LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (292)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (292)

După prezentarea funcţiilor argoului şi a diversităţii interne, Rodica Zafiu continua, în “101 cuvinte argotice” ( ediţia a II-a, Editura “Humanitas”, Bucureşti, 2023), prin aducerea în discuţie a variantelor regionale care, din cauza instabilităţii şi fărămiţării, sunt greu de delimitat. Din această perspectivă, reluăm punctul de vedere al autoarei cu privire la  Republica Moldova: “Un caz cu totul aparte îl reprezintă argoul din Republica Moldova: deşi format tot pe baza limbii române, acesta are ca sursă principal de împrumut rusa, ba chiar argoul rusesc, în schimb, elementele ţigăneşti sunt aproape inexistente. În ultimii ani, prin intermediul tinerilor din Republica Moldova veniţi să studieze în Romînia, prin textele unor grupuri muzicale (mai ales Planeta Moldova) şi prin comunicarea pe internet, unii dintre termenii argoului basarabean au ajuns să fie destul de cunoscuţi: paţan – “băiat”;  a pricăli – “a glumi, a păcăli”; a snimi – “a fugi” etc.”

Cercetările Rodicăi Zafiu evidenţiază argoul atât în situaţia lui de “beneficiar”, cât şi în cea de “donator”.  În prima situaţie se remarcă: 1. “preluarea unor cuvinte din dicţionar şi transformarea lor în argou prin modificare semantică ( paraşută –“prostituată”;  mălai – “bani”; a da colţul – “a muri”, a o lua pe ulei  - “a se îmbăta” etc.); 2. prin preluarea unor regionalisme (a glojdi – “a mânca”); 3. preluarea din limbaje de specialitate (penal – “rău, prost”; caroserie – “corp”); 4. preluarea din limbajul IT (a da eject – “a alunga”).

Situaţia de “beneficiar” o întâlnim şi la epigramă. Autorii acestei specii au un apetit în a lua cuvinte din dictionar şi a le transforma prin modificare semantică, iar aici am putea exemplifica prin:  paraşută (“prostituată”), cuc, pupăză (organe sexuale) etc.

Situaţia de “donator”  a argoului, crede Rodica Zafiu, se evidenţiază în două situaţii: 1. intrarea în limbajul familiar (pilă, şpagă etc.); 2. intrarea în limbajul standard (banc – “anecdotă”, blat – “aranjament illegal”, tun – “afacere ilegală” etc.). În ceea ce priveşte capitolul delimitărilor stilistice privind limbajul familiar, cel popular şi vulgar, autoarea studiului  explică: 1. “înainte de orice, limbajul argotic este parte a limbajului popular, de aceea majoritatea trăsăturilor şi procedeelor sale (metafore, metonimii, hiperbole, superlative, cuvinte vagi etc.) se regăsesc şi în limbajul traditional rural sau în cel familiar”; 2. “argoul foloseşte intens cuvintele considerate vulgare şi obscene”; 3. “vorbitorii obişnuiţi (dar adesea şi autorii de dicţionare de argou) nu operează distincţii clare între registrele argotic, colocvial, popular şi vulgar”.  De aceea,  explică autoarea, singura care ne poate ghida în identificarea statutului argotic al unor cuvinte sau expresii nu poate fi decât sociolingvistica.

Argoul românesc n-a avut o denumire stabilă, astfel că  Rodica Zafiua a făcut şi un inventar al denumirilor acestuia. George Baronzi, în “Misterele Bucureştilor” (1863), l-a denumit “limba cârâitorilor”, în timp ce Haşdeu, încă din 1881, l-a denumit “limba hoţească”.  A mai fost denumit “limba şmecherească”, “limba şmecherilor”, “limba miştocărească”, “jargoane de Ferentari”, „jargoane de stradă”, “limbaj de periferie”, “limbaj de mahala” sau “limbaj de cartier”.

În ceea ce priveşte istoricul fenomenului, Rodic Zafiu ne aminteşte că prima atestare a argoului românesc a fost făcută de umoristul N. T. Orăşanu printr-o listă “mai întâi nesemnată, în 1860, în revista “Coarnele lui Nichipercea” şi, apoi, în 1861, în volumul “Întemniţările mele politice”.În alcătuirea listei, Orăşeanu şi-a folosit: 1. experienţa carcerală; 2. multe cuvinte populare; 3. jargonul jucătorilor de cărţi; 4. terminologia hoţilor de buzunare sau a găinarilor. Imediat, în 1862, Baronzi foloseşte elemente din lista lui Orăşanu în romanul său “Misterele Bucureştilor”. Rodica Zafiu mai vede şi  o legătură între argou şi limba păsărească.  La nivelul anului 1906  este cunoscut un articol al lui V. Scântec în care  erau prezente 300 de termeni argotici înregistraţi în Penitenciarul Central din Iaşi. Încă de atunci  se foloseau argouri ca “barosan”, “mişto” sau “tun”. Din studiul Rodicăi Zafiu aflăm că şi  în operele marilor nostri scriitori întîlnim argouri, numărul acestora fiind impresionant. Fiindcă autoarea îl nominalizează şi pe Nichita Stănescu (pagina 265) prin primele două versuri din poezia “În tei”, am căutat  şi am găsit volumul “Argotice” din care redau poezia în integralitatea ei:

Papaciocari și geanabeți
se-ntoarnă cu ciomege, beți
De cap de om un chil de spirt
au gâlgâit în colț, la birt
Și-s răgăiți și cârni la bașcă
de după rang, de după gașcă,
c-așa-i dichisul de-a războiul…
Și geanabeți, papaciocari
(să-i trag în râlă de coțcari)
ți-au căpușit cu bocet ochii,
uda-i-ar râșna babei Dochii…
…Și ce e dacă-n caldarâm
gini cuvântul galgalâm?!
Sub baldachin de-i baeram,
să știi că-i baeram de săbii…
Gagico, fă, văzuși pe ram?
sunt șaptezeci și opt de vrăbii!!…

Cel de-al 73-lea argou din lista Rodicăi Zafiu este “papaciocar” despre care adaugă, făcând legătura şi cu poezia lui Nichita Stănescu: “Sensul nu e foarte clar în context, iar asocierea cu “geanabeţi” nu ajută la lămurirea sa.  “Geanabet” sau “genabet” e un termen peiorativ, interpretat în dicţionarele noastre fie ca “tont, netot, prost” (Ciorănescu, 2001), fie ca “om rău, afurisit” (DLRM). Oricum, e de origine turcă: provine din “cenabet” – “om necurat” (Şăineanu, 1900). “Papaciocar” înseamnă însă, foarte probabil, în contextual dat, “beţiv”. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

CE ESTE VINUL?

Definiţia s-a dat

Chiar din vremuri strămoşeşti:

Vinu-i soare concentrat,

Dacă-l bei te încălzeşti. (VASILE LARCO)

 

POLITICIANUL ŞI SUPLIMENTUL ALIMENTAR

Pastile, că e priceput,

El a luat, dar cu măsură,

Imunitatea i-a crescut…

Şi de atunci întruna fură. (VASILE LARCO)

 

LEGĂMÂNT UTOPIC

În viaţa multimilenară,

Cum omul pe pământ e sfânt,

Când ultimul va fi să moară,

Îl voi jeli eu la mormânt! (VASILE LARCO)

 

UNUI TÂNĂR NELINIȘTIT

Ca sportiv polivalent,

Sporturile le combină;

Parașuta, evident,

O mai schimbă la... piscină! (MAX OPAIŢ)   

 

PROGRAME TURISTICE

Prețurile-n stațiune

Mari cum sunt, îți dau de știre

Că mai ai o opțiune:

Cura scurtă de ... slăbire. (MAX OPAIŢ)   

 

TRADIȚIE BALCANICĂ

Vedem în mod neașteptat

Că între cei ce trag cu sapa,

Aleșii s-au orientat:

La mulți colegi, ei sapă... groapa! (MAX OPAIŢ)   

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

DECLARAȚIE DE DRAGOSTE

Iubito, dacă mă iubești

Şi ții într-adevăr la mine,

Te rog să te căsătorești

Şi-n trei ne-o fi la toți mai bine. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Am o-ntrebare pentru tine

Și chiar dacă nu pică bine

Ți-o pun, deși îmi vine greu:

Tu ai trecut la curcubeu? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Să mă ferească Dumnezeu!

Doar știi că sunt un om integru

Și-mi place doar un curcubeu

... Alb-negru. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Dacă te-aude-un progresist

Urgent îți spune extremist

Că negru cică nu există

Între culori nu e pe listă. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Suntem ca rătăciții, pe plaiul plin de dor,

Dar replica e tare și ascuțită - brici,

Că ne împungem, totuși, cu spinii de arici,

Dar umbra de tristețe se-alungă cu umor! (ANDREI RADU)

 

Că ne împungem intre noi

Este așa, nai mult în joacă,

Să dăm cu barda în ciocoi

Și-n lătrăi precum Șosoacă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

REPLICĂ LUI Constantin Alexoaie care spune:

„Mai bine să fii un băutor celebru decât un alcoolic anonim!”

Hai să îți spun ce n-ai știut,

Chiar dacă sună cam funebru:

Alcoolicul necunoscut,

A fost un băutor celebru! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

1 - 9 MARTIE - BABELE

EXEMPLIFICARE

Iubita mea, să mă-nţelegi

Că nu-mi doresc mereu dispute,

Te duc la Babele-n Bucegi,

Să vezi grandoarea unor mute. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Dar ce te faci Stelică tată

Dacă la poantă ea s-a prins

Și îți va cere deîndată

Să fii măreț precum un sfinx? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

FEMEIE, TU…  

oate în tine sunt așa de-amestecate,

Că tot au încercat multe minți luminate

Și s-au tot chinuit misterul să-l dezlege

Cum dintr-un vagabond, tu poți face un rege!(KARELIA MIHAELA NEACŞU)

 

Şi tot așa, din rege să faci un vagabond

Cu sânii tăi obraznici și părul tău cel blond... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 Doar de este din Bacău

Altfel nu se poate, zău!(KARELIA MIHAELA NEACŞU)

 

Karry, vreau să înțelegi,

Nu vorbesc numai de regi

Lumea plină e de blegi

Care pentr-un fund și-o țăță

Etalate de o fâță

Pierd avere și prestigiu

Și ajung la un ospiciu! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

LA 8 MARTIE
(Din experiență)

Stau flămând pân' ce se face
Întunericul adânc,
Că, de-o vede și nu-i place,
Soața,  floarea-mi dă...s-o mânc! (AXENTE IUGA)


ÎN ÎNTÂRZIERE
Ca să ajungă la concurs
O epigramă minunată,
Cum timpul e aproape scurs,
Eu de aici...o șterg îndată! (AXENTE IUGA)


DE ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR
Politicos eu vreau să fiu
Și-mi scot domneasca pălărie
În fața tuturor ce scriu
Și-a celor care scriu...să scrie! (AXENTE IUGA)
                                  

3 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR
Scriitori ca mine-n viață
Tot mai rar ii are Blajul,
Zi de zi, de dimineață,
La serviciu scriu pontajul. (AXENTE IUGA)
 

 INTERNAREA ÎN  SPITAL

La internarea-n spital

Vii cu doctor personal

Și ca să te facă bine

Ia și-o traistă de pastile...

Dar cu-așa tratare-aleasă

Poți să te tratezi  și-acasă...! (IOAN TIMOFTE)

 

UNUI PRIMAR BEȚIV

Dacă ai  ajuns primar

Și nu te lași de pahar  

Umblând toată ziua beat

Nu mai prinzi un alt mandat...! (IOAN TIMOFTE)

 

PROMISIUNI ELECTORALE

Le-a promis marea cu sarea...

Și c-o aduce ...și-n sat

Azi ...toți își pun întrebarea :

Proști am fost că l-am votat ! (IOAN TIMOFTE)                                    

 

PARIEM CĂ VOM INTRA ÎN SCHENGEN,

DAR, DE FACTO, CÂND NE VOR PRIMI

În ăst an accedem și terestru.

Argumentul? Pentru că-i normal.

Nu ne spune niciun bronz ecvestru

Ani la rând de ce-a fost anormal. (LERU CICOARE)

 

CU CIURU-N DOUĂ LUNTRE

În el nu-ți pune-ncredere prea mare,

La Viena că-i, la București, la Londra:

Votează la Congres pentru intrare,

Da la Bruxelles – de parcă-i Gică Contra. (LERU CICOARE)

 

„ARGUMENTE” PUERILE

Alegerĭle le comasăm

S-avem stabilitate-n țară,

Iar noi, prostimea, întrebăm:

De nu, o distrugea ce fiară? (LERU CICOARE)

 

STĂVILIRE A EXTREMISMULUI ORI SETE

NEPOTOLITĂ DE ACAPARARE A PUTERII?

Noi alianțe vechi și comasări,

Schimbare bruscă-a datei de votare,

Atâta tărăboi și frământări,

Căci setea de putere capăt n-are. (LERU CICOARE)

 

LA ÎNAINTARE – INDEPENDENȚI-„ȘAMPON”

Prestigiul de partid s-a dus de râpă?

Pentru râvnitul post nu-i candidat?

Nu-i bai, găsim vedetă de o clipă,

O sprijinim – și votu-i garantat! (LERU CICOARE)

 

DEMOCRAȚIA NU SE ȘUBREZEȘTE?

Închide gura opoziției

Nu doar un stat autoritar.

Nu i-ar plăcea și coaliției

Să guverneze-un centenar? (LERU CICOARE)

 

ÎN VAN TĂLĂNCĂNESC PĂREROLOGII

La Bruxelles plecat, ca prin minune,

Țara, draga, cui s-o fi lăsat?

Dacă președintele nu spune,

Asta-nseamnă că-i secret de stat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FIECARE DINTRE PRETENDENȚI ESTE DE ACORD

CU UN CANDIDAT UNIC LA PREZIDENȚIALE

Ca-n preajma unui război punic,

Orice soldat se crede leu:

„Cu două mâini – candidat únic,

Doar că acela să fiu eu!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CAUTĂ-L DE UNDE NU-I

Se căuta un paznic (dar la rai!)

Și l-au găsit: ghiduș, Ivan Turbincă.

Acum – un candidat la cap de plai,

Dar parcă l-a ascuns dracu-n turbincă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TRIEREA CANDIDAȚILOR LA PRIMĂRIE

Prea pare-acest triaj de trei parale,

Se iau când, la sondare, sub lunetă

Nu competențe manageriale,

Ci o anume faimă de vedetă... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE DEMN PE CÂMPUL DE BĂTAIE

ȘI-N RETRACTARE-O FACI DE OAIE?

Ne jenam când spuneai

Ceea ce nu credeai.

În lupte-al tău nume-l

Schimbași în renume.

Dacă tăceai,

General rămâneai... NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ANAF-UL, BIETUL, PRINS ÎNTRE DOI POPI

Când să ceară popa prostu’

Drept  - ca ei să poarte armă,

Altul – tuns! -, din presă, - al nostru,

Îl sfinți cu o sudalmă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SALARIILE ȘI PENSIILE SPECIALE

Băbane, grase, nu la Constituție

Au apelat atunci când și le-au dat,

Ci te trimit la ea – Ce prostituție! –

Când să le tai: un drept ce-i câștigat... (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CÂT SĂ MAI STĂM CU OCHII LEGAȚI?
Șoferi rânzoși ce se-agresează-n trafic,

Bătăi de clanuri cu macete-n drum,

Elevi drogați în cerc dantesc extatic,

Tâlhari coșmaga să ți-o facă scrum

Și tu, de toate preanevinovată,

S-o dai drept Românie educată? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC

Cu ce tam-tam se-aduc în țară trei pârliți

Pedepsele pe drept să l’-execute

Și pe coclauri granguri câți rămân fugiți

De-al căror chef organele sunt mute! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

De-aceea-i artificială

Pentr-un dovleac de mântuială:

Nu ca s-o aibă în dotare,

Ci ca să-i ia și ce mai are. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FUNCȚIE DE MĂRIMEA IȘLICULUI

Ușor să dai drumul la gură

Tu, dítai ghérmăn, c-o flexură,

Dar și ce mut, semn de-ntrebare,

În fața unui boss mai mare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN ZIUA DE AZI LA PIAȚĂ SE DISCUTĂ ȘI GUSTURILE,

NU NUMAI PREȚURILE

Soața trufandale-ar vrere,

Dar, decât să te urzici,

Nu-i mai bine, lângă-o bere,

Să te-nfrupți cu niște mici? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SUNTEM ȘI NOI PRIMII ÎN UE

Pe șosele, tropa-tropa,

Suntem primii-n Europa;

Din păcate, la belele:

Accidente pe șosele. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DUPĂ 8 MARTIE

Trecu și ziua femeii,

Mă uit pe gaura cheii

Și văd vraiște dormitorul,

Și-un striper ce-mi bea lichiorul  (DUMITRU BUJDOIU)

 

VREAU, IUBI, SĂ TE SĂRUT

- Niciodată n-ai făcut,

De când eu te-am cunoscut,

Asemenea mișto cafea;

- Nu mai bea, e ceașca mea!

 

DOUĂ BLONDE DESPRE VIITORII SOȚI

- Să fie medic- primar,

Două lefuri, n-am habar;

- E bun și-un consilier,

Chiar dacă-i brancardier. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DIALOG ÎNTRE AMICI

- Cin’ te-a demolat așa?

- Ce ști tu ce-i dragostea?!

- Te-a prins la nevastă-sa?

- Nu, bă, la…nevastă-mea!  (DUMITRU BUJDOIU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Femeie dispărută ieri de la domiciliul din Franța, sunați la 112 dacă ați vazut-o!

Miercuri, 12 Iunie 2024
133

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei de 37 de ani care la data de 11 iunie a.c. a părăsit domiciliul din Franța, fără a preciza locul în care se d...

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea : Ziua de 15 octombrie va fi declarată „Ziua Părinţilor de Îngeri”, părinții primesc consiliere gratuită!

Miercuri, 12 Iunie 2024
143

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea pentru instituirea zilei de 15 octombrie ca Ziua naţională de comemorare a copiilor decedaţi în timpul sarcinii, la naştere sau p&ac...

Un medicament pentru tratarea diabetului va dispărea din farmacii, cu ce va fi înlocuit!

Miercuri, 12 Iunie 2024
239

„Conform informaţiilor primite din partea deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP), medicamentul OZEMPIC (SEMAGLUTIDUM), în toate cele trei concentraţii (0,25 mg; 0,5 mg...