Cred că am mai spus-o cândva: sub aparenÅ£a unei obiectivităţi declarate, epigramiÅŸtii, în fapt, sunt niÅŸte subiectivi irecuperabili. Din pixul lor curge o otravă plăcută pe care o administrează cu o plăcere  fără margini celor care pică în Å£esătura lor ideatică.

Dacă le-a intrat lor în cap că o categorie umană are un defect, aÅŸa rămâne, nimic nu-i mai întoarce, nici măcar evidenÅ£ele. Iau defectul,  îl supun talentului personal apoi îl ascund la adăpostul unei cărÅ£i. Cei care citesc partea a doua a “Locului de dat cu… epigrama” găsesc creaÅ£ii semnate de Nicolae MătcaÅŸ, Leru Cicoare ÅŸi Nicolae Crihăneanu. 

CITEȘTE ȘI: "Incendii în două cimitire din judeÈ›ul BotoÈ™ani, au intervenit pompierii de urgenÈ..."

 

PuÅ£ini ÅŸtiu că ultimele două nume nu sunt altele decât pseudonimele primului.   Astfel că de la Nicolae MătcaÅŸ primesc  două volume (I ÅŸi II) din “CartuÅŸ & revolver: sare ÅŸi piper – delicii epigram(at)ice” (Editura “Pim”,IaÅŸi, 2022), în care  autorul se lasă descoperit ca fiind un mare obiectiv, subiectivul  rar găsindu-ÅŸi locul. Lăsându-se provocat, Nicolae MătcaÅŸ spune despre creaÅ£iile sale în patru versuri:  „Catrenele mele cuprind, în mare,  fapte ÅŸi evenimente reale alarmante la zi peste care nu poÅ£i trece indiferent, ele referindu-se la  vâltoarea vieÅ£ii cotidiene cu dornele, neplăcerile, necazurile, durerile ei, acestea reclamând, dacă nu poÅ£i fi indiferent, o luare de atitudine civică de sesizare, indignare, combatere, respingere; nu toate sunt haz de necaz, jocuri de cuvinte, luare în băşcălie; nu toate se pretează, vreau să spun, la ironie, umor, poante, drept pentru care eu însumi mă jenez să le numesc epigrame, apelând la substitute mai puÅ£in pretenÅ£ioase gen „catrene”: alergene,  migrenogene, spasmogene, frigorigene, fumigene,  spumogene, pirogene etc.”

Volumul I, pe care  îl punem în discuÅ£ie acum, conÅ£ine nici mai mult, nici mai puÅ£in decât 1330 de creaÅ£ii repartizate  pe patru capitole de strigături ÅŸi epigrame: cu-mpuÅŸcături cu sare ÅŸi piper (I), cu înÅ£epături de inimă (II), cu trei piÅŸcături de purici (III)  ÅŸi cu muÅŸcături de paing (IV).  Având ca teme  întâmplările pe zile oferite de politicieni, guverne, ministere, preÅŸedinÅ£i, Strasbourg, Bruxelles, instituÅ£ii  etc., toate din matricea sa spirituală sau din afara ei, textele volumului fac din Nicolae MătcaÅŸ un veritabil diarist, unul pe care l-aÅŸ încadra  unor caracterizări făcute de Eugen Simion. 

Cu aceste catrene ale lui Nicolae MătcaÅŸ mi se confirmă o idee dintr-un poem scris de Monica Pillat  prin care dădea să se înÅ£eleagă că atunci când ne aÅŸezăm în fotoliu sau la masă să citim, în fapt plecăm de-acasă  prin toposurile propuse de scriitor într-o libertate totală, fără nici un fel de opreliÅŸti. Asta face Nicolae MătcaÅŸ,  Å£inteÅŸte ca  aceste catrene să ne prezinte lumea din jurul nostru, una dintr-o proximitate palpabilă, evidentă, oferindu-ne un inepuizabil  material de reflecÅ£ie:  Nesătulul – „Ivan Putincă – mintea-n loc să-Å£i steie! / Nu-i ca Turbincă: votcă, drog femei. / Lui nu-i ticneÅŸte-o singură Crimee! / Lui nu-i ajung o sută de Crimei!”; De la Est spre Vest – „Când ne-a strâns  în chingi urgia, / Ne vorbeau de-un vest sălbatic, / Dar, de când cu slobozia, / Estu-i chiar mai sângeratic.”;  Referendumul despre familie – „Întreprindere futilă, / Două lumi – aceeaÅŸi spangă: / Fâsâit de-al lui Dan(d)ilă, / Sfârâiac de-al lui moÅŸ Creangă.”;  Guvern nou, năravuri vechi – AÅŸ! S-aducă echitatea. / Ne-ngrozesc cu-austeritatea: / Noi – să strângem gros cureaua, / Ei – să-ÅŸi umple teÅŸchereaua.”  O a doua observaÅ£ie ar fi aceea că Nicolae MătcaÅŸ extinde proprietăţile spaÅ£iului mioritic ÅŸi în afara graniÅ£elor lui.

Åži în UE  e prezent aproximativul,  „liderita” îÅŸi face de cap  ÅŸi-n America,  minciuna propagandistică circulă de la un punct cardinal la altul, circ electoral  e   ÅŸi în  ţările cu pretenÅ£ii democratice,  fanfaronada diplomatică  gen Ungaria sau Rusia este peste tot,   iese tot mai mult în evidenţă rugina mentală a ÅŸefilor de state, ca să  enumerăm câteva dintr-o vastă listă a poetei Petra Vlah: Chinezii ÅŸi noi – „Construiesc chinezii pân-la cirus / (De departe mezi, persani sau parÅŸi) / Noi spitale anticoronavirus, / Noi – măcar o sală pentru arÅŸi.”; Charles  - în Harghita – „El prin munÅ£i ducându-ÅŸi veacul, / Îi călcase hoÅ£ii cula, / Cât pe ce să dea de dracul… / Doar e rudă cu Dracula.”;  FrancheÅ£e – „Baroneasa frau von Brengen, / Luntre între „nu” ÅŸi „da”: / „Unii v-ar pupa în Schengen, / AlÅ£ii mai nu v-ar mânca”; La pescuit în apele lacului Belina – „Ne-ar plăcea să pescuim, / Dar am vrea, întâi, să ÅŸtim /  Dacă e vreun sâmbure / De ce apa-i tulbure.”;

Nicolae MătcaÅŸ  are ÅŸtiinÅ£a de a deosebi  pe omul de stat ÅŸi pe cel  politic de tagma politicianiÅŸtilor,  a celor care  completează marea masă de oportuniÅŸti. Pe aceÅŸtia din urmă  îi  supune tirului  său, mai ales atunci când au preocuparea de a-ÅŸi urmări doar interesul lor, caută să se afle ÅŸi ei în treabă,  nu-i interesează  problemele de ordin general, nu se racordează la imperativele timpului: Referendum – „Portofel ÅŸi portofoliu - / Le cam confunda. - `Ntr-o zi / I-au pus stavilă: - Å¢i-o fi! /  Åži l-au dat jos din fotoliu.”; Răfuială cu reformatorii – „Iezii tineri, grupă mică, / Au cerut o reformică. / Lupii suri, o haită mare, / I-au extras ca pe-o tumoare.” ; Incompatibilităţi – „E la greu ÅŸi la nevoie, / Doar că ÅŸeful nu-l înghite. / El, iar,tot nu-i intră-n voie / Åži-au ajuns azi la cuÅ£ite.”;  Congres extraordinar de partid – „Surle, trâmbiÅ£e: Congres,/ Åžeful – critici, teze, ghes./ Cum la toÅ£i le-a dat un sfârc, / Cei vizaÅ£i n-au zis nici mârc.”; Disciplină de partid – „Ca un cal avu să tragă, / De-ajunsese o mârÅ£oagă. / N-a vrut să mai tragă-n ham,  / I-au ÅŸi dat un vot de blam.”

Prin cele 1330 de catrene, multe cu vizibile calităţi de epigramă, Nicolae MătcaÅŸ face un voit joc al alternanÅ£elor dintre comic ÅŸi sobru, cu o perceptibilă dominaÅ£ie din partea  celui de-al doilea. DeÅŸi aflate în contradicÅ£ie, ambele sunt modalităţi de cunoaÅŸtere a naturii realităţii.  Acest prim volum e mai mult decât o tratare sociologică a nesfărÅŸitului carnaval românesc, european ÅŸi chiar mondial, e o imensă formă de conoaÅŸtere prin ceea  ce filosoful TerrY Eagleton  crede că putem surprinde lumea:  „neîncetata ei creÅŸtere, decădere, fertilitate, mutabilitate, renaÅŸtere ÅŸi reînnoire, timp în care subminează dubioasele scheme eterne ale ideologiei oficiale”.  Dar asta nu înseamnă că  nu se  zâmbeÅŸte la multe creaÅ£ii ale lui Nicolae MătcaÅŸ. (VA URMA)

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ROMÂNII ÅžI LIMBA

Analizând acest aspect,

Am concluzionat mereu:

Chiar de ne exprimăm correct

Ne înÅ£elegem tot mai greu… (FLORINA DINESCU)

 

EXCEPÅ¢IE

Urăsc violenţa umană,

Dar pot accepta chiar ÅŸi trocul –

Riscând a primi o dojană –

Doar când mă loveÅŸte norocul! (ELENA MÂNDRU)

 

SOÅ¢I ÅžAHIÅžTI   

Cearta trece precum valul,
Åžahul li-e un sfetnic bun,
Căci ea zilnic sare "calul"
Iar el umblă de nebun! (VASILE LARCO)

 

TESTAMENT
Statuia mea pe roib călare
S-o  amplasaÈ›i în gura văii,
Dar nu o dăltuiÈ›i în sare
C-or  năvăli pe ea lingăii! (VASILE LARCO)

 

 

OFERTÄ‚ GENEROASÄ‚ 

Dau slujbă, masă şi-adăpost
Chiar daruri, zeci ÅŸi sute,
Acelui ce-mi va face rost
De-o soacră şi-o soţie... mute! (MIHAI HAIVAS)

 

OPTIMISM 

Ce spun acuma nu sunt teze
Privind iubirea omenească:
Cei ce trăiesc, făr'să viseze,
Există fără să trăiască! (MIHAI HAIVAS)

 

 

PEÅžTERA MUIERII

Fără stalactite,

Bine epilată,

Dar şi parfumată,

Te uimeÅŸti ce-înghite! (MIHAI BATOG –BUJENIŢĂ)

 

ROTIRI POLITICE

AÅŸa cum tot omul ÅŸtie

Pe a vieţii scurtă scenă

După o ciumă roşie,

Apare-o febră galbenă! (MIHAI BATOG –BUJENIŢĂ)

 

CHESTIUNE DE AMBALAJ  

Sunt om bătrân - dureri acute
Mă trec prin fiecare os,
Dar spun că sunt la senectute,
Că parcă sună mai frumos. (PETRU IOAN GÂRDA)

 

SFAT PENTRU UN AMIC    

Fii mai tandru cu nevasta,
N-o jigni-n zadar,
Nu-i mai zice că e proastă!...
Åži aÅŸa e clar. (ION DIVIZA)

 

MIOARA, ROMÂNCA PITOREASCÄ‚

Femeie minunată

Din plin dotată

C-un picior… de plai

Åži-o gură… de rai! (DUMITRU MONACU)

 

UNEI INCULPATE

Judecătorul, la anchetă,

A întrebat-o: câÅ£i ani ai?

Iar dânsa i-a ÅŸoptit, discretă:

Dar dumneata, cam câÅ£i îmi dai?! (ION MORARU)

 

SOÅ¢IEI, DUPÄ‚ 20  DE ANI

Când m-ameÅ£i, într-o rotire,

Parfumul diafanei rochii,

Ne-am înÅ£eles dintr-o privire…

Åži toată viaÅ£a ne-am scos ochii. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN GRADINA DOMNULUI!

              ( Paradox )

Grijile sunt foarte mari;

Însă-n limita ,,OGRÄ‚ZII",

CÂINII sunt comunitari,

OAMENII, în schimb, ... ai străzii!  ( MAX OPAIÅ¢ )

 

 

STATISTICÄ‚ DEMOGRAFICÄ‚

Cu populaţia-n scădere,

În ÅŸcoli, absenteismul creÅŸte;

Dar, scapă unii din vedere,

C-atuncea, lumea se-nmulteÅŸte ! ( MAX OPAIÅ¢ )

BLACK FRIDAY LA JUSTIÅ¢IE

Fiind chemată la proces,

Marcată de emoţie,

Cu avocatul s-a-nţeles:

VERDICTU-i la ... promoţie! ( MAX OPAIŢ )

 

 

UNUI EPIGRAMIST-PESCAR

N-am văzut epigramist,

Care, ca pescar, se lasă

Stăpânit, tăcut ÅŸi trist,

Că nu-i pică poante-n ....plasă! ( MAX OPAIŢ )

 

POLITICÄ‚ EXTERNÄ‚

E admirat din cale-afară

Că-n vizite făcute, (zeci),

Se luptă straÅŸnic pentru Å£ară…

Să aibă-n lume-un loc de veci! (GEORGE EFTIMIE)

 

CÄ‚LCÂIUL LUI AHILE

S-a studiat problema ani de zile

C-un rezultat destul de curios,

Că la barbaÅ£i călcâiul lui Ahile

Cu siguranţă nu-i aşa de jos. (VASILE MANOLE)

 

CU CÂNTEC

Cum în sat e nuntă mare

Cu puhoi de maneliÅŸti,

A dat popa dezlegare…

La vreo trei recidiviÅŸti! (VALENTIN DAVID)

 

SOÅ¢UL CONCILIANT

Nevrând să am scandal în bloc,

Cedez soţiei, n-am reţineri;

Chiar soacrei i-aÅŸ ceda…un loc

De-am arvunit la Sfânta Vineri, (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ÎNTÂMPLARE DIN CRAMÄ‚

Tare-s supărat, măi tată,

Şi pe viaţă am o boalăăă,

Căci hangiÅ£a-I îmbrăcată

Iară damigeana… goalăăă! (DAN NOREA)

 

 

UNEI ÅžEFE

Figurativ, la mulţi le-o tragi,

Mai mult la cei ce nu-Å£i sunt dragi,

Ştiind că dragostea e opiu,

AÅŸ vrea ÅŸi eu un pic… la propriu! (MIHAI ENACHI)

 

OF! OF! OF!

Anii au trecut ÅŸi sunt bătrân,

Cu sănătatea o duc greu.

Apa trece, pietrele rămân,

Se plânge azi rinichiul meu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ZIUA ABSURDULUI

Eee, cum mama dracului,

Doar o zi absurdului?

Pe pământ daco-roman

E un fapt cotidian! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA VICTIMELOR TRANSGEND

Să mă ierte Dumnezeu,

L-a mâncat în... curcubeu

Să îÈ™i schimbe „jucăria”?

E prea scumpă lenjeria?... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA „MERGI LA PLIMBARE”

UÈ™or de zis „Mergi la plimbare”

Dacă stai bine pe picioare,

Dar când picioarele te lasă

Mai bine stai la tine-acasă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CICÄ‚ AZI E ZIUA FIBONACCI

Cu numerele Fibonacci

ÎÈ™i face melcul adăpostul

Și tot așa, aplaudacii

ÎÈ™i tot lărgesc în viață „rostul”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

 

ZIUA CELEBRÄ‚RII TALENTULUI TÄ‚U UNIC

Cum adică, UN talent?

Păi eu sunt omnipotent!

Cel mai mare, pot să zic,

E că nu prea fac nimic... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA LISTEI DE CUMPÄ‚RÄ‚TURI

La cifrele din galantar

Mi-ajunge, pentru „inventar”

(Așa, ca să nu fiu confuz...)

Biletul de autobuz! (ÅžTEFAN BAÅžNO)

 

BANCURI  RITMATE de CONSTANTIN MANEA

PROVOCARE:

- Un bețiv

Mă întărâtă…

- Cu motiv?

- Nu, cu o bâtă! (CONSTANTIN MANEA)

 

RECLAMAÈšIE:

- Veniți, domnule sergent,

Să vedeți un indecent

Care s-a suit în tei

Și-l insultă pe Grivei! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

LA MARE:

Soaţa-i spune cu emfază:

- Vezi? Apa mă-mbrățiÈ™ează…

- AÈ™a-i ea, apa de mare…

Toți o știu ce prost gust are! (CONSTANTIN MANEA)

 

TEMERE:

Când ea-i propuse un oral,

A stat, timid, la îndoială:

- Ar fi ceva original…

Dar dacă ea e canibală? (CONSTANTIN MANEA)

 

CADOUL:

- De-mi întinzi un degeÈ›el,

O să-ți pun pe el un dar.

- Vai ! Mi-ai cumpărat inel?

- Èši-am luat un degetar! (CONSTANTIN MANEA)

 

OCUPAÈšIE:

- Dragă, ai un soț model

Şi observ că-i bărbat bine.

Dar cu ce se-ocupă el?

- Ca de obicei : cu mine! (CONSTANTIN MANEA)

 

CULINARÄ‚:

- Ce se-ntâmplă, draga mea?

Doar tocană-mi dai la mese...

- Aș găti şi altceva,

Însă tot tocană-mi iese! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

HOTÄ‚RÂRE:

Văzând că munca o suspendă,

I-a zis soția iritată:

- Îmi dau terenul în arendă,

De nu-Å£i mai bagi plugul  o dată! (CONSTANTIN MANEA)

 

NELÄ‚MURIRE:

Pe tipa aia, vă spun drept,

Eu cu privirea o mănânc,

Dar nu știu : are păr pe piept

Sau decolteul i-i adânc? (CONSTANTIN MANEA)

 

ȘOFERUL SI AUTOSTOPISTA:

O tânără îi zice lui:

- Nu mă luaÈ›i până la Vaslui?

- Te iau ÅŸi până la Călan,

Dar cine șade la volan? (CONSTANTIN MANEA)

 

REZOLVARE LA ZOO:

Urla Petrică, preșcolarul:

- Aș vrea să călăresc măgarul!

Iar mama lui striga: - Bărbate,

Ia cară-l pe băiat în spate! (CONSTANTIN MANEA)

 

CONFIRMARE:

- Eu m-am culcat cu blonda asta,

Dar constatat-am, din păcate,

Că tot mai bună mi-e nevasta.

Mă crezi, vecine? – Ai dreptate! (CONSTANTIN MANEA)

 

 

VESTE:

- Veste bună vă dau vouă:

Vine tata de la bar!

- Zău? Pe care trotuar?

- Cum pe care? Pe-amândouă! (CONSTANTIN MANEA)

 

INFORMARE:

- Ce e nou? Zi-mi la iuțeală!

- Nevestica mea mă-nÈ™eală…

- Te rugasem eu, măi frate,

Ca să-mi spui o noutate…(CONSTANTIN MANEA)

 

SECRETUL:

- Te rog să-mi spui: Care-i secretul

(Întreabă una din femei)

Ce folosești la șters parchetul?

- Pe soțul meu, de obicei! (CONSTANTIN MANEA)

 

INTÂLNIRE NOCTURNÄ‚:

- Vino, mândro-n parc un pic!

- Nu vin, dragul meu vecin…

- Hai, că n-o să-ți fac nimic!

- Păi, atunci la ce să vin? (CONSTANTIN MANEA)

BOMBARDAMENTELE RUSEȘTI ASUPRA UCRAINEI

AU LÄ‚SAT ȘI RM ÎN BEZNÄ‚

S-a convins RM că, -n mare,

Totu-i relativ și sferic:

Ieri din Mosc venea lucoare,

Azi de-acolo – întuneric. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

COMEDIANÈšI RUȘI JUCÂNDU-I FESTA LA TELEFON

UNUI PREȘEDINTE DE STAT DIN UE

Nu e greu să-ți reprezinți

Clovni prostind pretinși giganți

Când atâÈ›ia preÈ™edinÈ›i

Au fost buni comedianți. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

TOÈšI NE VOR ÎN SCHENGEN,

ÎNSÄ‚ FIECARE NE PUNE CONDIÈšIILE SALE

Plaiul românesc li-i drag

Tuturor: mai vechi, mai noi,

Dar ne pun picioru-n prag

Și secuii de la noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CARE-O FI SUBTEXTUL?

Olandeza frau van Drengen

Știm că nu ne vrea în Schengen,

Dar AústrÄ­a – tărăboi! -,

Ea ce-o mai vrea de la noi?? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN AJUN DE DECIZIE

De Ignat, când sólii, clasic,

Și-au accelerat sforțarea,

Președintele, socratic,

Netezește neintrarea. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN LOC DE PANOURI FOTOVOLTAICE

ȘI ALTE PROIECTE TEMEINICE– RABLA LA LEDURI

Fug în jurul cozii-n cercuri,

Simulând gesturi bonome,

Inventând Rabla la becuri,

Nu programe econome. (LERU CICOARE)

 

SÄ‚ N-O PÄ‚ÈšEASCÄ‚ ENEL CA PETRICÄ‚ DIN POVESTEA CU LUPUL

Un Petrică-amenința:

„Vine lupul!” Nu venea.

Ar fi bine și ENEL

Să n-o pață ca și el. (LERU CICOARE)

 

PE RUINELE OPERATORULUI CFR-MARFÄ‚

SE INSTALEAZÄ‚ NOUA FIRMÄ‚ „CARPATICA SA”

Lesne scapi de un datornic:

Îl înlocuieÈ™ti cu altul.

Să plătească o fi dornic

Datoria cine? Statul? (LERU CICOARE)

 

ÎN CENTRUL ATENÈšIEI – BUNÄ‚STAREA CETÄ‚ÈšENILOR

Luni de zile ne-ntrerupt vorbeau

Despre cifre goale și procente,

Iar acum ne spun că perorau

Doar de cei săraci eminamente. (LERU CICOARE)

 

PROFILACTICÄ‚ ÎMPOTRIVA CORUPÈšIEI NUMAI PENTRU VAMEȘI?

Polițiștii de la vamă

Sunt plimbaÈ›i prin închisoare

Să-È™i sădească-n sânge teamă.

Demnitarii pe când, oare? (LERU CICOARE)

 

ACTIVITATE COTIDIANÄ‚ POMPIERISTICÄ‚

Nu perspective, viziuni globale,

Proiect de țară, ținte, viitor.

Lansăm truisme, inventăm zăbale,

Cârpim din mers o pană de motor... (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CU OBSTINAÈšIE DE APÄ‚RARE A UNUI SECRET DE STAT

NU NI SE COMUNICÄ‚ MERSUL REALIZÄ‚RII PE ETAPE

A ANGAJAMENTELOR ASUMATE PRIN PRRM

Croiu-a fost È›inut în taină

Al PNRR-ului,

BáÈ™ca o,-n genune, traină:

Traducerea-n fapt a lui! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ÎNAVUÈšIRE TOT PE GHEBUL CELOR SÄ‚RMANI

Neschimbând know-how-ul, păsul, stilul,

Companíile noastre, ca în sport,

Și-au dublat, triplat, n-plat profitul,

Făr’ a divulga prin ce efort. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

INDEXAREA PENSIILOR NU ACOPERÄ‚ INFLAÈšIA,

IAR OFICIALII VORBESC DE   ...MAJORARE

Indexării – zece È™i ceva,

Când inflaÈ›ia-i spre douăzeci,

Să-i zici majorare, nu cumva

E o cacealma pentru zevzeci? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

NICI BÚNI NU-I, NICI CELE ICRE NEGRE...

C-un bol de icre negre ne-ndopa

Mamaie ieri. Și noi – ce È›ipete

Că nu mai vrem! Iar astăzi ce n-am da

Pe-un tas cu icre, chiar de   ... vinete! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

 

DOI MEDICI BÄ‚TRÂNI,

un neurochirurg și-un ginecolog

Se reîntâlnesc cândva,

Și-È™i povestesc din trecut:

- Mii de creiere-am văzut…

- Bă, poÈ›i vorbi È™i de-altceva? (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FOTBAL:

BURLEANU ȘI ANTRENORUL SE ÎMBATÄ‚ CU APÄ‚ RECE

Chiar când baÈ›i la ChiÈ™inău,

Anu’-îl închei tot RÄ‚U:

Cinci cafteli, Edi, de ce?

Plus… scuipaÈ›i din B în C. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LAUDA DE SINE NU MIROASE-A BINE*

Ar fi caz de moderație,

Că n-a fost nicio scofală;

Cam ca-n dublă-operaÈ›ie:

Una bună-alta fatală. (DUMITRU BUJDOIU)

* Iordănescu Jr., după meciurile amicale cu Slovenia, 1-2 și Moldova, 5-0:

       “Am jucat trei reprize bine È™i una rea”

 

BUN ȘI ALZHEIMER-ul

Uiți ce corupți ai votat,

Că ai datorii la stat,

Că nevasta te-a-nșelat;

UiÈ›i È™i că eÈ™ti însurat. (DUMITRU BUJDOIU)

 

AVANTAJELE BÄ‚TRÂNEÈšII

N-ai dinți, nu iei scobitori,

La gagici nu cumperi flori,

Nu dai bani pe distractive,

Pe țoale, prezervative. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DISCUÅ¢IA UNUI BÄ‚TRÂN

CU UN TÂNÄ‚R CE SE DISTREAZÄ‚

Spunându-i că-l deranjează

Zgomotul care-l distrează,

Ȋi răspunse printre dinţi

De mamă şi de sfinţi. (.ADRIAN TIMOFTE)

    

 

SE VA PLATI TOTUL CU CARDUL

Într-o oarecare zi

Vom plăti totul cu cardul

Dar oare cum vom plati

Când sari la vecina...gardul ?

        Răspuns :

Dacă soţul te-o simţi

Tot într-o zi oarecare

Sigur pe loc vei plati

Cu ,,vreo două,, pe spinare...! (IOAN TIMOFTE)

 

CRIZA FINANCIARÄ‚

Nu mai mâncăm, nu mai bem

La sapă de lemn suntem...

Aici o să ne aducă

Domn Ciolacu si cu Ciucă,,,! (IOAN TIMOFTE)

 

PREÅ¢URILE CRESC CONTINUU...

Preţurile pe la noi

Sunt ca o mană crerească

Fără apă,fără ploi,

Continuă tot să crească...!(IOAN TIMOFTE)

 

 

ANUNÅ¢ P.S.D. ÎN CAMPANIA ELECTORALÄ‚

Vă aduc o veste mare

Pentru mic ÅŸi pentru mare :

Pensiile speciale

Se vor da la fiecare

Dupa chip...dupa culoare ...!

RASPUNSUL P.N.L. :

Asta e o gluma ,,tare,,

N-o lua-n considerare...! (IOAN TIMOFTE)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)