetul „Nu-s doar ce par a fi” de Petru Ioan Gârda (p. 139): „Cei mai mari creatori, caractere alese, / Care au scris epigrame, catrene zglobii, /  Au avut funcţii mari sau măcar meserii, /N-au trăit, cum spun unii, în vicii, excese. // „Duelgiu”, câştigând foarte-adesea „bătălii”, /  Cincinat a fost jude în multe procese, / Păstorel – avocat cu destule succese / Şi în plus, enolog, domn prin crame şi vii. // Dacă-n vreme, cândva, pe arhive-aplecat, / Cercetând după nume celebre,  sonore, / S-o găsi un sfătos mai puţin cugetat // Ce va spune c-a fost creator de „minore”, / Nu uităm că a fost şi un fin diplomat… / Mihăescu Nigrim Nicolae Grigore”.

Mihai Sălcuţan  e preocupat permanent  să nu ştirbească nimic din ceea ce este omul de spirit Nigrim, caracteristică  pe care marele epigramist şi-a adăugat-o prin buna cunoaştere a spaţiilor delimitate de clasic: etica  în relaţiile de comunicare şi estetica prezentă în actul de creaţie. Acest aspect este evident, cu precădere,  în activitatea publicistică şi cea epigramistică. Lui Nigrim , ca de altfel şi lui Păstorel sau Cincinat, i se poate atribui o permanenţă a limitei de depăşit, ca expresie peratologică a libertăţii în accepţiunea lui Liiceanu, pe care o asociază unui sistem proiectiv, volitiv şi paideic. Opera Lui Nigrim, prezentată în extenso în acest volum, demonstrează acest aspect. Reţinem câteva puncte de vedere ale autorului volumului: 1. „Nuvelistica abordează subiecte senzaţionale,cu obişnuitul inventar de situaţii epice”; 2. „Dincolo de caracterul lor convenţional, textele se remarcă printr-o construcţie narativă ingenioasă”; 3. „În memorialele de călătorie atitudinea auctorială este raţionalist-moralistă, critică”;4. „Studiile, articolele de presă, conferinţele, oferă adevărate probe de virtuozitate”;  5. „Dăruit cu talent şi sârguinţă, posedând vaste cunoştinţe şi solide principii etice, bun cunoscător al curentelor de idei ale epocii sale şi având un dezvoltat spirit civic, a dovedit calităţi indiscutabile de publicist, etalându-şi conceptele şi opiniile cu aplomb şi cu înaltă ţinută intelectuală în coloanele a numeroase ziare şi reviste”.

Readucerea în actualitate a lui Nigrim ne obligă să remarcăm o personalitate complexă care  a abordat aproape tot ce se poate din marele registru  al speciilor şi genurilor literare:  poezii, nuvele, poeme în proză, romane, poveşti pentru copii, studii literare,  fabule, epigrame,  articole ştiinţifice, piese de teatru, cronici muzicale, traduceri, memorialistică etc. (VA URMA) (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

BRÂNCUŞIANĂ

Ajuns la poarta lui Brâncuşi –

Doar adevărul vi-l spun vouă –

Un demnitar din cei sus-puşi

Se revolta că nu e nouă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

DIMENSIUNI

Şi-n timpuri mult mai austere

Era aşa de mare tontul,

Că doar cu punctu-i de vedere

Ne-acoperea tot orizontul… (GHEORGHE BÂLICOI)

 

MECI NUL

Întrecere viu disputată:

Scandal, reproşuri, hărmălaie,

De nimeni n-a fost câştigată…

Arbitrul, doar, primi bătaie. (VASILE LARCO)

 

PASTEL DE TOAMNĂ

Reumatismu-n oase a pătruns,

Bat crengile golaşe în fereastră,

Semn că pe culme toamna a ajuns,

Şi tot la culme-i sărăcia noastră! (VASILE LARCO)

 

E TOAMNĂ IAR…

Întreaga iarbă verde toamna-i fân,

Sunt strugurii de multă vreme vin,

Iar frigul se arată a fi stăpân…

Şi cu importuri aprozaru-i plin. (VASILE LARCO)

 

LEMĂ

În spitale, e un schimb

Dup-o lege nefirească,

Cine nu e mort la timp,

Va risca să mai trăiască. (GRIGORE COTUL)

 

PREDICTIBILITATE

Dările la sănătate

Afectează serios

Şi cu regularitate

Angajatul sănătos. (GRIGORE COTUL)

 

NEDUMERIREA DEGUSTĂTORULUI

Îl plimb prin gură, tacticos, încet,

Că am experienţă, deh, ca moşu’:

E clar că apa-i de la robinet,

Dar nu ştiu dacă vinu-i alb sau roşu. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OBSERVAŢIE

Trenul ce mă legăna

Peste şine cu probleme,

Cred că ajungea la vreme

Dacă nu întârzia. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

IPOTEZĂ NEVERIFICABILĂ

De prune-albastre ar fi fost pe ram,

Nu mărul rupt de Eva, cu tupeu,

În Paradis era şi-acum Adam,

Palincă degustând cu Dumnezeu! (VALENTIN DAVID)

 

SĂ NU PREA…

Se-nchină cu toţi din vechime,

Cu multă asiduitate:

Soborul la Sfânta Treime

Mirenii la Sfânta Jumătate. (VALENTIN DAVID)

 

DEFINIŢII ÎN K: Kilogramul

La cântare-i în natură

Nu e nici o noutate

Unitate de măsură

Ce-o numim cu greutate! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN K: Kiwi

Seamănă și-aduce cu cartoful

Cultivat de nații asiane

De-aia spun să îmi astâmpăr oful:

Barabule nu avem Ioane?!... (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN K: Kaki

Verde-închis mai nou cu pete

Îmbrăcat – nu-n iminei

De yankeu ce fură fete…

Dar armata noastră ce-i?...(GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII ÎN K: Kala-azar

Despre ea de n-ați aflat

(Parazit e de pe-afară);

Ce atacă la ficat…

Boala ei de boală rară! (GHEORGHE GURĂU)

 

DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ

Aş vrea-ntr-o viaţă viitoare,

Un melc să fiu, pe o potecă,

Să car în spate-o bibliotecă

Dar plină cu bibliotecare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LA COTNARI

Cu o Grasă m-am distrat

Şi nu-i doar o vorbă-n vânt;

Dar apoi am abuzat

Şi-o Frâncuşă chiar m-a frânt. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CALEA SPRE SUCCES

Pe primar, când îl prind câteodată,

El mereu îmi vorbeşte în tropi:

„Viaţa nu-i o şosea asfaltată!...”

Şi o ia mai departe prin gropi. (ION DIVIZA)

 

SUFLETE MOARTE PE LISTELE

ELECTORALE

Vede lumea cu mirare

Un tablou curat dement:

Morţi pe liste de votare,

Mortăciuni în Parlament! (ION DIVIZA)

 

CANIBALI PRECAUŢI

Diferenţa e adâncă,

Observată la dineuri:

Canibalii nu mănâncă

Oamenii cu multe „euri”. (ELENA MÂNDRU)

 

ASTRONOMUL ŞI FEMEILE

Pe femei mai toată viaţa,

Cum de fapt doreau şi ele,

Le punea mereu cu faţa

Îndreptată către stele. (VASILE MANOLE)

 

O POLIŢISTĂ INGENIOASĂ

La comanda ei „Culcat!”,

Dup-o ezitare scurtă,

Interlopu-i derutat…

Şi l-a pus uşor pe burtă. (VASILE MANOLE)

 

REPROŞURI 

-Numai la sex te gândeşti,

Când stai cu mine de vorbă.

-Dacă ştiai să găteşti

Poate voiam şi o ciorbă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CANIBALUL  

Nu vreau să îi cânt în strună,

Omagiul meu e meritat:

Este gazda cea mai bună...

Nu pleci de la ea  nemâncat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

CONSTATARE  

Vorbeşte Bulă, om anost,

Dorind să iasă-n evidenţă:

-Astăzi nu poţi să fii nici prost,

Este prea multă concurenţă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

MAI APROAPE DINŢII DECÂT PĂRINŢII   

La-nceput de pandemie,

Din instinct de conservare,

Un stat își rezervă sie,

Uitând de-ntrajutorare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PAPA DE LA ROMA  DEZAVUEAZĂ

PRECEPTUL DIVIN PRIVIND  ESENŢA FAMILIEI  

Când susțineți, Eminență,

Căsnicia dintre gay,

Să-nțelegem, în esență,

C-am avea doi Dumnezei? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎNTREBARE DIN PARTEA UNUI SIMPLU CETĂŢEAN

CĂTRE SANCTITATEA SA  

Dacă-un prete-americano*

N-are-n clin cu Rósovo,

De ce monsenior Vegano

Fu zburat în Kosovo? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

_______________________________________________________

*Prete americano (it.) - preot american.

FAKE NEWS RUSESC  

Vin moldovenesc, ce-ai fi, a,

De n-ar fi maica Rusia?

Cocurenții din Europa

Te-ar vărsa-n Rin cu canopa. (LERU CICOARE)

 

IAR NE-MPONCISEAZĂ CU UE 

Când UÉ pe drept sancționează

Încălcări de drepturi și abuzuri,

Unii șefi de ieri mai pedalează

Legături vibrante cu    ... cartuzuri. (LERU CICOARE)

 

PENSII ŞI LEFURI    

Dacă pensiile noastre

Corespund cerințelor,

Lefile domniilor voastre-s

Ale neființelor? (LERU CICOARE)

 

O, TEMPORA! 

Cum socot toți natural

Că în statul meu, săracul,

E mai greu a trece BAC-ul

Decât s-ajungi general! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

RUGĂMINTEA UNUI MURIBUND

DIN EVUL MEDIU  

Vor râde toți când vor afla

Că am murit de diaree,

Deci scrie, doctore, așa:

„Bărbat. Răpus de gonoree”. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CONFESIUNEA UNUI MURIBUND

DIN SECOLUL XXI  

Nu-ți mai spune azi partidul

Care boală-i mai nocivă:

Racul, HIV-ul sau COVID-ul -

Sunt letale deopotrivă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

GOGOAŞA BUCLUCAŞĂ  

Știu experții de la noi

Când începe valul doi?

El, de fapt, de mult se-ngroașă,

Ei ne cântă de    ... gogoașă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CUM NU ŞTIE,-O ŢINE LANGA   

Măsuri bune statu',- n fine,

A lua, vedem, nu știe,

Numai una știe bine:

Să ne țină-n isteríe! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

UNUI AROGANT

A schimbat recent maşina

Şi-a luat una hibrid;

De atunci, cu limuzina

Plimbă şefi de la partid! (MAX OPAIŢ)

 

CURIOZITATE

Mă-ntreba unul  ca la şcoală,

(Asta în ultimă instanţă!):

COVID e boală sexuală?

Nu cred dacă păstrezi…distanţă! (MAX  OPAIŢ)

 

IMPOSTURĂ SAU SINCERITATE?

Un lucru îmi este clar:

În politică, se pare,

Unii recunosc, măcar,

Că ce fac e…”treabă mare”! (MAX OPAIŢ)

 

VIAŢA DE NOAPTE

N-avea întâlniri prea dese,

Dar ţinuta ei de seară

Era doar din două piese:

Lănţişorul şi-o brăţară! (MAX OPAIŢ)

 

DANTE BOTOȘANI SCRIE ISTORIE ÎN LIGA A-3-A
Găsi Dante, peste ani,
Paradisu’-n Botoșani;
Beatrice-o fi de vină,
Sau Marcica e...di vină?! (DUMITRU BUJDOIU)


DACELE LIBERE

(REPLICĂ LA EPIGRAMA LUI BĂLĂCEANU, 116)
O știe orice păgân,
Dacii-n munți stăteau pe ace;
Romanii, jos, lângă Dace,

Formau poporul român. (DUMITRU BUJDOIU)


PROFESII NOROCOASE
Norocoșii au mâncat
De mici, și ceva rahat;
Unii devin activiști,
Dar cei mai mulți, ziariști. (DUMITRU BUJDOIU)


GOLURILE DIN EPOCA FRF-BURLEANU
Zicea Teașcă, gură spartă:
“Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!”
La Dinamo e nasol,
Patru meciuri, nici un gol. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI DOCTOR VETERINAR

M-a servit conştiincios,

Nu zic ba. Dar m-a costat!

Pentru un viţel tratat

I-am dat unul…sănătos. (EFIM TARLAPAN)

 

LA UN FIR DE IARBĂ

Ai străbătut betonul chiar,

Dar o copită viaţa-ţi  curmă;

O, cât efort, ca pân’ la urmă,

Să te strivească …un măgar! (EFIM TARLAPAN)

 

NE-AM TREZIT…

Ne-am trezit din hibernare

Şi-am strigat cât am putut:

Sus Cutare! Jos Cutare?

Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)

 

AM DORIT…

Am dorit, cu mic, cu mare,

Şi-am luptat cum am ştiut,

S-avem nouă guvernare?

Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)

 

LUI CINCINAT

Când suspini pe la ferestre

Întristate madrigale,

Luna-i veselă, maestre,

Ca…chelia dumitale. ( N. G. MIHĂESCU-NIGRIM)

 

CHELIA LUI CINCINAT

Agronomia ne învaţă

Că planta de la suprafaţă

Nu are cum să crească-n gol,

Când n-are hrană la subsol. (N. G. MIHĂESCU-NIGRIM)