Recent a apărut nr. 1 (7) din 2024 al revistei de atitudine prin satiră şi umor, „Cu cioara vopsită” (Gheorghe Mocanu – redactor-şef; Corneliu Stanciu – redactor –şef adjunct, Marian Avramescu – ilustraţii), revistă care apare la Focşani. Celor trei li se adaugă redactorii: Anda Toma, Petrache Plopeanu, Adrian Matei, Viorel Sireteanu, Boris M. Marian, Mihai Manolescu, Petre Popa, Lucica Nistor, Maximilian Opaiţ, Nina Elena Plopeanu şi Gheorghe Sucoverschi. Pagina a 2-a ne prezintă câştigătorii concursului de epigrame – 2023. Au fost în atenţia juriului toţi cei care au publicat epigrame în anul 2023, în cele şase numere ale revistei „Cu cioara vopsită”. Juriul a ales: Maximilian Opaiţ (locul I), Ion Diviza (locul al II-lea) şi Gheorghe Sucoverschi (locul al III-lea). Pentru o eventuală istorie a presei de umor din arealul ocupat de români, cred că ar fi normal să amintim şi celelalte nume care semnează în acest număr: Vasile Larco, Cornel Udrea, Georgică Manole, T`Alex, Maria Baciu, Valentin David, Dorel Vidraşcu, Stan Brebenel, Mircea Manolescu, Violeta Zlota, Petruş Andrei, Mihai Batog-Bujeniţă, Constanţa Cornilă, Iurie Hemei, Ppericle, D. Nigrim şi Mircea Ionescu Quintus. Citim editorialul „Ca-n codru”, semnat de Gheorghe Mocanu, „Ceata lui Piţigoi…”, un punct de vedere al Mariei Baciu, fabula „Găinuşa Geta” sub semnătura Lucicăi Nistor, o „Acvatică” a lui Cornel Udrea şi „Prizonierul fără vise” de Nina Elena Plopeanu. La pagina a 7-a întâlnim primele epigrame, acestea fiind semnate de Mihai Manolescu: Munca în agricultură – „Doi cu sapa, trei cu mapa” / Se spunea la noi odată. / Însă-acum sunt toţi cu sapa… / Săpând altuia o…groapă”: Prostia – „Auzind şi ei zicala / Că prostia se plăteşte, / N-a mai ostenit cu şcoala… / Poate se adevereşte.”; Limbi străine – „Au înscris şi ei pisica / La un curs de limbi străine / Şi-acum latră mititica, / Mai ceva decât un câine”. Alături ne face cu ochiul o parodie după Eminescu semnată de Dorel Vidraşcu: Din puzderii – „Din puzderii de condeie / Care-şi poartă geniile, / Câte oare-or să scânteie / Meritându-şi premiile? // Dintre lirele-ncriptate / În acorduri ne-auzite, / Câte vor fi agreate, / Editate şi citite? // De te-aţine nenorocul / Să nu fii tu preferatul, / Altul va fi dobitocul / Premiatul şi gonflatul. // Ce dacă te-a dus hazardul / Într-o luptă mult prea strâmbă? / Genial când este bardul, / Performează şi la drâmbă!”. Dăm pagina şi nu se poate să nu citim fabulele-sonet şi rondelurile lui Vasile Larco. Reţinem rondelul Va trece veacul – „Mă odihnesc pe ciotul de copac, / În loc să stau la umbra frunzei sale, / C-am străbătut o-ndelungată cale, / Văzând în lume câte îmi displac. // Cândva pădurii îi dădeam târcoale, / Acum în starea cruntă mă complac, / Mă relaxez pe ciotul de copac / În loc să fiu la umbra frunzei sale. // Azi nu mai vezi un sturz, un pitpalac, / Secat e pârâiaşul cel din vale, / Sunt dealurile sterpe, arse, goale, / Iar eu cu defrişorii-o să mă-mpac // În viitorul codru peste-un veac!"
Intrăm tot mai adânc în revistă şi ne frapează cele zece catrene şi epigrame semnate de Maximilian Opaiţ: Amicală – „Consultat cu un amic, / Dau şi eu un sfat măcar, / Pentru boala lui, eu zic, / Cheamă un… veterinar!”; Schimbare de paradigmă – Degeaba cauţi azi dreptate, / Când, înglodată în nevoi, / Se-ntreabă lumea în etate, / De ce-s la car atâţia boi”. Şase epigrame publică şi Gheorghe Sucoverschi: Codrii şi… Codruţa – „S-au dus azi codrii seculari, / Căraţi cu TIR-ul ori căruţa. / Au mai rămas vreo doi, trei pari… / De un parchet… pentruCodruţa.”; Angoasă agrară – „Pe-al nostru mioritic plai / Aleargă toţi după „mălai”. / Făina-i scumpă, nu-i morar, / Doar la „butoane”-un covrigar.”
Cu alură de vechea „Urzică”, prezente fiind pamfletul, foiletonul, epigrama, parodia, anecdota, scheciul, fabula şi caricatura, „Cu cioara vopsită” este o revistă care îşi respectă deviza („atitudine prin satiră şi umor”) încercând o corectare a viciilor şi , mai ales, să sensibilizeze opinia publică.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ALEGERE GREŞITĂ CU URMĂRI
Spunea mereu că n-a visat,
Cândva s-ajungă senator;
Visa-vor rău, din vina lor,
Aceia care l-au votat. (ELENA MÂNDRU)
OFUL GINERELUI EXTERNAT
E pentru soacră o plăcere
Să stea la noi o lună, două;
Eu cum aveam doar o durere,
Acas-ajuns am una nouă! (VASILE LARCO)
MEŞTEŞUG
Un consacrat ar fi să spună
O epigramă cum se scrie:
Iei strofa dintr-o poezie
Apoi ciupeşti o poantă bună! (VASILE LARCO)
UMORISTUL ŞI SPIRITUL SĂU
Doreşte-n existenţa noastră hâdă
Cu gurile căscate toţi să râdă
Şi-n sala arhiplină, din păcate,
Nu râd deloc doar…gurile căscate. (GHEORGHE BÂLICI)
DENTISTEI MELE
Îmi tot introduci în gură
Instrumente de tortură,
Ca preliminarii clare
La perversiuni dentare. (SORIN FINCHELSTEIN)
„UNIONIŞTI” BASARABENI
Ei pe gânduri n-au mai stat
Și, cu țara lor română,
Mâna peste Prut au dat,
Ca să li se pună-n mână! (ION DIVIZA)
JUSTIFICARE LA UN CONCURS
CU PREMII MODICE
Tema – bună, ce să spun –
Adevărul îl ascunde:
Aș lua un premiu bun
...Dar de unde? (ION DIVIZA)
LA NEVACCINAȚI
Dacă-ar vrea la dumnealor
Cineva să scurme,
Va găsi în capul lor
Creier doar ca ...urme.(CONSTANTIN PROFIR)
CRIZA GAZELOR
Mereu se schimbă a lumii modă:
Adună „gazul” cu alt gaz,
Că este singura metodă
S-aducem rușilor necaz.(CONSTANTIN PROFIR)
RICHARD AL III-LEA VS EDUARD AL VIII-LEA
Dau un regat pentru un cal
Răcnise regele cu frică,
Iar un urmaş, la fel, regal,
L-a dat pentru o păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DEZLEGARE LA PEŞTE
În Postul Mare, de Crăciun,
Duhovnici sunt la căutare.
Aleși, precum creștinul bun,
La somn, mai cer o dezlegare! (MAX OPAIŢ)
BUGETARI DE LUX
Specialist cu multă carte,
Tot speră că venitu-i crește;
Dar s-a convins că-n mare parte,
Prostia bine se plătește! (MAX OPAIŢ)
RESETARE
A spus să ia cu toți aminte
Că bea de-acuma cu măsură,
Fiind convins că numai minte
Îi trebuie la ... băutură! (MAX OPAIŢ)
INVIDIE
Privind spre cer ciudos rămân,
Un Soare între nori cuminți
Cu mult, ca mine, mai bătrân
Și totuși el mai are...dinți. (AXENTE IUGA)
DUPĂ TÂRGUL APICOL
Mă ceart-a mea muiere,
Ajung la cimitir,
Că dat-am bani pe miere,
Or dulce-i ea...sub ir. (AXENTE IUGA)
SFAT PENTRU UN TÂNĂR
Tu, tinere, în viața dură,
Să nu te-nchini, ca eunucii,
Și chiar trăind în dictatură
Te-apleacă doar...să-ți legi papucii. (AXENTE IUGA)
UNIUNEA EPIGRAMIȘTILOR
Epigramiștii și-au creat
Un for util, apreciat,
Coleg cu ei eram și eu
De-ar fi avut...un C.A.R.-eu! (AXENTE IUGA)
CRIMINALĂ
Mă-"nearvă" șefa de servici
Că orice fac e mare bai,
Eu sau aici, ori de aici,
O tai!!! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
A VENIT PRIMĂVARA
Bate vânt de primăvară,
S-a topit zăpada toată,
Iarba-ncepe să răsară
Dintr-o groapă asfaltată. (STELICĂ ROMANIUC)
Păi e corect ideologic,
E și politically correct,
Demersul lui este perfect:
Asfaltul este ecologic! (ŞTEFAN BAŞNO)
PROFEȚIE
Mi-a prezis un priceput,
Pe un ton deloc spășit,
Cum c-aș fi la început...
De sfârșit. (AL. D. FUNDUIANU)
Orice-nceput are-un sfârșit,
Orice sfârșit are-nceput
Contează însă înmiit
În timpul ăsta ce-ai făcut! (ŞTEFAN BAŞNO)
GREU DE CONVINS
Mi s-a spus, a mia oară,
Că băutura... omoară -
Eu mă sperii, dar nu foarte,
Fi'ndcă n-am decât o moarte. (AL. D. FUNDUIANU)
Ori zici „beat mort”, ori „mort de beat”
Eu zic că e de preferat
Decât în permanență treaz
Trăind necaz după necaz! (ŞTEFAN BAŞNO)
„PUŞCA ŞI CUREAUA LATĂ!”
Taman când trebuie bărbați,
Atât de stat, cât și flăcăi,
Iar țara vrea mai mulți soldați,
Văd un exces… de fătălăi! (NELU MATER)
Păi, fătălăi și cocălari
Nu pot să meargă la război
Că dă babacu' cu dolari
Ca să trimită țărănoi... (ŞTEFAN BAŞNO)
IL LUCE(SCU)
Om de fotbal, strălucește
Încă; ne-ar salva regește,
Pe teren, în vestiare;
Stop burleni, prime, grătare. (DUMITRU BUJDOIU)
ȚĂRI FERICITE: Finlanda, locul întâi, România a mai
coborât 8 locuri (Raport mondial)
Naturalizăm sportivi,
Să fie corecți, activi;
Ar merge să guvernezi
Cu…premieri finlandezi. (DUMITRU BUJDOIU)
PĂCĂNELE LÂNGĂ ȘCOLI
Interzis prin noua lege,
Dar se trag și sforile;
În final, se înțelege
Că dărâmăm școlile. (DUMITRU BUJDOIU)
FĂRĂ CERTURI ÎN FAMILIE
Văd că unii se tot ceartă
Cu muierea, gură spartă;
Cum rezolvi marea dispută?
Simplu: te însori cu-o mută. (DUMITRU BUJDOIU)
5400 CAZURI DE VIOLENȚĂ ÎN ȘCOLI (Libertatea)
Când citești, rămâi perplex,
Prostia și bolile
Au transformat școlile
În săli de box și de sex. (DUMITRU BUJDOIU)
DRUMUL SPRE UE AL RM TRECE PRIN ȚARĂ
A trecut, cu dulci fiori,
Vreme podurĭlor de flori.
Este timpul, uvrier,
Celor de beton și fier. (LERU CICOARE)
LA TIMONA CUI TE LAȘI?
Țară-a mea cândva fruntașă...
Cu atâtea aranjate
Și cu-atâtea protejate,
Ne mirăm că-i codârlașă
Azi în toate?! (LERU CICOARE)
AU CINE O FI PUS FITILUL?
Cine-a stârnit la zi furía,
Că-s doar în Daco-Géția
Salarii ca în România
Și prețuri – ca-n Elveția?! (LERU CICOARE)
PE CÂND ȘI PARADOXUL LUI ZENON?
Te-ncântă, clasă muncitoare. Știi
Că pensioara ta se va dubla,
Încât, la sigur, te-o invidia
Și cel ce are douăzeci de mii. (LERU CICOARE)
SCUTIREA DE IMPOZITARE ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE
Nu mai e impozitată
Penisa sunb două mii,
Dar la cât urcă, măi tată,
Coșul de consum ce-l ții?! (LERU CICOARE)
RESEMNARE-N PARLAMENT
Greu să faci doi pași încale-n
Curtea noii catedrale.
Mai comod: comis, păcatul,
Te-ai rugat, ți l-ai iertatu? (LERU CICOARE)
FIECARE CU BISERICA SA
Catedrala Neamului
Și Casa Poporului.
Cea de-a doua, mult prea bellă,
Are-o proprie capelă.
Tot rivalizând așa,
Turla lui și turla mea,
Nu-i exclus s-avem, rostrale,
Chiar și două catedrale:
Una, caldă,-a neamului,
Alta – a Divanului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CELE SPECIALE NU SE RECALCULEAZĂ?
Cică, la recalculare,
Unele din pensioare
S-ar putea chiar să mai scadă.
Nu spun cei din scaun moale
Dar din cele speciale
Măcar una o să cadă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN FEBRA NOILOR ALEGERI
În precampanii – sate, -orașe-,
Unde te-ntorci, numai cai verzi:
Primarii, foști, ne vând gogoașe,
Iar concurenții lor – scoverzi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEZAMĂGIRE
Au pornit locomotiva
Cu vagoanele pe rută,
Dar s-au fript grozav: conviva
Lor era o parașută. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JURNALISTPE LISTE ELECTORALE
I se cam surpá statura,
Roși la meși de-un cățelan
Și, ca să-i astupe gura,
I-au făcut loc la ciolan. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE ȘI-A PERMIS PE POST MAI MIC
NU-ȘI VA ÎN VECI PE POST MAI MARE
Un șef pe-un mare post în capitală
Anunță cu constanță triumfală
Că, dac-o fi primar să fie de sector,
Va fi mult mai puțin ... delăsător. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU CE SIGURANȚĂ ÎȘI LAUDĂ LIDERII CANDIDAȚII
„Vor trce toți fără prihană”
Ne spun cu-atât’-asigurare,
De parcă înșiși, în persoană,
Vor fi la vot și numărare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ REZULTATELE SE ȘTIU DINAINTE,
CARE MAI E ROSTUL ALEGERILOR?
Lideri, experți, profeți ne spun
Cine va-nvinge la alegeri.
Păi, dacă-s siguri, la ce bun
Urzesc atâtea înțelegeri?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PEDEPSE-N PANDEMIE FUNCȚIE DE MĂRIMEA IȘLICULUI
Prim-ministrul c-un guleai
Nu pierde nici un parai,
Țâr’-un post și o avere,
C-a băut la han o bere. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONTRADICTIO IN PRETIO?
În Obor îți vinde bulibașa
La tarabă cu doi lei cireașa.
Vânzătoru’, -n magazin, un ceainic,
Iar capacul - dublu (că-i mai vajnic?). (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU LI SE-APRINDE-OBRAZUL DE RUȘINE?
Ce lesne ne duceau ieri în ispită
Pe când umblau cu cioara lor vopsită!
Mult mai ușor ne dau brânci de pe gárden
De când tot ei scornit-au puiul galben. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EXEMPLUL URÂT E CONTAGIOS
Vând samsari cireșe la bucată?
Nu e statul cel ce ne-a-nvățat
Că o cratiță se vinde separată,
Iar capacul – prețul la pătrat?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI BOLNAV ȊNCHIPUIT
Când la medic el s-a dus,
După un consult sumar,
Diagnostic i s-a pus
Plicului din buzunar. (ADRIAN TIMOFTE)
PROPUNERI LEGISLATIVE
Pensiile recalculate
Să fie majorate
C-un coeficient la mie -
Pentru ani de căsnicie. (ADRIAN TIMOFTE)