O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Volumul al II-lea din „Punct ochit – Punct lovit” al lui Nicolae Mătcaş conţine peste 1200 de epigrame şi cvasiepigrame care includ un ingredient special: nevromul. Eu l-aş numi nevromul Matcaş, unul descoperit de autor în cadrul societăţii în care trăim. Făcând o translaţie de la medicină la societate, Nicolae Mătcaş descoperă amorţelile politice în dulce cârdăşie cu compresia nervoasă la nivel de decidenţi. Apelând şi noi la aceeaşi cale, cele peste 1200 de catrene sunt rezultatul unui examen ecografic asupra societăţilor de oriunde şi de orice fel cu ajutorul umorului. Rezultatul? Catrene cu rol de „fişe clinice”. De un remarcabil civism, dublat de un patriotism sănătos, Nicolae Mătcaş doreşte o ordine socială durabilă. Nu-i poate ierta pe cei care-şi ascund ipocrizia după un fel de morală ce se vrea onorabilă. Este de admirat cum are răbdarea ca zi de zi să descopere şi să demaşte prin catrenele sale elemente de seriozitate artificială, de faţadă, alcătuind un fel de roman, dacă nu chiar un tratat în care umorul vizează cea mai mică structură paradoxală care cancerizează societatea. În cele patru volume de epigrame şi cvasiepigrame, cel de-al patrulea fiind cel în discuţie, Nicolae Mătcaş a „ochit” şi „lovit” mii de personaje, cu precădere politicieni, care au urmat calea căderii de la sublim la ridicol, de la moralitate la imoralitate, care s-au caracterizat printr-o alunecare de la o posibilă stare solemnă la una banală. Subiecţii lui Nicolae Mătcaş se remarcă şi printr-o platitudine evidentă a gândirii, iar sub aparenţa unui angelism declarat descoperă viziuni demonice. Volumul este partajat pe nouă capitole, fiecare având o denumire care justifică atât titlul volumului cât şi catrenele pe care le include: „Oable şi oarbe, da-nghimp parcă-s coarbe” (N-are şi ciparea tâlcul ei? – „Nu mai pot dormi de grija noastră. / Iată-l, portofelul digital, / Nu cumva, în viaţa-ne buiastră, / Să sărim mecanic de pe cal.”); „Nu au căzânzii cum să mai continue” (Specific mioritic – „La cârmă – doar minţi ilustre?/ Conştiinţa să ne mustre? / Magic plai cu nunţi şi hore, / Cum s-ajungi tu Singapore?!”); „Le frige bărbia onor ironia” (În romgleza ta gândire – Când o sfătuieşti „s-aplice” / Ori, pe dânsul, „să-şi asume”, / Nu uita să pui, amice, / Lângă verb – şi ce anume.”); „Ce mare-i grandoarea s-accepţi persiflarea!” (Preţul carburantului – „Preţul vrei să ştii care-i corect? / La rafinărie-i ăsta, nu la pompă! / Cei deştepţi îl umflă pe traiect, / Ba şi statul cu faimoasa-i trompă.”); „S-o doară pe-o brută – astupuşul de plută” (Cruce pe remaniere – „Premier dulceag ca mierea. / Pe miniştri-i-ncântă ştirea: / „Nu mai fac remanierea, / Că se-apropie rotirea.”); „Nici dopul de soc nu îi doare deloc?” (Fierul cât ar fi de tare – „Să-l îmbraci şi-n zale, / Ştie fiecare / Că rugina moale / Roade fierul tare.”); „Loviţi toţi cu sare cam pe unde-i doare” ( Avuţie – „Omul ştie: - o meserie / Valorează o moşie, / Dar şi gâtul, la beţie, / Preţuieşte cât o vie.”); „Arşi cu piper cam pe – vai! – fesier” (Din frumos frumos răsare – „Frumuseţea e la om / Precum floarea e la pom, / Floarea când s-a ofilit, / Frumuseţea a rodit.”); „Combat între floretişti octogenari” - un capitol în care câţiva colegi îi transmit urări cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Răspunsul lui Nicolae Mătcaş este pe măsură: „Nu-s Matusalem, dar iată / Ca să-l schimb şi eu aş vrea / Nu de şapte ori – o dată, / După care… -om mai vedea.”
Nu toate catrenele lui Nicolae Mătcaş provoacă râsul, însă un zâmbet cu subînţeles tot produc, semn că pot fi considerate şi pertinente meditaţii. Merită reţinut un punct de vedre al academicianului Mihai Cimpoi: „Nicolae Mătcaş, luptătorul de pe baricadele renaşterii basarabene, recurge la mijloacele mai speciale ale publicisticii lirice, urcând rapid scara discursului de la simplul comentariu evenimenţial la blestem, diatribă şi „reducere la absurd” comicologică. Duritatea şi încrâncenarea satirică fac casă comună cu suavitatea şi „sfinţenia” sentimentelor erotice”.
Creaţiile lui Nicolae Mătcaş nu sunt apreciate de epigramiştii consacraţi care, fie vorba între noi, au şi ei o vârstă şi nu prea au grijă ca din urmă să mai vină câte un tânăr. Nu o fi epigramist sută la sută şi nici multe dintre catrenele sale n-or fi epigrame, dar „fişe clinice” sunt cu siguranţă. Pe acest considerent trebuie să recunoaştem că Nicolae Mătcaş face cu succes, cum ar zice universitarul Codrin Liviu Cuţitaru, „o poetică a fişelor clinice”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
TREABĂ SERIOASĂ
Oamenii nu-s dobitoace,
Dovedit e de-ani şi ani…
Chiar de lumea multe-ţi face,
Bizuie-te pe duşmani! (FLORINA DINESCU)
TIMPUL ESTE PREŢIOS
Pe soţ nu vreau ca să-l jignesc,
Prin ce afirm de la-nceput:
La dânsul nu mă mai gândesc…
Doar vreme nu am de pierdut! (ELENA MÂNDRU)
UNUI CONFRATE
Afirm că nu sunt supărat,
Iar mulţumirile s-adună;
Mă bucur că m-ai plagiat…
Deci mi-ai găsit o poantă bună! (VASILE LARCO)
CASTITATE
Pătruns de simţul datoriei,
Oricât pe stradă s-ar bârfi,
I-am fost mereu fidel soţiei...
Vecinului de vizavi. (PETRU IOAN GÂRDA)
SCOP ATINS
După două flirturi scurte
Şi vr`o patru-cinci mesaje,
În sfârşit, îi face curte
Cu o firmă de pavaje. (GRIGORE COTUL)
ŢĂRANUL STABILIT LA ORAŞ
Ieşit din lanul de tutun
El îşi doreşte-un trai mai bun
Şi îl găseşte, evident,
Într-un pachet mai fin de Kent… (GHEORGHE BÂLICI)
TRISTĂ CONSTATARE
Azi, cuţitul pentru pită
De la pătura de jos,
Are muchia ştirbită
Fi-ndcă a ajuns… la os! (ION MORARU)
UNUI POET SUPRAPONDERAL
E-un adevăr necontestat
El ca poet nu-i definit
Însă ca om e împlinit,
Dar nu vorbim la figurat! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
PARAFRAZĂ
„De treci codri de aramă”
De departe-auzi jelind
Cioturi – tristă panoramă –
„A pădurii de argint”. (VASILE PREDESCU)
DAMA CU… COPII
O vorbă-nţeleaptă spune,
Un copil e o minune;
Ea, deşi nu-i măritată,
La doi ani e…minunată! (DUMITRU MONACU)
ROMÂNIA, ÎNCOTRO?
Apar mereu la noi schimbări;
Căci toate iau o nouă formă
Şi vin de-a valma cu urmări,
C-avem reformă la ... reformă! (MAX OPAIŢ)
PĂCATUL ORIGINAR
Eterna EVA e ispită,
ADAM, e omul ne-mpăcat,
Dar fi-ndcă inima-i palpită,
Adesea, intră în ... păcat! (MAX OPAIŢ)
UNEI MATERIALISTE
Fiind cu gândul la avere,
Nerăbdătoare, o fătucă,
Aşteaptă , poate c-o va cere,
Că mirele-i bătrân, pe... ducă! (MAX OPAIŢ)
CONSOLARE
Să nu te superi azi, pe mine;
Pe lângă cei ,,plecaţi ", exalţi,
Căci tu, trăi-vei mult şi bine,
În amintirea celorlalţi. (MAX OPAIŢ)
CURRICULUM VITAE
Sunt din stirpea celor care
Oda o ador şi drama,
Mă roşesc de încântare
Când le-nşel cu epigram. (PETRU BĂNEŞTI)
LEGEA SUPREMĂ A EPIGRAMEI
Ne spune etica umană
Că unde-I lege nu-I tocmeală;
Iar încălcarea e fatală
Atunci când legea e… râpeană. (SORIN FINCHELSTEIN)
ULTIMA ANALIZĂ
Au luat la analiză
“Starea ţării”-n Parlament,
Mândri c-am ieşit din criză
Şi intrăm… în faliment! (GEORGE EFTIMIE)
PĂREREA CRITICILOR
Despre muza mult iubită
Care îl inspiră-n artă,
Unii spun că-i adormită,
Alţii că-i de-a dreptul moartă. (ŞTEFAN AL.-SAŞA)
LA PARTAJ
După un divorţ dorit
Soţu-i foarte fericit,
Soaţa însă-i dă-ntâlnire
Să-i mai ia din fericire. (VASILE MANOLE)
CLASEI POLITICE
În forum s-a adunat
Cu sublimă unire
Şi moralei i-a cântat
Veşnica pomenire. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
URĂRI DE ZIUA UNIRII, 24 IANUARIE
Acest an cu bucurie,
Bogăție, armonie,
Cârmaci buni, fără hoție;
Nu războaie, pandemie! (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL: ȘI-A REVENIT (DIN SOMN) SUPERLIGA
Iar cafteli, cotonogeli,
Cu arbitrii îmbrânceli;
De la FRF și Ligă,
Tot o super…mămăligă. (DUMITRU BUJDOIU)
INTERVIU DE ANGAJARE LA CFR CĂLĂTORI
- Cum te-au angajat, Costine,
Ai răspuns la-ntrebări bine?
- Nimic nu m-au întrebat,
Nici de ce-am întârziat. (DUMITRU BUJDOIU)
INFIDEL ȘI LA 70 DE ANI
Tot făcea pe fantele,
Iar soția-l blestema,
Să-i moară amantele;
Dar, i-a murit…altceva (DUMITRU BUJDOIU)
NEGOCIERI LA RĂPIRE
Și, când i-au răpit nevasta,
El făcu oferta asta:
“Vă dau dublu cât vreți voi,
Dar, să n-o dați înapoi. (DUMITRU BUJDOIU)
UN CURENT CANCEL PE PLAIURI MIORITICE?
O mólimă prin urbe îi dă zor:
Dă jos statui - c-ar fi de renovare.
De la mutarea sau dosirea lor
Nu-i doar un pas pân-la anihilare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI-O LIMBĂ-AR VREA SĂ URCE-N FURCI RUSCISMUL
Cu papion să-ți vină-n grai, în frac,
E tot străin: hunism sau vandalism,
Darmite-un odios sadist ruscism…
Nu l-ai lua deodată în mazdrac? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MEDIATORII NOȘTRI
NU-ȘI MAI BAT CAPUL DE INTRAREA ÎN SCHENGEN?
Și-au pus neliniștea-n cotruță:
Intrarea, -n fond, ni se cuvine.
Și stau cu sacii în căruță,
Crezând că de la sine vine. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ROTATIVĂ COMBATIVĂ
În ring – tragedii și drame,
Dar nu-s țintele mistére,
Căci se bat nu pe programe,
Se mardesc pe ministere. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SACRIFICII PENTRU BINELE POPORULUI?
Dacă spre-al țării bine se-angajează,
De ce-n guvern se dau lupte tăioase
Nicicum pentru direcțiile de bază,
Ci doar pe portofoliile bănoase? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGĂTURĂ CU GAFA UNUI BOSS DIN JUSTIȚIE
Toată pasărea se știe
Că pe limba dânsei piere
Când aceasta, din prostie,
Înaintea minții mere. (LERU CICOARE)
CEA MAI ÎNȚELEAPTĂ DECIZIE
Când pune-un șef de instituție
Onoarea ei la grea-ncercare,
Nu-i cea mai logică soluție
Să-și dea demisia de-onoare? (LERU CICOARE)
UN DISPERAT CUMPĂRĂTOR DE ILUZII
Își cată, la proces un hoț, inept,
Iluzia că fi-va achitat.
Un tribunal îți poate da un drept,
Dar nu verdictul că n-ai plagiat. (LERU CICOARE)
GRIJĂ DE SĂNĂTATEA TA
Pulpa, oul s-au scumpit, cârnatul?
Nu mai poți să-ți cumperi unt, lactate?
Nu vezi că de grijă-ți poartă statul?
Nu mai suferi de obezitate! (LERU CICOARE)
VIAȚĂ LEGATĂ CU AȚĂ
Roți de tren ce patinează,
Zbatere-ntre flux - reflux.
Alimentele de bază
Au ajuns astăzi … de lux. (LERU CICOARE)
IAR NE LĂSĂM PE TÂNJALĂ?
Cum lucrurile se mișc’ alene,
Se-nfurie și moș Ion:
„Dar poți să intri-n Schengen, nene,
Sporovăind la telefon?!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU POT DORMI DE BUNĂSTAREA SENIORILOR
Parcă n-ar fi fost destul
Că inflația-i cât splaul:
Statul nostru, nesătul,
A mărit și TVA-ul! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ODĂ FERMIERULUI ROMÂN
Munca proprie ni-i binefacere.
Suflul râvnei bate blazna somnului.
În Grădina vie-a Maicii Domnului
Ne vrea cine-o piață de desfacere? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ATENȚIUNE LA TREN(D)!
Că fuge lumea ca de ciumă-afară,
Nu vă cutremurați când vă treziți?
Curând, prea poate, -ați mai avea o țară,
Nu și pe cine să ocârmuiți! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DESZĂPEZIRE ÎN TOI
Nu-i zare-n jur de fulguíre?
Nu d’aia curg în țara toată
Contacte de deszăpezire
Ca-n iernile de altădată? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
POLITICIAN ȊN CAMPANIE
Să-l aleagă lumea toată,
Multe diplome şi-arată.
Spune lumea (e scorţoasă!):
„N-are şapte ani de-acasă!” (ADRIAN TIMOFTE)