Volumul al II-lea al cărţii scrise de Nicolae Mătcaş, „Cartuş & Revolver: sare şi piper – delicii apigram(at)ice” /Editura „Pim”, Iaşi, 2022), continuă tonul pe care l-am descris prin referirile la volumul I (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 225).
Citind itinerarul biobibliografic al acestui autor, găsesc inspirată referinţa de pe coperta a IV-a, semnată de Vasilica Grigoraş: „Dacă geniul ar purta chip de om, gândul ne-ar duce la românul Nicolae Mătcaş, care a acumulat cunoştinţe, informaţii şi experienţe şi le-a canalizat spre un singur ţel: slujirea aproapelui, a neamului şi a limbii române. Dacă modestia ar avea chip de om, ar fi aidoma şi ar purta numele profesorului Nicolae Mătcaş. Dacă frumosul ar avea chip de om, nu ar arăta altfel decât sufletul poetului Nicolae Mătcaş. Dacă iubirea şi dăruirea ar avea chip de om, ele ar fi întruchiparea omului de stat Nicolae Mătcaş. Este o personalitate de rang înalt în ierarhia valorilor neamului. Este alchimistul care a descoperit metale preţioase în marea şi pământul limbii române, literaturii şi culturii, supranumit „îmblânzitorul de cuvinte”. Pentru a avea acoperire cele spuse de Vasilica Grigoraş şi alţii precum Mihai Cimpoi, Victor Crăciun, Galina Martea, Tudor Opriş, Vlad Pohilă, Adrian Dinu Rachieru, Aureliu Goci sau Nicolae Dabija, voi extrage câteva date din itinerarul biobibliografic al lui Nicolae Mătcaş.
Născut la 24 aprilie 1940 la Crihana Veche, judeţul Cahul, Regatul României, Nicolae Mătcaş este lingvist, publicist, poet, om de cultură şi de stat. A urmat studii doctorale la Universitatea din Leningrad, specializarea „Lingvistica matematică, structurală şi aplicată” (1964 – 1967) ca la absolvire să devină doctor în filologie. Nicolae Mătcaş a fost asistent la Universitatea din Chişinău (1962 – 1964), conferenţiar doctor docent (1967 – 1980), decan al Facultăţii de Litere (1967 – 1970), şef al catedrei de Limba şi Literatura Română ((1980 – 1987) şef al Catedrei de Limba română (1987 – 1993), profesor (1990 – 1993) la Institutul Pedagogic din Chişinău, ministru al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova (1990 – 1994), cercetător ştiinţific principal, profesor invitat la Universitatea din Bucureşti, redactor de reviste, expert în probleme de relaţii internaţionale la Camera Deputaţilor din Parlamentul României, expert superior la Ministerul Educaţiei din România.
Nicolae Mătcaş este autor şi coautor, redactor şi coredactor la 30 de manuale, elaborări metodice, dicţionare pentru fiecare tip de învăţământ, a peste 300 de articole, studii ştiinţifice şi ştiinţifico-metodice. Este şi autorul a 20 de volume de poezie (remarcându-se ca sonetist) pentru care a devenit membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova (din 1980), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1999) şi al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2011). Nicolae Mătcaş a fost participant activ la mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni în perioada 1985 – 1989, mai ales la conferirea statutului de limbă de stat limbii române din Basarabia şi la revenirea la grafia latină. În perioada marii bătălii pentru oficializarea limbii române în Basarabia şi revenirea la alfabetul latin (românesc) a scris zeci de articole în periodicele locale.
Acest al II-lea volum e mai omogen, autorul folosind ca instrument bisturiul minţii în exact 1325 de intervenţii chirurgicale asupra prezentului naţional şi internaţional. Pentru a pune în evidenţă acest demers chirurgical, autorul face o inspirată partajare apelând la sufixul „gene” cu înţelesul de „producător de…”. Avem, astfel, „epigrame şi cvasiepigrame” caracterizate după efectul produs: a) SPUMOGENE (232): La noi, ca la noi – „Lumea? -`Mpinsă înainte / De-anumite forţe-oculte. / Un român isteţ la minte: / “Noi – de forţele inculte.”; b) FUMIGENE (213): Ştafeta – pe mâini de nădejde – „Comuniştii-aveau un sos: / Viitorul luminos, / Iară succesorii lor: / Ţară fără viitor.”; c) PIROGENE (201): Greul cel mai greu – „Anevoie-n mediu tern / Să dărâmi, brusc, un guvern. / Şi mai greu, însă,-i să pui / Alt guvern în locul lui.”; d) FRIGORIGENE (192): Avertisment liderului de partid – „Când îţi pui în posturi grele / Doamnele, frumoasele, / Nu uita: tot de la ele / Ai să tragi ponoasele.”; e) ALERGENE (183): An Nou – taxe noi – „Ziceau, de Revelion, / Că le şterg din lexicon. / De Ignat, la câte pun, / Parcă-i pomul de Crăciun.”; ; f) SPASMOGENE (107): Multinaţionalele: cât mai au a ne mai mulge? – „Nu ni-s dragi nu că-s mai multe / Sau n-ar fi naţionale, / Ci că folosesc oculte / Tehnici evazionale.”; g) MIGRENOGENE (197): Cum îşi motivează diriguitorii îngerinţa în justiţie – „Biata, nepărtinitoarea, / Cum se chinuie ea, oarbă! / Noi, deprinşi cu-ajutorarea, / N-o lăsăm să cadă-n barbă.”.
Umorul lui Nicolae Mătcaş mă conduce spre o caracteristică dată de Peter Ustinov care este printre puţinii care au văzut umorul ca un fel comic de a fi serios. Epigramele/cvasiepigramele autorului în discuţie apropie distanţele faţă de cititor tocmai prin cheia civică pe care o evidenţiază. Aş îndrăzni să spun că aceste catrene, marca Nicolae Mătcaş, pot fi încadrate sferei poeziei tranzitive prin insistenţa cu care se apropie de cotidian şi prin colocvialitatea rostirii ca stil: La alt nivel – „Când şi-i vezi, ca-n băcănie, / Miştocari şi puşi pe ceartă. / Drept că din mitocănie / Au făcut acum…o artă.”; Ca după invazia hunilor – „Nu tu bani în vistierie, / Nu tu hoţii-n puşcărie, / Nu căldură-n calorie, / Leacuri nu în farmacie…”; Verticalitate – „Râmă se-ntindea pe jos, / Cântând şefului în sistru, / Dar ce drept şi curajos, / De când nu mai e ministru!”; Lupta dintre elite pentru ieşirea de sub control – „Nu se luptă dracii-ncornoraţi / Cu plebeii şi patricienii. / Cine nu se vor investigaţi? / Magistraţii şi politicienii.”; Când nu-şi aparţine sieşi – „De la mână pân-la gură / Frica minţile îi fură, / Căci nici gura nu-i a lui: / Gura-i a partidului.”
Numărul mare de epigrame şi cvasiepigrame din aceste două volume, peste 2500, denotă o voluptate a zicerii, una câştigată încă din lupta cu „moldoveniştii” Vasile Stati sau Arcadie Dziubinski, cunoscuţi antiromâni. E de apreciat meticulozitatea cu care, probabil, îşi notează evenimentele zilnice, ca apoi să fie supuse pretenţioaselor canoane pe care le presupune epigrama. Eu cred că Nicolae Mătcaş nu scrie pentru a se afla în treabă. El o face ca cititorul să găsească şi gramul acela de morală. Dacă îi citim biografia, opera scrisă, aceste două volume, putem concluziona că Nicolae Mătcaş se află într-o permanentă stare de veghe, un veritabil soldat al românismului.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
LA ZI ANIVERSARĂ:
(Tuturor conducătorilor, care ne-au adus unde suntem)
O-ntrebare necesară,
Pentru verbu’- “a izbândi” :
Ce-aveți de gând cu-astă țară???
( Dacă-aveți cu ce gândi…) (DUMITRU BUJDOIU)
ABILITĂŢI
Să iasă-n faţă mai dihai,
Sunt unii ce de poante-s furi.
Le perie de mucegai
Şi le livrează prospături! (FLORINA DINESCU)
VOCALIZE AFONE
“Falnici” membri din Guvern
La TV mereu se plimbă:
Li ce-ncurcă cifre-n limbă,
Iar limbajul e-un infern. (ELENA MÂNDRU)
ELECTORALĂ
E clar ca Soarele şi Luna -
O spun şi nu-i cu supărare:
Cu mâna lui, întotdeauna
Şi-o face omul la votare. (VASILE LARCO)
FEMEILE NE POT CUCERI
Doamnele frumoase, zvelte
Pricepute-n UNELTIRI,
Când e vorba de UNELTE,
Ne-ameţesc doar din priviri. (MIHAI HAIVAS)
ACTORI CELEBRI SAU DOUĂ LOTURI
Dacă e s-o cred pe-o lele,
De porumbul din dotare
Este mândru Mălăiele,
Dar mai mândru-i Mălaimare.(PETRU IOAN GÂRDA)
DE POST
Deschid agenda mea de post
Și-n rubrica „Păcate”,
La unele bifez – „au fost”,
La altele – „ratate”! (GRIGORE COTUL)
UNUI TRASEIST REALES
Ţi-aş cam da vreo două beţe
Şi te-njur cu mult necaz
Fiindcă ai tu două feţe
Însă n-ai deloc obraz! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CĂDEREA COMUNISMULUI
Comunist plin de bravadă
Când c-o damă-a exersat,
Secera-i stătu năroadă
Iar ciocan nici n-a visat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CANINĂ
Prin ţară, astăzi, poţi să vezi
Pe stradă, zeci de MAIDANEZI
Dar şi, aleşi de cetăţeni,
O droaie de… DALMAŢIENI. (ION MORARU)
SCHIMBARE DE SEX
A fost comis voiajor
Dar a vrut o transformare
Şi de-aproape-un anişor
El e… c-o miss voiajoare! (DUMITRU MONACU)
BĂRBAT PROTEJAT CONTRA SIDA
Moartea face zilnic piaţa,
Cad amici şi companioni;
Lui îi protejează viaţa
Mortul cel din pantaloni. (ION DIVIZA)
CRIZĂ LA DELGAZ
Fiindcă-i criză, mă gândesc
Să urmăresc şi barometrul,
Când stau în casă şi citesc
Aproape zilnic... termometrul! ( MAX OPAIŢ)
BONUS DE SĂRBĂTORI
Vreau acuma ca să fac
Scurt, un simplu comentariu:
Mă furnică la stomac
Fluturaşul ... de salariu ! ( MAX OPAIŢ )
UNUI FECIORAŞ DE BANI GATA
Fiind acasă la părinţi,
Cu banii lor, făcea de toate,
Dar ce îl scoate rău, din minţi,
E... buletinul... , din păcate (!?... ). (MAX OPAIŢ )
UNOR ANTIVACCINIŞTI-ALCOOLICI
Mă gândesc la indivizi,
Care, ziua, la bufet,
Beau şi iau apoi livizi,
Oxigenul la ...,,pachet"! ( MAX OPAIŢ )
ÎNTÂMPLARE DIN CRAMĂ
De-i golită damigeana
Imediat atac budana;
În final devin candriu
Şi-l atac chiar pe…hangiu. (DAN NOREA)
NENEA IANCU
De s-ar plimba azi Caragiale
Prin urbea Micului Paris,
Ar exclama, oprit în cale:
„Dar toate astea le-am mai scris!” (SORIN FINCHELSTEIN
STRĂDUINŢĂ
Că sunt mai proşti concetăţenii mei
Nu-i vorbă-n vânt şi are confirmare,
Dar la scrutin se străduiesc şi ei
S-aleagă dintre toţi… pe cel mai mare! (GEORGE EFTIMIE)
MINIFUSTA
Când pe stradă o zăreşte
Şi oftează-un bătrânel,
Fusta scurtă-i aminteşte
Că şi viaţa e la fel… (GHEORGHE BÂLICI)
ZIUA TORTULUI
Lumânarea de pe tort
Ca inelul de la pom
Consemnează un aport
De vi-ață la un om! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PLANETEI MARTE
Asta-i planeta cu război?
Păi nu mai e așa departe
C-avem aicea lângă noi,
Peste pârleaz, un fel de Marte... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FELICITĂRILOR ELECTRONICE
Eu de Paști, de Mărțișor,
Chiar dacă e-un gest caduc
Mai trimit și-un plicușor
Restul însă... pe Facebook.. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SECURIZĂRII CALCULATOARELOR
Vorbind despre calculatoare
O sigură securizare
E să le lași nefolosite.
Dar cin' rezistă la ispite?... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MÂNCĂRII MERELOR ROȘII
Roșii, parmen aurii.
Pădurețe, toate cele
Le consider bucurii
Însă dacă ai măsele! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ALIMENTELOR PRĂJITE
Ooo, vai de mine, piei, piei drace!
Păi hrana asta te ucide!
La analize puncte face
Colesterol, trigliceride... (ŞTEFAN BAŞNO)
RISCUL TRASULUI DE SFORI
Singurel pe străzi se plimbă
Surd şi taciturn,
Că a tras mereu de limbă…
Clopotul din turn! (VALENTIN DAVID)
EMANCIPARE
Fetele de la liceu
Sunt isteţe, cu tupeu,
La cât de fiţoase îs…
Multe fete însă, nu-s… (VASILE MANOLE)
ÎN LIBRĂRIE
Am observat dintr-o privire
Volumul bardului fălos,
Nu îl vedeam că e subţire,
Dar praful de pe el e gros. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CROCODILUL
Reptiloidul ăsta pare
Un monstru plin de răutate,
Dar poate fi şi omul care
Loveşte crunt într-un confrate! (MIHAI ENACHI)
UN MARE BAI, NUMAI UNII ÎN DUBAI
Lupte mari la Mondial,
S-a ajuns la “cașcaval”;
Dar, se-ntreabă tot melteanu’,
Ce cată-acolo Burleanu? (DUMITRU BUJDOIU)
FIICA VIZIONARĂ, MAMA MIȘTOCARĂ
- Nu vreau stomatologia,
Zi de zi scobești în gură,
E și-o meserie dură;
- Alege…urologia! (DUMITRU BUJDOIU)
CU 20 DOLARI VIZITEZI VILA LUI MARIAH CAREY (Click)
Ca tânăr și-nfigăreț,
O întrebi: ascultă dragă,
Cât crește acest mic preț,
Dacă stau o noapte-ntreagă? (DUMITRU BUJDOIU)
ALERGIE GASTRO-FAMILIALĂ
Eu n-am mai pus murături,
Putina-i goală iarna-asta;
Mi s-a luat de acrituri,,
Mi-ajung soacra și nevasta. (DUMITRU BUJDOIU)
EFECTUL CRITICII DIN MASS-MEDIA
ÎN PERIOADA PREDECEMBRISTĂ
În mass-media străveche,
De pe când cu lupii suri,
O intra ea-ntr-o ureche,
Bárem se luau măsuri! (LERU CICOARE)
PE CÂND ORA GUVERNULUI LA TV?
Pe toți dacă i-a învins
Lipsa de comunicare,
Să ne spună fiecare
Ce incendiu a mai stins. (LERU CICOARE)
EFECTUL CRITICII DIN MASS-MEDIA
ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ
La TV se fac talk-show-uri,
Dau cu tronul de pământ...
Care-s ale lor ecouri?
Vorbe grele spuse-n vânt! (LERU CICOARE)
REALIZATORILOR DE EMISIUNI SOCIAL-POLITICE LA TV
De, n-au timp (și nici dorință!)
Guvernanții să v-asculte...
Niște cópii spre știință
Și-un răspuns – n-au să rezulte? (LERU CICOARE)
MODERATORII DE EMISIUNI ÎN DIALOG CU
MEMBRII EXECUTIVULUI ȘI REACȚIA TELESPECTATORILOR
Întrebările spinoase
Cum mai știu să le-ocolească!...
Dogorâți-i pân-la oase:
Nu mai vrem să ne prostească! (LERU CICOARE)
UN BAMBILICI CU PROCENTUL DE CREȘTERE A PENSIILOR
Servanții noștri joacă bambilici:
Dă unul zece, altul – doisprezece,
Dar datul ăsta cum să-l mai explici
Nici unul când inflația n-o-ntrece? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN PROCENT MAI MIC, MAI MARE?
BĂTĂLIA-I PE-NGÂMFARE!
„Vom alege media:
Nici pe-a mea și nici pe-a ta!”,
Și-au zis boșii-n harța nouă
Și au rupt pisica-n două. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE NU SE COMPARĂ MAJORAREA SALARIILOR/PENSIILOR
CETĂȚENILOR DE RÂND CU ALE
POLITICIENILOR, DEMNITARILOR, PRIMARILOR?
Se bat în piept, mari binefăcători
De grija pentru gloata electivă,
Când speciala-i de vreo șase ori
Mai mare decât cea contributivă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
REVOLTA PENSIONARILOR DE RÂND,
DE GRIJA CĂRORA MOR GUVERNANȚII
Dar este-o lege sfântă-a indexării,
În loc să mozoliți procentul timp de-un an.
De ce n-o respectați, aleși ai țării,
Și ne-aburiți de majorare-n van?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CU GLAS MIEROS UMEZIND
SUFLETELE BUNICUȚELOR ȘI ALE SENIORILOR
Greu să pricepi: ministru al protecției
Sau, mai degrabă, meșter al injecției
De ser și aburire că le-a unge
C-o creștere – inflația s-alunge? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DECISIVĂ NU E DIHOTOMIA „STATE MARI/PUTERNICE – STATE MICI/SLABE”
Chiar fondatorii Uniunii,
Semnând vestitele tratate,
Au pus la baza fuziunii
Principiul de egalitate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIN EVUL MEDIU TIMPURIU
NOI ȚINEM SPAȚIUL SCHENGEN VIU
Dac-am fost și-n Evul Mediu
Noi - atleți creștinătății,
Chiar să nu găsim remediu
Spre-a sta zid duplicității? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
IZOLATE-N EUROPA, ECHIPELE SPORTIVE RUSEȘTI INTENȚIONEAZĂ
SĂ SE RETRAGĂ ÎN PUSTA ASIATICĂ
Dacă tot retrageți sportul
Înspre Asia străbună,
N-ați lua, cu tot efortul,
Și armata împreună?? (NICOLAE CRIHĂNEANU
ÎN NUMELE RESPECTĂRII EGALITĂȚII DE GEN
O fire nu, cât de rebelă,
Realitatea n-o ignoră:
Vom spune „doamnă colonelă”
Sau, după rang, „doamnă maioră”! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NU NUMAI CA PRINCIPIU,
CI ȘI PRIN PROPRIUL COMPORTAMENT
Egalitatea, că-i de sex,
Etnie, rasă sau credință,
Un gest de șef, cât de reflex,
N-ar fi s-o dea drept cuviință? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RETROSPECTIVĂ POLITICĂ
Realizare P.N.L.
Că la scos pe P.S.D.
Scopul este cam asa:
Să aibă unde-l băga. (ADRIAN TIMOFTE)
ALIANŢA P.S.D.- P.N.L.
P.S.D. e sus şi tare
Că-i băgat la guvernare.
P.N.L.-i norocul lor
Că îi bagă unde vor. (ADRIAN TIMOFTE)
DRAGOSTE FALSĂ
Dragostea şi fericirea
Nu se cumpără cu bani...
Dar cu bani cumperi ,,iubirea,,
Şi la nouazeci de ani ! (IOAN TIMOFTE)
ŞI LENEA POATE FI DE LEAC
Când nu prea ai chef de muncă
Să nu faci nimic ţi-ar place...
Stai frumos întins prin luncă
Şi să vezi ce bine-ţi face...! (IOAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)