Cred că am mai spus-o cândva: sub aparenţa unei obiectivităţi declarate, epigramiştii, în fapt, sunt nişte subiectivi irecuperabili. Din pixul lor curge o otravă plăcută pe care o administrează cu o plăcere fără margini celor care pică în ţesătura lor ideatică.
Dacă le-a intrat lor în cap că o categorie umană are un defect, aşa rămâne, nimic nu-i mai întoarce, nici măcar evidenţele. Iau defectul, îl supun talentului personal apoi îl ascund la adăpostul unei cărţi. Cei care citesc partea a doua a “Locului de dat cu… epigrama” găsesc creaţii semnate de Nicolae Mătcaş, Leru Cicoare şi Nicolae Crihăneanu.
Puţini ştiu că ultimele două nume nu sunt altele decât pseudonimele primului. Astfel că de la Nicolae Mătcaş primesc două volume (I şi II) din “Cartuş & revolver: sare şi piper – delicii epigram(at)ice” (Editura “Pim”,Iaşi, 2022), în care autorul se lasă descoperit ca fiind un mare obiectiv, subiectivul rar găsindu-şi locul. Lăsându-se provocat, Nicolae Mătcaş spune despre creaţiile sale în patru versuri: „Catrenele mele cuprind, în mare, fapte şi evenimente reale alarmante la zi peste care nu poţi trece indiferent, ele referindu-se la vâltoarea vieţii cotidiene cu dornele, neplăcerile, necazurile, durerile ei, acestea reclamând, dacă nu poţi fi indiferent, o luare de atitudine civică de sesizare, indignare, combatere, respingere; nu toate sunt haz de necaz, jocuri de cuvinte, luare în băşcălie; nu toate se pretează, vreau să spun, la ironie, umor, poante, drept pentru care eu însumi mă jenez să le numesc epigrame, apelând la substitute mai puţin pretenţioase gen „catrene”: alergene, migrenogene, spasmogene, frigorigene, fumigene, spumogene, pirogene etc.”
Volumul I, pe care îl punem în discuţie acum, conţine nici mai mult, nici mai puţin decât 1330 de creaţii repartizate pe patru capitole de strigături şi epigrame: cu-mpuşcături cu sare şi piper (I), cu înţepături de inimă (II), cu trei pişcături de purici (III) şi cu muşcături de paing (IV). Având ca teme întâmplările pe zile oferite de politicieni, guverne, ministere, preşedinţi, Strasbourg, Bruxelles, instituţii etc., toate din matricea sa spirituală sau din afara ei, textele volumului fac din Nicolae Mătcaş un veritabil diarist, unul pe care l-aş încadra unor caracterizări făcute de Eugen Simion.
Cu aceste catrene ale lui Nicolae Mătcaş mi se confirmă o idee dintr-un poem scris de Monica Pillat prin care dădea să se înţeleagă că atunci când ne aşezăm în fotoliu sau la masă să citim, în fapt plecăm de-acasă prin toposurile propuse de scriitor într-o libertate totală, fără nici un fel de oprelişti. Asta face Nicolae Mătcaş, ţinteşte ca aceste catrene să ne prezinte lumea din jurul nostru, una dintr-o proximitate palpabilă, evidentă, oferindu-ne un inepuizabil material de reflecţie: Nesătulul – „Ivan Putincă – mintea-n loc să-ţi steie! / Nu-i ca Turbincă: votcă, drog femei. / Lui nu-i ticneşte-o singură Crimee! / Lui nu-i ajung o sută de Crimei!”; De la Est spre Vest – „Când ne-a strâns în chingi urgia, / Ne vorbeau de-un vest sălbatic, / Dar, de când cu slobozia, / Estu-i chiar mai sângeratic.”; Referendumul despre familie – „Întreprindere futilă, / Două lumi – aceeaşi spangă: / Fâsâit de-al lui Dan(d)ilă, / Sfârâiac de-al lui moş Creangă.”; Guvern nou, năravuri vechi – Aş! S-aducă echitatea. / Ne-ngrozesc cu-austeritatea: / Noi – să strângem gros cureaua, / Ei – să-şi umple teşchereaua.” O a doua observaţie ar fi aceea că Nicolae Mătcaş extinde proprietăţile spaţiului mioritic şi în afara graniţelor lui.
Şi în UE e prezent aproximativul, „liderita” îşi face de cap şi-n America, minciuna propagandistică circulă de la un punct cardinal la altul, circ electoral e şi în ţările cu pretenţii democratice, fanfaronada diplomatică gen Ungaria sau Rusia este peste tot, iese tot mai mult în evidenţă rugina mentală a şefilor de state, ca să enumerăm câteva dintr-o vastă listă a poetei Petra Vlah: Chinezii şi noi – „Construiesc chinezii pân-la cirus / (De departe mezi, persani sau parşi) / Noi spitale anticoronavirus, / Noi – măcar o sală pentru arşi.”; Charles - în Harghita – „El prin munţi ducându-şi veacul, / Îi călcase hoţii cula, / Cât pe ce să dea de dracul… / Doar e rudă cu Dracula.”; Francheţe – „Baroneasa frau von Brengen, / Luntre între „nu” şi „da”: / „Unii v-ar pupa în Schengen, / Alţii mai nu v-ar mânca”; La pescuit în apele lacului Belina – „Ne-ar plăcea să pescuim, / Dar am vrea, întâi, să ştim / Dacă e vreun sâmbure / De ce apa-i tulbure.”;
Nicolae Mătcaş are ştiinţa de a deosebi pe omul de stat şi pe cel politic de tagma politicianiştilor, a celor care completează marea masă de oportunişti. Pe aceştia din urmă îi supune tirului său, mai ales atunci când au preocuparea de a-şi urmări doar interesul lor, caută să se afle şi ei în treabă, nu-i interesează problemele de ordin general, nu se racordează la imperativele timpului: Referendum – „Portofel şi portofoliu - / Le cam confunda. - `Ntr-o zi / I-au pus stavilă: - Ţi-o fi! / Şi l-au dat jos din fotoliu.”; Răfuială cu reformatorii – „Iezii tineri, grupă mică, / Au cerut o reformică. / Lupii suri, o haită mare, / I-au extras ca pe-o tumoare.” ; Incompatibilităţi – „E la greu şi la nevoie, / Doar că şeful nu-l înghite. / El, iar,tot nu-i intră-n voie / Şi-au ajuns azi la cuţite.”; Congres extraordinar de partid – „Surle, trâmbiţe: Congres,/ Şeful – critici, teze, ghes./ Cum la toţi le-a dat un sfârc, / Cei vizaţi n-au zis nici mârc.”; Disciplină de partid – „Ca un cal avu să tragă, / De-ajunsese o mârţoagă. / N-a vrut să mai tragă-n ham, / I-au şi dat un vot de blam.”
Prin cele 1330 de catrene, multe cu vizibile calităţi de epigramă, Nicolae Mătcaş face un voit joc al alternanţelor dintre comic şi sobru, cu o perceptibilă dominaţie din partea celui de-al doilea. Deşi aflate în contradicţie, ambele sunt modalităţi de cunoaştere a naturii realităţii. Acest prim volum e mai mult decât o tratare sociologică a nesfărşitului carnaval românesc, european şi chiar mondial, e o imensă formă de conoaştere prin ceea ce filosoful TerrY Eagleton crede că putem surprinde lumea: „neîncetata ei creştere, decădere, fertilitate, mutabilitate, renaştere şi reînnoire, timp în care subminează dubioasele scheme eterne ale ideologiei oficiale”. Dar asta nu înseamnă că nu se zâmbeşte la multe creaţii ale lui Nicolae Mătcaş. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ROMÂNII ŞI LIMBA
Analizând acest aspect,
Am concluzionat mereu:
Chiar de ne exprimăm correct
Ne înţelegem tot mai greu… (FLORINA DINESCU)
EXCEPŢIE
Urăsc violenţa umană,
Dar pot accepta chiar şi trocul –
Riscând a primi o dojană –
Doar când mă loveşte norocul! (ELENA MÂNDRU)
SOŢI ŞAHIŞTI
Cearta trece precum valul,
Şahul li-e un sfetnic bun,
Căci ea zilnic sare "calul"
Iar el umblă de nebun! (VASILE LARCO)
TESTAMENT
Statuia mea pe roib călare
S-o amplasați în gura văii,
Dar nu o dăltuiți în sare
C-or năvăli pe ea lingăii! (VASILE LARCO)
OFERTĂ GENEROASĂ
Dau slujbă, masă şi-adăpost
Chiar daruri, zeci şi sute,
Acelui ce-mi va face rost
De-o soacră şi-o soţie... mute! (MIHAI HAIVAS)
OPTIMISM
Ce spun acuma nu sunt teze
Privind iubirea omenească:
Cei ce trăiesc, făr'să viseze,
Există fără să trăiască! (MIHAI HAIVAS)
PEŞTERA MUIERII
Fără stalactite,
Bine epilată,
Dar şi parfumată,
Te uimeşti ce-înghite! (MIHAI BATOG –BUJENIŢĂ)
ROTIRI POLITICE
Aşa cum tot omul ştie
Pe a vieţii scurtă scenă
După o ciumă roşie,
Apare-o febră galbenă! (MIHAI BATOG –BUJENIŢĂ)
CHESTIUNE DE AMBALAJ
Sunt om bătrân - dureri acute
Mă trec prin fiecare os,
Dar spun că sunt la senectute,
Că parcă sună mai frumos. (PETRU IOAN GÂRDA)
SFAT PENTRU UN AMIC
Fii mai tandru cu nevasta,
N-o jigni-n zadar,
Nu-i mai zice că e proastă!...
Şi aşa e clar. (ION DIVIZA)
MIOARA, ROMÂNCA PITOREASCĂ
Femeie minunată
Din plin dotată
C-un picior… de plai
Şi-o gură… de rai! (DUMITRU MONACU)
UNEI INCULPATE
Judecătorul, la anchetă,
A întrebat-o: câţi ani ai?
Iar dânsa i-a şoptit, discretă:
Dar dumneata, cam câţi îmi dai?! (ION MORARU)
SOŢIEI, DUPĂ 20 DE ANI
Când m-ameţi, într-o rotire,
Parfumul diafanei rochii,
Ne-am înţeles dintr-o privire…
Şi toată viaţa ne-am scos ochii. (GHEORGHE BÂLICI)
ÎN GRADINA DOMNULUI!
( Paradox )
Grijile sunt foarte mari;
Însă-n limita ,,OGRĂZII",
CÂINII sunt comunitari,
OAMENII, în schimb, ... ai străzii! ( MAX OPAIŢ )
STATISTICĂ DEMOGRAFICĂ
Cu populaţia-n scădere,
În şcoli, absenteismul creşte;
Dar, scapă unii din vedere,
C-atuncea, lumea se-nmulteşte ! ( MAX OPAIŢ )
BLACK FRIDAY LA JUSTIŢIE
Fiind chemată la proces,
Marcată de emoţie,
Cu avocatul s-a-nţeles:
VERDICTU-i la ... promoţie! ( MAX OPAIŢ )
UNUI EPIGRAMIST-PESCAR
N-am văzut epigramist,
Care, ca pescar, se lasă
Stăpânit, tăcut şi trist,
Că nu-i pică poante-n ....plasă! ( MAX OPAIŢ )
POLITICĂ EXTERNĂ
E admirat din cale-afară
Că-n vizite făcute, (zeci),
Se luptă straşnic pentru ţară…
Să aibă-n lume-un loc de veci! (GEORGE EFTIMIE)
CĂLCÂIUL LUI AHILE
S-a studiat problema ani de zile
C-un rezultat destul de curios,
Că la barbaţi călcâiul lui Ahile
Cu siguranţă nu-i aşa de jos. (VASILE MANOLE)
CU CÂNTEC
Cum în sat e nuntă mare
Cu puhoi de manelişti,
A dat popa dezlegare…
La vreo trei recidivişti! (VALENTIN DAVID)
SOŢUL CONCILIANT
Nevrând să am scandal în bloc,
Cedez soţiei, n-am reţineri;
Chiar soacrei i-aş ceda…un loc
De-am arvunit la Sfânta Vineri, (SORIN FINCHELSTEIN)
ÎNTÂMPLARE DIN CRAMĂ
Tare-s supărat, măi tată,
Şi pe viaţă am o boalăăă,
Căci hangiţa-I îmbrăcată
Iară damigeana… goalăăă! (DAN NOREA)
UNEI ŞEFE
Figurativ, la mulţi le-o tragi,
Mai mult la cei ce nu-ţi sunt dragi,
Ştiind că dragostea e opiu,
Aş vrea şi eu un pic… la propriu! (MIHAI ENACHI)
OF! OF! OF!
Anii au trecut şi sunt bătrân,
Cu sănătatea o duc greu.
Apa trece, pietrele rămân,
Se plânge azi rinichiul meu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZIUA ABSURDULUI
Eee, cum mama dracului,
Doar o zi absurdului?
Pe pământ daco-roman
E un fapt cotidian! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA VICTIMELOR TRANSGEND
Să mă ierte Dumnezeu,
L-a mâncat în... curcubeu
Să își schimbe „jucăria”?
E prea scumpă lenjeria?... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA „MERGI LA PLIMBARE”
Ușor de zis „Mergi la plimbare”
Dacă stai bine pe picioare,
Dar când picioarele te lasă
Mai bine stai la tine-acasă... (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA FIBONACCI
Cu numerele Fibonacci
Își face melcul adăpostul
Și tot așa, aplaudacii
Își tot lărgesc în viață „rostul”... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CELEBRĂRII TALENTULUI TĂU UNIC
Cum adică, UN talent?
Păi eu sunt omnipotent!
Cel mai mare, pot să zic,
E că nu prea fac nimic... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA LISTEI DE CUMPĂRĂTURI
La cifrele din galantar
Mi-ajunge, pentru „inventar”
(Așa, ca să nu fiu confuz...)
Biletul de autobuz! (ŞTEFAN BAŞNO)
BANCURI RITMATE de CONSTANTIN MANEA
PROVOCARE:
- Un bețiv
Mă întărâtă…
- Cu motiv?
- Nu, cu o bâtă! (CONSTANTIN MANEA)
RECLAMAȚIE:
- Veniți, domnule sergent,
Să vedeți un indecent
Care s-a suit în tei
Și-l insultă pe Grivei! (CONSTANTIN MANEA)
LA MARE:
Soaţa-i spune cu emfază:
- Vezi? Apa mă-mbrățișează…
- Așa-i ea, apa de mare…
Toți o știu ce prost gust are! (CONSTANTIN MANEA)
TEMERE:
Când ea-i propuse un oral,
A stat, timid, la îndoială:
- Ar fi ceva original…
Dar dacă ea e canibală? (CONSTANTIN MANEA)
CADOUL:
- De-mi întinzi un degețel,
O să-ți pun pe el un dar.
- Vai ! Mi-ai cumpărat inel?
- Ți-am luat un degetar! (CONSTANTIN MANEA)
OCUPAȚIE:
- Dragă, ai un soț model
Şi observ că-i bărbat bine.
Dar cu ce se-ocupă el?
- Ca de obicei : cu mine! (CONSTANTIN MANEA)
CULINARĂ:
- Ce se-ntâmplă, draga mea?
Doar tocană-mi dai la mese...
- Aș găti şi altceva,
Însă tot tocană-mi iese! (CONSTANTIN MANEA)
HOTĂRÂRE:
Văzând că munca o suspendă,
I-a zis soția iritată:
- Îmi dau terenul în arendă,
De nu-ţi mai bagi plugul o dată! (CONSTANTIN MANEA)
NELĂMURIRE:
Pe tipa aia, vă spun drept,
Eu cu privirea o mănânc,
Dar nu știu : are păr pe piept
Sau decolteul i-i adânc? (CONSTANTIN MANEA)
ȘOFERUL SI AUTOSTOPISTA:
O tânără îi zice lui:
- Nu mă luați până la Vaslui?
- Te iau şi până la Călan,
Dar cine șade la volan? (CONSTANTIN MANEA)
REZOLVARE LA ZOO:
Urla Petrică, preșcolarul:
- Aș vrea să călăresc măgarul!
Iar mama lui striga: - Bărbate,
Ia cară-l pe băiat în spate! (CONSTANTIN MANEA)
CONFIRMARE:
- Eu m-am culcat cu blonda asta,
Dar constatat-am, din păcate,
Că tot mai bună mi-e nevasta.
Mă crezi, vecine? – Ai dreptate! (CONSTANTIN MANEA)
VESTE:
- Veste bună vă dau vouă:
Vine tata de la bar!
- Zău? Pe care trotuar?
- Cum pe care? Pe-amândouă! (CONSTANTIN MANEA)
INFORMARE:
- Ce e nou? Zi-mi la iuțeală!
- Nevestica mea mă-nșeală…
- Te rugasem eu, măi frate,
Ca să-mi spui o noutate…(CONSTANTIN MANEA)
SECRETUL:
- Te rog să-mi spui: Care-i secretul
(Întreabă una din femei)
Ce folosești la șters parchetul?
- Pe soțul meu, de obicei! (CONSTANTIN MANEA)
INTÂLNIRE NOCTURNĂ:
- Vino, mândro-n parc un pic!
- Nu vin, dragul meu vecin…
- Hai, că n-o să-ți fac nimic!
- Păi, atunci la ce să vin? (CONSTANTIN MANEA)
BOMBARDAMENTELE RUSEȘTI ASUPRA UCRAINEI
AU LĂSAT ȘI RM ÎN BEZNĂ
S-a convins RM că, -n mare,
Totu-i relativ și sferic:
Ieri din Mosc venea lucoare,
Azi de-acolo – întuneric. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMEDIANȚI RUȘI JUCÂNDU-I FESTA LA TELEFON
UNUI PREȘEDINTE DE STAT DIN UE
Nu e greu să-ți reprezinți
Clovni prostind pretinși giganți
Când atâția președinți
Au fost buni comedianți. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOȚI NE VOR ÎN SCHENGEN,
ÎNSĂ FIECARE NE PUNE CONDIȚIILE SALE
Plaiul românesc li-i drag
Tuturor: mai vechi, mai noi,
Dar ne pun picioru-n prag
Și secuii de la noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE-O FI SUBTEXTUL?
Olandeza frau van Drengen
Știm că nu ne vrea în Schengen,
Dar Aústrĭa – tărăboi! -,
Ea ce-o mai vrea de la noi?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN AJUN DE DECIZIE
De Ignat, când sólii, clasic,
Și-au accelerat sforțarea,
Președintele, socratic,
Netezește neintrarea. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LOC DE PANOURI FOTOVOLTAICE
ȘI ALTE PROIECTE TEMEINICE– RABLA LA LEDURI
Fug în jurul cozii-n cercuri,
Simulând gesturi bonome,
Inventând Rabla la becuri,
Nu programe econome. (LERU CICOARE)
SĂ N-O PĂȚEASCĂ ENEL CA PETRICĂ DIN POVESTEA CU LUPUL
Un Petrică-amenința:
„Vine lupul!” Nu venea.
Ar fi bine și ENEL
Să n-o pață ca și el. (LERU CICOARE)
PE RUINELE OPERATORULUI CFR-MARFĂ
SE INSTALEAZĂ NOUA FIRMĂ „CARPATICA SA”
Lesne scapi de un datornic:
Îl înlocuiești cu altul.
Să plătească o fi dornic
Datoria cine? Statul? (LERU CICOARE)
ÎN CENTRUL ATENȚIEI – BUNĂSTAREA CETĂȚENILOR
Luni de zile ne-ntrerupt vorbeau
Despre cifre goale și procente,
Iar acum ne spun că perorau
Doar de cei săraci eminamente. (LERU CICOARE)
PROFILACTICĂ ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI NUMAI PENTRU VAMEȘI?
Polițiștii de la vamă
Sunt plimbați prin închisoare
Să-și sădească-n sânge teamă.
Demnitarii pe când, oare? (LERU CICOARE)
ACTIVITATE COTIDIANĂ POMPIERISTICĂ
Nu perspective, viziuni globale,
Proiect de țară, ținte, viitor.
Lansăm truisme, inventăm zăbale,
Cârpim din mers o pană de motor... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU OBSTINAȚIE DE APĂRARE A UNUI SECRET DE STAT
NU NI SE COMUNICĂ MERSUL REALIZĂRII PE ETAPE
A ANGAJAMENTELOR ASUMATE PRIN PRRM
Croiu-a fost ținut în taină
Al PNRR-ului,
Báșca o,-n genune, traină:
Traducerea-n fapt a lui! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNAVUȚIRE TOT PE GHEBUL CELOR SĂRMANI
Neschimbând know-how-ul, păsul, stilul,
Companíile noastre, ca în sport,
Și-au dublat, triplat, n-plat profitul,
Făr’ a divulga prin ce efort. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INDEXAREA PENSIILOR NU ACOPERĂ INFLAȚIA,
IAR OFICIALII VORBESC DE ...MAJORARE
Indexării – zece și ceva,
Când inflația-i spre douăzeci,
Să-i zici majorare, nu cumva
E o cacealma pentru zevzeci? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NICI BÚNI NU-I, NICI CELE ICRE NEGRE...
C-un bol de icre negre ne-ndopa
Mamaie ieri. Și noi – ce țipete
Că nu mai vrem! Iar astăzi ce n-am da
Pe-un tas cu icre, chiar de ... vinete! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DOI MEDICI BĂTRÂNI,
un neurochirurg și-un ginecolog
Se reîntâlnesc cândva,
Și-și povestesc din trecut:
- Mii de creiere-am văzut…
- Bă, poți vorbi și de-altceva? (DUMITRU BUJDOIU)
FOTBAL:
BURLEANU ȘI ANTRENORUL SE ÎMBATĂ CU APĂ RECE
Chiar când bați la Chișinău,
Anu’-îl închei tot RĂU:
Cinci cafteli, Edi, de ce?
Plus… scuipați din B în C. (DUMITRU BUJDOIU)
LAUDA DE SINE NU MIROASE-A BINE*
Ar fi caz de moderație,
Că n-a fost nicio scofală;
Cam ca-n dublă-operație:
Una bună-alta fatală. (DUMITRU BUJDOIU)
* Iordănescu Jr., după meciurile amicale cu Slovenia, 1-2 și Moldova, 5-0:
“Am jucat trei reprize bine și una rea”
BUN ȘI ALZHEIMER-ul
Uiți ce corupți ai votat,
Că ai datorii la stat,
Că nevasta te-a-nșelat;
Uiți și că ești însurat. (DUMITRU BUJDOIU)
AVANTAJELE BĂTRÂNEȚII
N-ai dinți, nu iei scobitori,
La gagici nu cumperi flori,
Nu dai bani pe distractive,
Pe țoale, prezervative. (DUMITRU BUJDOIU)
DISCUŢIA UNUI BĂTRÂN
CU UN TÂNĂR CE SE DISTREAZĂ
Spunându-i că-l deranjează
Zgomotul care-l distrează,
Ȋi răspunse printre dinţi
De mamă şi de sfinţi. (.ADRIAN TIMOFTE)
SE VA PLATI TOTUL CU CARDUL
Într-o oarecare zi
Vom plăti totul cu cardul
Dar oare cum vom plati
Când sari la vecina...gardul ?
Răspuns :
Dacă soţul te-o simţi
Tot într-o zi oarecare
Sigur pe loc vei plati
Cu ,,vreo două,, pe spinare...! (IOAN TIMOFTE)
CRIZA FINANCIARĂ
Nu mai mâncăm, nu mai bem
La sapă de lemn suntem...
Aici o să ne aducă
Domn Ciolacu si cu Ciucă,,,! (IOAN TIMOFTE)
PREŢURILE CRESC CONTINUU...
Preţurile pe la noi
Sunt ca o mană crerească
Fără apă,fără ploi,
Continuă tot să crească...!(IOAN TIMOFTE)
ANUNŢ P.S.D. ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
Vă aduc o veste mare
Pentru mic şi pentru mare :
Pensiile speciale
Se vor da la fiecare
Dupa chip...dupa culoare ...!
RASPUNSUL P.N.L. :
Asta e o gluma ,,tare,,
N-o lua-n considerare...! (IOAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)