O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Nu ÅŸtiu cum a aranjat Dumnezeu lucrurile, dar BotoÅŸaniul a dat ÅŸi pe unul dintre cei mai mari epigramiÅŸti ai neamului românesc, Păstorel Teodoreanu. El vine de undeva din umorul exprimat ÅŸi prin epigrame de botoşănenii Mihai Eminescu, Artur Enăşescu, Dimitrie Iov sau chiar Ion Pribeagu care, la rândul lor, se trag din umorul ÅŸi comicul poporului din care s-au ivit. Nici existenÅ£a lui Păstorel Teodoreanu nu a fost în zadar, ea a motivat o pleiadă de botoşăneni activi ÅŸi astăzi în domeniul epigramei ÅŸi care duc această perlă a umorului românesc pe culmile perfecÅ£iunii: Vasile Larco, Mihai Haivas, Stelică Romaniuc, Al. D. Funduianu, Gheorghe Hreapcă, Dorel Mihai Gaftoneanu, Dumitru Monacu ÅŸi alÅ£ii. E drept că există ÅŸi o listă întreagă de inÅŸi care au simÅ£ul umorului, au ideile bine ancorate în canoanele ironiei, dar nu au ÅŸtiinÅ£a respectării cerinÅ£elor prozodice. O astfel de carte este ÅŸi cea semnată de Victor Corduneanu: „Epigrame ÅŸi catrene distractive” (Editura „Quadrat”, BotoÅŸani, 1997). Autorul are ÅŸi o circumstanţă atenuantă, adăugând titlului sintagma „catrene distractive”. Victor Corduneanu s-a născut în ziua de 3 martie 1929 în CosteÅŸti (com. RăchiÅ£i), judeÅ£ul BotoÅŸani. Absolvent al liceului „A. T. Laurian” din BotoÅŸani, a urmat cursurile Facultăţii de Silvicultură din BraÅŸov. Domeniile în care a lucrat, ca ÅŸi funcÅ£iile avute, i-au pus în faţă o multitudine de exemple ÅŸi exemplare numai bune pentru a stimula germenii latenÅ£i ai umorului. A lucrat în mai multe ocoale silvice, unde a fost în contact direct cu frumuseÅ£ile pădurii dar ÅŸi cu vitregiile naturii: Colegului meu: „Colegul meu care-ai plantat / Păduri ce urcă mult spre cer, / Le-ai părăsit, îndurerat, / Ca să lucrezi în minister”; Pădurarul: „N-a mers pe două cărări / Nici când întrecea paharul. / pe-o cărare mergea el / Pe cealaltă pădurarul.” Din scurta fişă de autor aflată pe prima pagină mai aflăm că mai bine de jumătate din carieră a condus, în calitate de director, DirecÅ£ia Silvică BotoÅŸani. FuncÅ£ia aceasta de ÅŸef i-a permis să mediteze adesea asupra slăbiciunilor unui lider ce pot deveni mană cerească pentru un epigramist: aroganÅ£a, duritatea, mania de a da vina pe alÅ£ii, preocuparea de a-ÅŸi aroga toate meritele, tentaÅ£ia de a critica fără a se documenta asupra realităţii, permanenta teamă de schimbare ÅŸi de a fi schimbat etc. Åži totuÅŸi nu le-a valorificat cum trebuie, prezente fiind câteva aspecte tangenÅ£iale: Unuia care mi-a „săpat groapa”: „Te-ai istovit săpându-mi groapa; / ÎÅ£i mulÅ£umesc pentru efort, / De-acuma sap-o pe a ta / Fiindcă eÅŸti aproape mort.”; CondiÅ£ii obligatorii pentru o secretară: Discretă, zâmbet senin, / Modern acceptabil / Åži să mintă foarte fin, / Chiar inobservabil.”; Promovare: „Cei ce urcă prin ÅŸantaj, / Să se-aÅŸtepte la picaj.”;
În definitiv, de ce se citeÅŸte cu plăcere această carte? Fiindcă este străbătută de la un capăt la altul de acel specific românesc pe care comicologii tuturor timpurilor l-au numit voioÅŸie sănătoasă ÅŸi care se remarcă mai accentuat în secvenÅ£ele intitulate „Politicale” ÅŸi „Totul despre Eva”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
NEPÄ‚SARE
La chirurgie-ntins pe masă
Cu limba-ÅŸi face sfânta cruce,
E răbdător, dar nici că-i pasă
În care cimitir l-or duce. (VASILE LARCO)
SOÅ¢UL DRÄ‚GÄ‚LAÅž
El are-o soaţă ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Åži-o Å£ine doar în „puf ÅŸi pene”…
Dar pân’ la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)
MOTIVAÅ¢IE CONJUGALÄ‚
Declara un domn în frac
Pe terasă la o bere:
DivorÅ£ează că îi plac
Numai…lunile de miere! (VASILE LARCO)
SACRIFICIU
Căutând un trai decent,
Fi’ndcă banii sunt puÅ£ini,
Soţul pleacă-n Occident,
Iar soÅ£ia…prin vecini. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ PRENATAL
ÎÅ£i răspund imediat,
Dacă-s întrebaÅ£i ce vor:
Mamele-şi doresc băiat,
Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)
SUB SPECTRUL JUSTIÈšIEI
Când ajunge la putere,
Orice guvernant avar
Ce, prin furt, îÈ™i face-avere
Este-un viitor fugar.(MIHAI HAIVAS)
DESCRIERE
Eternul sufletelor mag
Și nestatornic din născare,
Amoru-i un copil pribeag,
Iar ca să-l prinzi... e lucru mare!(MIHAI HAIVAS)
ȘI EI SUNT BUNI LA CEVA
ProÈ™tii, în această lume,
Merite chiar pot s-adune,
Căci prin ei - și nu sunt glume -
Punem preț pe-nțelepciune.(MIHAI HAIVAS)
LA LUAREA UNEI HOTÄ‚RÂRI
Închid ochii, inspir adânc,
Evit să mă doară ţeasta,
Gândesc profund, idei „mănânc”
Åži fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BULÄ‚ ÅžI CORONAVIRUSUL
-Zilele îmi sunt placide,
Să învăţ nu are rost,
Virusul mă va ucide.
-Da, dar nu vei muri prost. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ORIENTARE
Întrebarea-i cu temei:
-Unde găsesc, bădie,
Viagra pentru femei?
-La o bijuterie. (GHEORGHE I. GHEORGHE
DEFINIÅ¢II ÎN J: Joaca
Un mod de-a ne juca anume
La școală cu fetițe și băieți;
Spun unii răi ce-și puși pe glume
De-a tata și de-a mama dacă vreți! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN J: Japca
E un fel de-a se lua
Când vorbim de însuÈ™ire;
Altfel spus… evalua
Cazurile de răpire! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIÅ¢II ÎN J: Jarul
Lemne transformate-n scrum
Când deja-i limitat stocul;
Între noi vorbim È™i-acum…
Altfel spus… arză-le-ar focul! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN J: Jumătatea
Parte dreaptă la-împărÈ›ire
Sau doimea-n felul ei;
Semitonuri în grăire
Când vorbim despre femei! (GHEORGHE GURÄ‚U)
STÂNGA ÅžI DREAPTA ÎN DEMOCRAÅ¢IE
În Å£ara asta sunt stăpâni
Cei ce conduc cu două mâini:
Cu dreapta flutură drapelul,
Cu stânga-Å£i piÅŸcă portofelul. (ION DIVIZA)
DEZAMÄ‚GIRE
În lumea asta falsă, ipocrită,
Cu hoţi şi impostori, aş releva:
Ce rar trăieşti o clipă fericită,
Când mai înÅŸeli ÅŸi tu pe cineva! (ION DIVIZA)
FIFTY-FIFTY
Dau ai noÅŸtri „corifei”,
Din bugetul – cu nevoi –
Jumătate pentru noi,
Jumătate pentru ei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALESUL FURÄ‚ ÎN INTERESUL ŢĂRII
De mă criticaţi,
Vă răspund îndată:
Oameni mai bogaţi,
Å¢ară mai bogată! (PETRU-IOAN GÂRDA)
FRUCTELE IUBIRII
Cu ochii ca mura
Crescută-n potecă
O fragă-i e gura…
Mi-a dat ÅŸi-o ciupercă… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI DANSATOR SCUND
Cu-nvârtita e mai greu
Şi o vorbă am să scap,
Doamna s-apleca mereu
Fiind mai ’naltă cu un cap. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
OM DE STÂNGA
Poliţia-i taxează fapta
Şi-urmările sunt critice,
Dar nu se lasă tras pe dreapta,
Din raÅ£iuni politice… (VALENTIN DAVID)
UNIREA ÎNSEAMNÄ‚ PUTERE
Din patru-n patru ani, partide,
Unite într-un scop ocult,
ÎÅŸi fac programe, spre-a decide,
Cum să ne fure şi mai mult! (VALENTIN DAVID)
UNEI BALERINE
Când dansezi cu sfiiciune,
Doar în licăr de rubine,
Corpul tău, prin goliciune,
Se îmbracă foarte bine. (ELENA MÂNDRU)
UNEI DESCURCÄ‚REÅ¢E
Repejor a avansat,
Pentru că, din prima lună,
Şefului s-a arătat
Dinspre partea cea mai bună… (GHEORGHE BÂLICI)
TRIUNGHIUL IUBIRII
Mi-a spus o doamnă pe-nserat
Că-n traiul dânsei, un mister,
Triunghiul s-a mai dezvoltat
Åži-i, cel puÅ£in, patrulater… (GHEORGHE BÂLICI)
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN
De mai fac ÅŸi vreo prostie,
Mă grăbesc ÅŸi nu amân,
Pun pe Facebook, să se ştie,
Cum că-s mândru…ca român! (VASILE MANOLE)
METODÄ‚ DE PREDARE ALTERNATIVÄ‚
Să pot Å£ine tocu-n mână
Dăscăliţa cea bălaie,
M-a-nvăţat limba română
Dându-mi un toc de bătaie. (VASILE MANOLE)
SUVERANUL PONTIF PROCLAMÄ‚ DREPTUL
MIGRANÅ¢ILOR DE A SE MUTA ORIUNDE VOR
Dacă, Sanctitatea Vostră,
Orice imigrant-ciurlan
Are drept în casa noastră,
De ce nu și-n Vatican? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CUM AJUNGE-UN PIÅžICHER ÎN POSTURI CHEIE?
Președintele (orgoliul său prusac)
Când ne-a spune,-n zamca ce-a creat-o,
Cum ajunge-un ins fără de bac
La secretele de stat și ale NATO? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CE UNEÅžTE UN PARTID MINUSCUL CU UNUL MARE,
AFLAT ÎN DEGRINGOLADÄ‚
Intră-n piele - o căpușă,
Pân' se vede-n Parlament,
Apoi, ca o muierușă,
ÎÈ™i găseÈ™te-un alt client. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PARTIDUL-BALAMA DIN PARLAMENT
Când să pice È™andramaua,
Un vot-două-s ca țepușa.
Nu-i un fleac, deci, balamaua,
Căci pe ea se ține ușa. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN ORICE ACÅ¢IUNE
I SE NÄ‚ZARE O SUBMINARE
Cum la toate sare critic
Și cam veninos, ca zârna,
Unii-l scriu cu diacritic
Și din Barna iese ...Bârna. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
VERDE LA TELVERDE
SÉCU dus, aÈ›i prins a pierde
Și vi s-a făcut urât?
D'aia iarăși s-a dat verde
La sezonul de pârât! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
UN PARTID DE OPOZIÅ¢IE ÎN DERUTÄ‚
„Mască?! Ocnă?! Internare?!
E democraÈ›ia-n tombă!!!”
Azi - tot ei, cu gura mare:
„Școli?! Alegeri?! Hecatombă!!” (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DE CÂND LUMEA ÅžI PÄ‚MÂNTUL
Că ne părăsesc giranții,
Viruși sar ca tătărimea,
Vinovați nu-s guvernanții,
Vinovată e prostimea. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PERFIDIE
La sparanghel liber. Tiva!
Nici un virus nu te ia.
Iar la Sfânta Paraschiva
Și el, și poliția. (NICOLAE MĂTCAŞ)
0-4 CU NORVEGIA, 0-1 CU AUSTRIA
Mai rar așa fotbaliști,
Nu că-s proÈ™ti, da’-s egoiÈ™ti,
Primesc cinci, nu dau nimic;
Antrenorul? Super...mic. (DUMITRU BUJDOIU)
FeReFe=MIZERIE, DEMISIE!
Nu avem înaintaÈ™i,
Ne lipsesc patru fundași,
Și vreo doi-trei mijlocași;
În rest, burlenii sunt “aÈ™i”. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNVĂȚĂMÂNT PE TABLETÄ‚
Șmecherașul se amuză,
Când subiectele nu È™tie;
Mintenaș tastează-o scuză:
“Profa, nu am baterie”. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICÄ‚ (AS)ASINÄ‚
Doi măgari se înjurau,
Cu copita se loveau:
- Bă, și tu ești tot măgar!
- Da, dar sunt parlamentar. (DUMITRU BUJDOIU)
"SPORT"NATIONAL!
Simt că sunt la ananghie;
Zi de zi sunt noutăţi,
O s-ajung în pandemie
Să fac sport cu... "greutăţi" (MAX OPAIŢ)
JOCURI POLITICE (AlianÅ£a A.L.D.E._ Pro ROMÂNIA ?!)
Fuziune sau schimbare?!...
Vreau să ştiu neapărat
Dacă la parlamentare,
Vom vedea A.L.D.E. ...PONTA(T)!? (MAX OPAIÅ¢)
"VOCEA ROMANIEI"_(Secţiunea "COVID-19) !
Când respiră, dacă "toarce",
Sau tuşeşte pentru-o clipă,
Mai multe priviri întoarce,
Dar, nimeni nu-l vrea-n echipă! (MAX OPAIŢ)
IDEAL NAÅ¢IONAL!
Dacă-l întrebi pe român,
La ce ţine cel mai tare,
ÎÅ£i răspunde: “Să rămân
După criză...în picioare! (MAX OPAIÅ¢)
ÅžTIRE TRÄ‚SNET
Am o ştire trăsnet! Iat-o:
China vrea să intre-n NATO;
O primim în primul val,
Dacă intră prin… Ural. (EFIM TARLAPAN)
DOINÄ‚ NOUÄ‚
Vremile nu mă răsfaţă:
Astăzi, ca şi-odinioară,
Într-o Å£ară fără viaţă,
Duc o viaţă fără ţară! (EFIM TARLAPAN)