Franco Moretti spunea cândva că cititul este „o pasiune calmă”. Nimic mai adevărat decât să stau în fotoliu şi să încep lectura volumului “Florete şi sonete” (Editura “Pim”, Iaşi, 2022; prefaţă: Daniel Bratu) declarat “duel vesel” de cei doi autori, Teodora Pascale şi Valentin David, cu o scanare vizuală a copertei a IV-a. Ea, Teodora Pascale, ca o esenţă venită de undeva din cer, el, Valentin David, vulturul care urmăreşte această esenţă. Sunt doi prizonieri ai rimei, fiind permanent preocupaţi să înnobileze formele fixe ale poeziei prin respectul faţă de limbaj şi construcţie. Ea, pare că pluteşte printre rime, el, veritabil arheolog al acestora. El, mult mai implicat, ea, de o detaşare enervantă.
El, dominat de plăcerea ironiei, ea, sarcastică. Ambii ţin de o clasificare lovinesciană a omului, ei fiind nişte deliberativi, oameni ai gustului educat, ai gustului estetic impus de arhitectura sonetului: David Valentin – „Duelista”: „O doamnă blondă, cu o crinolină, / Specialistă-n mânuit florete, / Seduela cu patos în sonete / Şi înţepa mai rău ca o albină. // Au regretat poeţi, chiar şi vedete, / Spontan, afluxul de adrenalină, / Căci dup-o doză cruntă de toxină, / Urmau apoi doar scuze şi regrete. // A fost al cavalerilor magnet, / Pe care i-a bătut un an jumătate, / Cum pregăteşti un şniţel din cotlet. // Părea că are braţe delicate… / Ce ascundeau un contondent secret: / Un făcăleţ ascuns discret la spate!”; Teodora Pascale – „Surpriza”: „Cu mâna stângă învârtind în oală, / Cu dreapta-n telefon, pe tastatură, / E gospodina bună rău de gură, / Pe feisbuc a poeţilor rivală. // O ţintă are dulcea creatură: / Un ins cu bogăţie lexicală / Şi replica acidă, magistrală - / Lui îi propunea ea o aventură. // El vine la-ntâlnire şi, cu vervă, / Uitând de vârstă, cu dorinţa vie, / Îşi jură, fără scrupule, rezervă, // Că va întâmpina cu frenezie / Apoi va poseda acea Minervă… / Dar dă – ce crezi? – de scumpa lui soţie!”
Într-un dialog sau, mai mult, într-un duel artistic, problema principală o reprezintă EUL fiecăruia. Citite cu atenţie, sonetele celor doi au avantajul că fiecare şi-a pus EUL în mişcare încât EUL unuia trece prin EUL celuilalt, întorcându-se la sine mai îmbogăţit şi mai stimulat. Interesant este că niciun combatant nu trece „dincolo de barieră” prin limbaj. Formulările, sintagmele, construcţiile cu valoare umoristică ca şi cele aluzive sunt acoperite de un voal, e drept subţire, de catifea şi asta din grija ambilor ca vocea pulsiunilor de moment să nu devină de nestăpânit. Un echilibru domină întreg volumul fără a fi noncombat, deşi din scrierile anterioare ambii sunt cunoscuţi ca purtători ai unui supraeu destul de accentuat: David Valentin – „Sunt un Merlin”: „Sunt vrăjitor, cu fainoşag, prestanţă, / Din vorbe, eu seduc orice femeie, / Chiar dacă-s încuiat, am o cheie, / Nu trebuie decât să dau din clanţă… // Le trag pe sfoară ca pe nişte zmee, / Că-s zâne sau o biată Baba Cloanţă, / Ca talerele goale la balanţă, / Le fac să oscileze, c-o idee. // Te doare, ştiu că eşti o posesivă, / M-ai prins într-un flagrant c-o Margaretă, / Ea gâfâia ca o locomotivă, // Iar eu pompam din greu la bicicletă… / Dar vraja îmi miroase a colivă, / Că am bomboana-n vârful de baghetă!”: Teodora Pascale – „Marea fâsâială”: „Ţi-am rătăcit bagheta prin buduoare, / Acum te foloseşti de o croşetă, / În lipsă, îţi pui baza pe-o paletă / De muşte…dar e vraja trecătoare. // Merlin e o poreclă desuetă - / Te persiflează orice vrăjitoare / Ce locuieşte de infatuare / Iar, contra cost, mai dă şi-o amuletă. // Vrăjeala ta, cum spun, e răsuflată: / Femeile rămân o simplă toană, / O carte ce-are fila netăiată. // Erupi, arareori, ca o bulboană / Ori fraiereşti cu versul câte-o fată / Că-i dai un lollipop sau o bomboană!”
Cei doi duelgii devin personaje unul altuia, altfel nu şi-ar fi exersat imaginaţia punându-se în diferite posturi. Ea: Calliope, Dulcineea, Scarlett, Desdemona, păpuşă Barbie, Zâna Măseluţă, înger cu trup de baiaderă, amazoană cu spirit viu, nevastă surogat, femeie crudă, femeie fluture, libelulă, vulpe etc. El: varan, floare carnivoră, Buddha, motănel, Adonis, toreador, Merlin, bidiviu, păun sofisticat, Sisif, macho man, Don Quijote, elefant etc.
Este remarcabil cum cei doi se transformă unul pe altul, fiecare jucând, rând pe rând, într-o dorinţă a celuilalt. Ea, un fel de Doamna P.(ascale), o intersecţie între Doamna B. (a lui Costache Negruzzi) şi Doamna T. (a lui Camil Petrescu). El, veritabil Don Q. Există tentaţia lui Valentin David de a fi magistru şi a Teodorei Pascale de a se insinua în persoana unui ucenic conştient de atuurile vârstei sale. Oameni şi ai sonetelor, ea le duce spre tandre oglindiri, el le duce spre sclipitoare reflecţii. Deşi declară că se duelează cu „săbii de hârtie”, nu uită să mai treacă hotarul şi să dea iama prin zonele ocupate de epigrame, cum ar fi politica. Interesantă această carte, nu atât prin arheologia ei cât prin armonizarea conţinuturilor textelor.(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
TACTICĂ ROMÂNEASCĂ
Ca diplomaţi, ne-am întrecut
Încât nici nu contează restul:
La Deveselu-avem un scut
De-am „veselit” cu el tot Estul! (FLORINA DINESCU)
UNUI TURNĂTOR
Procedând, pur româneşte,
Permanent doar simulează,
Că deşi el nu munceşte…
Ne lucrează! (ELENA MÂNDRU)
AVIDUL DUPĂ FUNCŢII
Dorinţă-având el de-avansare
Pe scara vieţii s-a tot dus
Şi neputând să mai coboare,
La găzduit chiar CEL DE SUS. (VASILE LARCO)
SUSTENABILITATE TEMPORARĂ
Poate-i un îndemn străvechi,
Dar ne scapă de ruină:
„Hai să vindem fierul vechi,
Din dosarele cu şină!” (GRIGORE COTUL)
23 IANUARIE,
ZIUA SCRISULUI DE MÂNĂ
Acestei zile, hai să-i dăm
Salutul cu onor
Şi-n cinstea ei, să renunţăm
La scrisul de picior. (PETRU IOAN GÂRDA)
UNUI ŞEF RĂUTĂCIOS
Şeful când mi-apare-n faţă,
Să nu-mi facă iar vreun rău,
Mă închin, c-aşa e-n viaţă,
Până la nivelul său… (GHEORGHE BÂLICI)
REVELAŢIE
Mi-a spus aseară un vecin
Atunci când şi-a-mbătat nevasta,
Că adevărul este-n vin,
Când dânsa m-a turnat ca proasta. (VASILE MANOLE)
IDILICĂ
Mi-am scos nădragii, vesta, haina,
Când m-am iubit cu coana naşa
Dar, dacă află naşul taina,
Pe unde o să scot… cămaşa?! (ION MORARU)
DEZIDERAT MASCULIN
În dorinţe clari
Le-ar vrea, va să zică:
Cu buzele mari
Dar cu gura… mică! (DUMITRU MONACU)
FABULĂ
Femeia când l-a-ntâmpinat
Cu ţipete şi mugete,
Măgarul n-a mai rezistat
Şi a-nceput să cugete. (ION DIVIZA)
DUPĂ 30 DE ANI
O fată, doar atunci când creşte,
Iubeşte foarte mult ,, turismul",
Chiar şi-n politică, fireşte,
Că-i liber pluripartitismul! (MAX OPAIŢ)
UNUI SENIOR
Scrie un jurnal de-o vreme,
Care e ascuns în casă,
Fi-ndcă uneori se teme
Că memoria îl lasă! (MAX OPAIŢ)
REGIM VEGETARIAN LA POLITICIENI
Observ un lucru mai ales:
Oricare politician
Preferă la meniu, mai des,
,,Ciuperci", sau dacă nu... ,,bostan"!(MAX OPAIŢ)
UNUI SLUGARNIC
Încet, încet, a avansat,
Umblând cu jalba în proţap;
La şef în faţă, stă plecat,
..................că-i greu de cap! (MAX OPAIŢ)
NOSTALGIE
La fisc o sâcâia un gând,
(La rând era aşa căldură),
Visa la vremurile când
Plătea amenda… în natură! (GEORGE EFTIMIE)
PICASSO
Modelul ăsta îl nemulţumeşte,
(Deşi este o tipă clasa-ntâi)
Nu prea aude, dar le potriveşte…
Normal, căci o ureche-i sub călcâi. (DAN NOREA)
ŞI BĂRBAŢII PLÂNG CÂTEODATĂ
Andropauza nu-i boală,
Vreun defect sau cauză,
Ci e vremea ideală
Să mai faci o pauză! (VALENTIN DAVID)
PITAGOREICĂ
Fermecătoarelor catete –
Sofisticate şi cochete –
Le desluşeai sub poala bluzei
Ispitele ipotenuzei. (SORIN FINCHELSTEIN)
EROTISMUL
Pasiune arzătoare
Ce străbate omenirea,
Dacă, neavând răbdare,
N-ai aflat ce e iubirea. (EUGEN DEUTSCH)
LA LUAREA UNEI HOTĂRÂRI
Închid ochii, inspir adânc,
Evit să mă doară ţeasta,
Gândesc profund, idei „mănânc”…
Şi fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PRACTICĂ POLITICIANISTĂ
Sunt fapte, clar, de neadmis,
Căci fenomenu-i de esenţă:
Respectă tot ce au promis,
Dar intră iute-n senescenţă. (CONSTANTIN PROFIR)
AVERTISMENT DE LA MOSCOVA
PENTRU LIDERUL DE LA KIEV
Cât îl bombardează mișelește,
Chipurile, hatm
nul nu plătește.
Va plăti din spate, de pe flancuri,
De-a-ndrăzni a se-apăra cu tancuri. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INCOMPARABILI
Greu să-ți măsuri – scârț – osânza
Cu reformele lui Cuza,
Căci, văzând ce-ți poate rânza,
Riști să-ți pui pe cap peluza. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE-I UNIREA, CE-I NUMIREA?
Câtă vreme-am fost uniți,
O cam dam prin arătură,
Dar, de cum am fost numiți,
Am scăpat de dictatură. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNIREA ȘI MOȘTENIREA LUI CUZA
Da, Unirea cea Mică
A dus la cea Mare.
Nu ocaua cea mare
Ne-a rămas. Doar cea mică. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SALVAREA VINE DE UNDE NU NE AȘTEPTAM
Dacă-i știm pe dinafară:
Petre Țuțea, Hesiod,
Sărăcia va să piară,
Ca și jalnicul exod. (NICOLAE MĂTCAȘ)
VINE JUDECATA POPORULUI
Sunt mulți. Nu-i mai puteți prosti.
Săraci. N-au cum mai sărăci.
Pe cale sunt de-a răbufni.
Nu mai puteți a nu-i iubi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN MINISTRU CONSTRUIND ÎN GLAS CASTELE DE NISIP
Autostradă a Unirii
De la Alba-n Chișinău,
Să te duc e contra firii
Până la Odesa eu? (LERU CICOARE)
RESPONSABIL DE GESTIONAREA GRANIȚELOR,
SE INFORMEAZĂ DIN PRIMA SURSĂ
Áustria-l ia în furci
Că-n dulap i-s elefanții.
El - să afle de la turci
Pe ce rută trec migranții. (LERU CICOARE)
CRIMĂ DUBLĂ
Nu autorul, spun, a plagiat:
A comis-o cel ce-a scris lucrarea.
Protectorii, -n loc să-l fi salvat,
Și mai mult i-au relevat tumoarea. (LERU CIOARE)
MANU MILITARI
Teza, zisă plagiată,
N-o retrage. E blindată.
Varianta tipărită
O. Din piață. Nu-i citită. (LERU CICOARE)
CONDUCEREA DE LA „TRANSELECTRICA”:
URMĂRIRE CA-N FILME
Nu explică ce criterii
Stau la baza premierii.
Cată cu copóii-n lesă
Cine-a dat știrea la presă. (LERU CICOARE)
CA SĂ-ȚI ȘTII LUNGUL NASULUI
N-ai ce opera chiromanția
CNA să-l afli printre culi:
Câinii răi, păzind democrația,
Nu cumva să-i muște pe moguli. (LERU CICOARE)
GENEROZITATE
Inși loviți de rău de encefal,
De sclipiri de spirit tracasante
I-ar propune și lui Marțial
Un luxos dicționar de poante. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GEABA TE PRETINZI POTCAȘ,
PICTORU-I ȘI MAI POZNAȘ
Desen pe etichetă. Doar că
Nu-i scris: iepuță e sau vacă…
Un dandy, savurând cumâsul:
-E vacă, zice. De tot râsul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘO PE (I)RESPONSABILI?
Nu-i deajuns că-n urbe (Ce ordálii!)
Ne luptăm cu urșii și șacalii?!
Am ajuns – Să rabzi? Să nu te mânii?! –
Să ne sfâșie pe străzi și câinii! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN PRE-REGE CĂTRE NORĂ
Socrul, prinț moștenitor,
Norei sale cu pruncuțul:
„M-ai făcut - subit - senior:
Prințișorul-bunicuțul…” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DOAR CĂ ZERUL NU-I UN ZERO
Știm și noi că, -n fond, monșer,
Fără sare și piper
Epigrama-i doar un zer,
Doar că-un cap lovit de vatră
N-o să-ți scoată din zer urdă,
Aditivi să-ți crești o ciurdă,
Să nu-ți fie soața durdă.
Noi îl scoatem și din piatră
Ca strămoșii noștri din boatră. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNEI SPORTIVE PROMIȚĂTOARE PREMATUR ÎMPĂUNATE
Tu, care nú ești steauă – steluță doar de paie,
Când spui că vei da totul pe câmpul de bătaie,
Ia seama, printre icnet, scânceală sau/și scârțuri,
Ca nu cumva în luptă să-mpuști și níscai pârțuri. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE E AUT FOTBALUL ROMÂNESC?*
Răspunsul e străveziu:
Că-i condus de-un ageamiu;
Patronii-și riscă mulți bani,
Da-l votează zeci de ani. (DUMITRU BUJDOIU)
* Valeriu Iftimie- patron FCBotoșani, despre Burleanu, președinte FRF:
“Nu e om de fotbal” (Gazeta Sporturilor 23.01.2023)
ALT FEL DE FOTBAL : PSG- K(ILOMETRUL) ȘAPTE
Km7, Kyl’ Mbappe’,
Cinci goluri în joc de cupe;
Încă două de dădea,
Cifra din tricou prindea. (DUMITRU BUJDOIU)
ASTRONAUTUL BUZZ ALDRIN,
ginerică la 93 de ani (Click)
Pe lună, astronaut,
A fost cu-Armstrong, mai demult;
Cu-o româncă, de plăcere,
Face-acum luna de miere. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE BLONDE
- E frumos, e bun, e drept,
Dar nu vrea căsătorie;
- Mi s-a întâmplat și mie,
Să știi că e și deștept. (DUMITRU BUJDOIU)
LA DENTIST
- Două ore nu mâncați!
- Doctore, poanta e bună,
Fără banii ce mi-i luați,
Sigur, nu mănânc o lună. (DUMITRU BUJDOIU)
VIERMII DE FĂINĂ ÎN HRANA UMANĂ
Cu viermele din faină
Va fi un meniu de soi
Nu-l va mânca vreo găină
Ci o să-l mâncăm şi noi...! (IOAN TIMOFTE)
DUPĂ REVOLUŢIE, ILIESCU JUDECAT
Ca erou la revoluţie
Cu toţii l-am lăudat
Însă astăzi, in justiţie,
Iliescu-i...vinovat! (IOAN TIMOFTE)
CARDUL PENTRU ENERGIE
Cardul pentru energie
E-o măsură-atât de bună
C-o să plătim, măi badie,
Doar consumul pe o lună! (IOAN TIMOFTE)
UNUI GURMAND PRETENŢIOS
Vezi pe câte unul ce se preamăreşte:
Nu mănâncă limbă că din gură este
De la dobitoace şi se dă rotund,
Ȋnsă ou-i place că-i ieşit din fund! (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)