O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Nu ştiu cum a aranjat Dumnezeu lucrurile, dar Botoşaniul a dat şi pe unul dintre cei mai mari epigramişti ai neamului românesc, Păstorel Teodoreanu. El vine de undeva din umorul exprimat şi prin epigrame de botoşănenii Mihai Eminescu, Artur Enăşescu, Dimitrie Iov sau chiar Ion Pribeagu care, la rândul lor, se trag din umorul şi comicul poporului din care s-au ivit. Nici existenţa lui Păstorel Teodoreanu nu a fost în zadar, ea a motivat o pleiadă de botoşăneni activi şi astăzi în domeniul epigramei şi care duc această perlă a umorului românesc pe culmile perfecţiunii: Vasile Larco, Mihai Haivas, Stelică Romaniuc, Al. D. Funduianu, Gheorghe Hreapcă, Dorel Mihai Gaftoneanu, Dumitru Monacu şi alţii. E drept că există şi o listă întreagă de inşi care au simţul umorului, au ideile bine ancorate în canoanele ironiei, dar nu au ştiinţa respectării cerinţelor prozodice. O astfel de carte este şi cea semnată de Victor Corduneanu: „Epigrame şi catrene distractive” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 1997). Autorul are şi o circumstanţă atenuantă, adăugând titlului sintagma „catrene distractive”. Victor Corduneanu s-a născut în ziua de 3 martie 1929 în Costeşti (com. Răchiţi), judeţul Botoşani. Absolvent al liceului „A. T. Laurian” din Botoşani, a urmat cursurile Facultăţii de Silvicultură din Braşov. Domeniile în care a lucrat, ca şi funcţiile avute, i-au pus în faţă o multitudine de exemple şi exemplare numai bune pentru a stimula germenii latenţi ai umorului. A lucrat în mai multe ocoale silvice, unde a fost în contact direct cu frumuseţile pădurii dar şi cu vitregiile naturii: Colegului meu: „Colegul meu care-ai plantat / Păduri ce urcă mult spre cer, / Le-ai părăsit, îndurerat, / Ca să lucrezi în minister”; Pădurarul: „N-a mers pe două cărări / Nici când întrecea paharul. / pe-o cărare mergea el / Pe cealaltă pădurarul.” Din scurta fişă de autor aflată pe prima pagină mai aflăm că mai bine de jumătate din carieră a condus, în calitate de director, Direcţia Silvică Botoşani. Funcţia aceasta de şef i-a permis să mediteze adesea asupra slăbiciunilor unui lider ce pot deveni mană cerească pentru un epigramist: aroganţa, duritatea, mania de a da vina pe alţii, preocuparea de a-şi aroga toate meritele, tentaţia de a critica fără a se documenta asupra realităţii, permanenta teamă de schimbare şi de a fi schimbat etc. Şi totuşi nu le-a valorificat cum trebuie, prezente fiind câteva aspecte tangenţiale: Unuia care mi-a „săpat groapa”: „Te-ai istovit săpându-mi groapa; / Îţi mulţumesc pentru efort, / De-acuma sap-o pe a ta / Fiindcă eşti aproape mort.”; Condiţii obligatorii pentru o secretară: Discretă, zâmbet senin, / Modern acceptabil / Şi să mintă foarte fin, / Chiar inobservabil.”; Promovare: „Cei ce urcă prin şantaj, / Să se-aştepte la picaj.”;
În definitiv, de ce se citeşte cu plăcere această carte? Fiindcă este străbătută de la un capăt la altul de acel specific românesc pe care comicologii tuturor timpurilor l-au numit voioşie sănătoasă şi care se remarcă mai accentuat în secvenţele intitulate „Politicale” şi „Totul despre Eva”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
NEPĂSARE
La chirurgie-ntins pe masă
Cu limba-şi face sfânta cruce,
E răbdător, dar nici că-i pasă
În care cimitir l-or duce. (VASILE LARCO)
SOŢUL DRĂGĂLAŞ
El are-o soaţă ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Şi-o ţine doar în „puf şi pene”…
Dar pân’ la urmă o să zboare! (VASILE LARCO)
MOTIVAŢIE CONJUGALĂ
Declara un domn în frac
Pe terasă la o bere:
Divorţează că îi plac
Numai…lunile de miere! (VASILE LARCO)
SACRIFICIU
Căutând un trai decent,
Fi’ndcă banii sunt puţini,
Soţul pleacă-n Occident,
Iar soţia…prin vecini. (GRIGORE COTUL)
SONDAJ PRENATAL
Îţi răspund imediat,
Dacă-s întrebaţi ce vor:
Mamele-şi doresc băiat,
Taţii doar să fie-al lor. (GRIGORE COTUL)
SUB SPECTRUL JUSTIȚIEI
Când ajunge la putere,
Orice guvernant avar
Ce, prin furt, își face-avere
Este-un viitor fugar.(MIHAI HAIVAS)
DESCRIERE
Eternul sufletelor mag
Și nestatornic din născare,
Amoru-i un copil pribeag,
Iar ca să-l prinzi... e lucru mare!(MIHAI HAIVAS)
ȘI EI SUNT BUNI LA CEVA
Proștii, în această lume,
Merite chiar pot s-adune,
Căci prin ei - și nu sunt glume -
Punem preț pe-nțelepciune.(MIHAI HAIVAS)
LA LUAREA UNEI HOTĂRÂRI
Închid ochii, inspir adânc,
Evit să mă doară ţeasta,
Gândesc profund, idei „mănânc”
Şi fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BULĂ ŞI CORONAVIRUSUL
-Zilele îmi sunt placide,
Să învăţ nu are rost,
Virusul mă va ucide.
-Da, dar nu vei muri prost. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ORIENTARE
Întrebarea-i cu temei:
-Unde găsesc, bădie,
Viagra pentru femei?
-La o bijuterie. (GHEORGHE I. GHEORGHE
DEFINIŢII ÎN J: Joaca
Un mod de-a ne juca anume
La școală cu fetițe și băieți;
Spun unii răi ce-și puși pe glume
De-a tata și de-a mama dacă vreți! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN J: Japca
E un fel de-a se lua
Când vorbim de însușire;
Altfel spus… evalua
Cazurile de răpire! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN J: Jarul
Lemne transformate-n scrum
Când deja-i limitat stocul;
Între noi vorbim și-acum…
Altfel spus… arză-le-ar focul! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN J: Jumătatea
Parte dreaptă la-împărțire
Sau doimea-n felul ei;
Semitonuri în grăire
Când vorbim despre femei! (GHEORGHE GURĂU)
STÂNGA ŞI DREAPTA ÎN DEMOCRAŢIE
În ţara asta sunt stăpâni
Cei ce conduc cu două mâini:
Cu dreapta flutură drapelul,
Cu stânga-ţi pişcă portofelul. (ION DIVIZA)
DEZAMĂGIRE
În lumea asta falsă, ipocrită,
Cu hoţi şi impostori, aş releva:
Ce rar trăieşti o clipă fericită,
Când mai înşeli şi tu pe cineva! (ION DIVIZA)
FIFTY-FIFTY
Dau ai noştri „corifei”,
Din bugetul – cu nevoi –
Jumătate pentru noi,
Jumătate pentru ei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALESUL FURĂ ÎN INTERESUL ŢĂRII
De mă criticaţi,
Vă răspund îndată:
Oameni mai bogaţi,
Ţară mai bogată! (PETRU-IOAN GÂRDA)
FRUCTELE IUBIRII
Cu ochii ca mura
Crescută-n potecă
O fragă-i e gura…
Mi-a dat şi-o ciupercă… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI DANSATOR SCUND
Cu-nvârtita e mai greu
Şi o vorbă am să scap,
Doamna s-apleca mereu
Fiind mai ’naltă cu un cap. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
OM DE STÂNGA
Poliţia-i taxează fapta
Şi-urmările sunt critice,
Dar nu se lasă tras pe dreapta,
Din raţiuni politice… (VALENTIN DAVID)
UNIREA ÎNSEAMNĂ PUTERE
Din patru-n patru ani, partide,
Unite într-un scop ocult,
Îşi fac programe, spre-a decide,
Cum să ne fure şi mai mult! (VALENTIN DAVID)
UNEI BALERINE
Când dansezi cu sfiiciune,
Doar în licăr de rubine,
Corpul tău, prin goliciune,
Se îmbracă foarte bine. (ELENA MÂNDRU)
UNEI DESCURCĂREŢE
Repejor a avansat,
Pentru că, din prima lună,
Şefului s-a arătat
Dinspre partea cea mai bună… (GHEORGHE BÂLICI)
TRIUNGHIUL IUBIRII
Mi-a spus o doamnă pe-nserat
Că-n traiul dânsei, un mister,
Triunghiul s-a mai dezvoltat
Şi-i, cel puţin, patrulater… (GHEORGHE BÂLICI)
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN
De mai fac şi vreo prostie,
Mă grăbesc şi nu amân,
Pun pe Facebook, să se ştie,
Cum că-s mândru…ca român! (VASILE MANOLE)
METODĂ DE PREDARE ALTERNATIVĂ
Să pot ţine tocu-n mână
Dăscăliţa cea bălaie,
M-a-nvăţat limba română
Dându-mi un toc de bătaie. (VASILE MANOLE)
SUVERANUL PONTIF PROCLAMĂ DREPTUL
MIGRANŢILOR DE A SE MUTA ORIUNDE VOR
Dacă, Sanctitatea Vostră,
Orice imigrant-ciurlan
Are drept în casa noastră,
De ce nu și-n Vatican? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CUM AJUNGE-UN PIŞICHER ÎN POSTURI CHEIE?
Președintele (orgoliul său prusac)
Când ne-a spune,-n zamca ce-a creat-o,
Cum ajunge-un ins fără de bac
La secretele de stat și ale NATO? (NICOLAE MĂTCAŞ)
CE UNEŞTE UN PARTID MINUSCUL CU UNUL MARE,
AFLAT ÎN DEGRINGOLADĂ
Intră-n piele - o căpușă,
Pân' se vede-n Parlament,
Apoi, ca o muierușă,
Își găsește-un alt client. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PARTIDUL-BALAMA DIN PARLAMENT
Când să pice șandramaua,
Un vot-două-s ca țepușa.
Nu-i un fleac, deci, balamaua,
Căci pe ea se ține ușa. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN ORICE ACŢIUNE
I SE NĂZARE O SUBMINARE
Cum la toate sare critic
Și cam veninos, ca zârna,
Unii-l scriu cu diacritic
Și din Barna iese ...Bârna. (NICOLAE MĂTCAŞ)
VERDE LA TELVERDE
SÉCU dus, ați prins a pierde
Și vi s-a făcut urât?
D'aia iarăși s-a dat verde
La sezonul de pârât! (NICOLAE MĂTCAŞ)
UN PARTID DE OPOZIŢIE ÎN DERUTĂ
„Mască?! Ocnă?! Internare?!
E democrația-n tombă!!!”
Azi - tot ei, cu gura mare:
„Școli?! Alegeri?! Hecatombă!!” (NICOLAE MĂTCAŞ)
DE CÂND LUMEA ŞI PĂMÂNTUL
Că ne părăsesc giranții,
Viruși sar ca tătărimea,
Vinovați nu-s guvernanții,
Vinovată e prostimea. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PERFIDIE
La sparanghel liber. Tiva!
Nici un virus nu te ia.
Iar la Sfânta Paraschiva
Și el, și poliția. (NICOLAE MĂTCAŞ)
0-4 CU NORVEGIA, 0-1 CU AUSTRIA
Mai rar așa fotbaliști,
Nu că-s proști, da’-s egoiști,
Primesc cinci, nu dau nimic;
Antrenorul? Super...mic. (DUMITRU BUJDOIU)
FeReFe=MIZERIE, DEMISIE!
Nu avem înaintași,
Ne lipsesc patru fundași,
Și vreo doi-trei mijlocași;
În rest, burlenii sunt “ași”. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNVĂȚĂMÂNT PE TABLETĂ
Șmecherașul se amuză,
Când subiectele nu știe;
Mintenaș tastează-o scuză:
“Profa, nu am baterie”. (DUMITRU BUJDOIU)
POLITICĂ (AS)ASINĂ
Doi măgari se înjurau,
Cu copita se loveau:
- Bă, și tu ești tot măgar!
- Da, dar sunt parlamentar. (DUMITRU BUJDOIU)
"SPORT"NATIONAL!
Simt că sunt la ananghie;
Zi de zi sunt noutăţi,
O s-ajung în pandemie
Să fac sport cu... "greutăţi" (MAX OPAIŢ)
JOCURI POLITICE (Alianţa A.L.D.E._ Pro ROMÂNIA ?!)
Fuziune sau schimbare?!...
Vreau să ştiu neapărat
Dacă la parlamentare,
Vom vedea A.L.D.E. ...PONTA(T)!? (MAX OPAIŢ)
"VOCEA ROMANIEI"_(Secţiunea "COVID-19) !
Când respiră, dacă "toarce",
Sau tuşeşte pentru-o clipă,
Mai multe priviri întoarce,
Dar, nimeni nu-l vrea-n echipă! (MAX OPAIŢ)
IDEAL NAŢIONAL!
Dacă-l întrebi pe român,
La ce ţine cel mai tare,
Îţi răspunde: “Să rămân
După criză...în picioare! (MAX OPAIŢ)
ŞTIRE TRĂSNET
Am o ştire trăsnet! Iat-o:
China vrea să intre-n NATO;
O primim în primul val,
Dacă intră prin… Ural. (EFIM TARLAPAN)
DOINĂ NOUĂ
Vremile nu mă răsfaţă:
Astăzi, ca şi-odinioară,
Într-o ţară fără viaţă,
Duc o viaţă fără ţară! (EFIM TARLAPAN)