Distinsul scriitor Gheorghe Mocanu îmi trimite de la FocÅŸani numărul curent al revistei „Cu cioara vopsită”, o revistă de atitudine prin satiră ÅŸi umor.
. Cu un format 34 / 24, pe cele 16 pagini îÅŸi fac loc o multitudine de specii umoristice, în proză sau în versuri , semnate de Gheorghe Mocanu, Elis Râpeanu, Cornel Udrea, Vasile Larco, Ilie Bâtcă, Mihai Manolescu, Maximilian OpaiÅ£, Valentin David, Ion Diviza, Viorel Sireteanu, Mircea Manolescu, Anda Toma, PetruÅŸ Andrei, Constantin Miu, Adrian Matei, Nina Elena Plopeanu, Lucica Nistor, Angela Silion, Corneliu Stanciu, Petrache Plopeanu, Dorel VidraÅŸcu, Vasile Ifrim, Florin Sava, Mihai Gându ÅŸi Georgică Manole. La capitolul „Debuturi”, revista salută prezenÅ£a epigramistului Vasile Ifrim: Senatori ÅŸi deputaÅ£i la mare – „Stau pe plajă, sfidând criza / Printre ei ÅŸi un mogul. / Trag în piept acum ÅŸi briza / Că pe noi… ne-au tras destul!”; În armată” - „El o-ndemna mereu să studieze / Åži-o ajuta, fiind un cavaler, / Dar n-a mai vrut deloc să avanseze / Căci îi plăcea mai mult… subofiÅ£er!”. Dorel VidraÅŸcu publică patru „catrene trandafirite”, unul din ele intitulându-se AtenÅ£ionare – „Citind catrenele-mi trandafirite, / Când ÅŸi subtextul bine-ai să-l percepi / Cu sensurile-anume poleite, / În poanta trandafirului te-nÅ£epi.” Åži ca să vedeÅ£i de ce trebuie să vă apăraÅ£i, să mai reÅ£inem RecunoÅŸtinţă – „RecunoÅŸtinţă marilor eforturi / Depuse de toÅ£i marii demnitari / Care-au plantat în toată Å£ara corturi: / Curând, toÅ£i, vom ajunge… corturari.” În stilu-i caracteristic, acela al unui lirism ce înmugureÅŸte dintr-un eu gânditor, Maximilian OpaiÅ£ se prezintă cu opt epigrame ancorate în realităţile sporturilor româneÅŸti cu un joc al combinaÅ£iilor dintre cuvintele „vas”, „das” ÅŸi „gut”: „AdunaÅ£i sub tricolor, / Se întreabă: VAS IST DAS? / Că la fotbal nu-i uÅŸor, / Când tu vii cu… ce-a rămas!”. Cititorii pot citi ÅŸi cele trei epigrame (destul de liminale) semnate de mine ÅŸi puse sub genericul „Obs…scene”. ConÅ£inutul acestui număr este îmbogăţit de prezenÅ£a Doamnei Elis Râpeanu cu serialul său „Epigrama se prezintă” selectând definiÅ£ii ale speciei făcute prin ea însăşi: PAULIAN DUMITRICÄ‚ – „Epigrama-i ca femeia / Ce se dă, dar nu se vinde / Åži când e la… vorba-aceea, / Vine soÅ£ul ÅŸi o prinde.”; MARCEL BRESLAÅžU – „ProporÅ£iile unei epigrame / Nu sunt o scuză, ci o exigenţă! / Pe terezie trage două grame, / Dar gramele acelea sunt esenţă.”; VASILE BOGREA – „Când fulger trece o idee, / Prin ea, o epigramă face / Mai mult decât o epopee / În care acÅ£iunea zace.”; ADRIAN BECHERETE – „Ce este epigrama / Tot Cincinat ne-nvaţă: / Nu e decât arama / Ce X ÅŸi-o dă pe faţă”. Cele 13 „cocoficuri” ale Andei Toma sunt strălucitoare. Iată două: 1. „Având în vedere opÅ£iunile pentru la toamnă, pe lângă buletinele de vot, cetăţenii prezenÅ£i la urne vor primi ÅŸi felii de lămâie”; 2. „Oamenii de ÅŸtiinţă se iluzionează că muzica ÅŸi matematica ar fi limbajul universal. Fotbalul le-a luat maul”. Având pe prima coperta una din cele trei morale ale „Fabulei înălţării” scrise de Valentin David („Umflat politic, practic din nimic, / Chiar de eÅŸti mare, Å£ine ciocul mic!”), „Cu cioara vopsită” este revista unui comic spontan, un instrument care ne pune în faţă realitatea pentru a ne produce voia bună. Ea propune, prin textele sale ÅŸi prin caricaturile lui Petrache Plopeanu, elemente de terapie prin umor, atât de necesară în aceste momente ale unui timp zbuciumat.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI OM DE BINE
Un sfat e bun ÅŸi nu-i perfid,
E din realitate rupt:
Nu adera la vreun partid,
Ştiind că nu poţi fi corupt! (VASILE LARCO)
PODOABÄ‚ CAPILARÄ‚
Chelul, e un adevăr,
Are cap, dar n-are păr,
Prostu-ar pune, n-am ce-ascunde,
O perucă, însă, unde? (VASILE LARCO)
CARACTERIZARE MASCULINÄ‚
Bărbatu-i fire curajoasă,
Mai mult sau mai puţin dotat,
Ca soÅ£ dă ÅŸi cu pumnii-n masă…
Atunci când iese de sub pat. (VASILE LARCO)
REBUTURILE IUBIRII (dactilic)
Omul cel slab chiar din fire,
Inima, greu și-o mai drege...
Iar de cerșește iubire,
Cu mărunțiș se alege. (MIHAI HAIVAS)
GUVERNE IRESPONSABILE (amfibrahic)
Observ cum românii au viață mai grea,
În È›ară, schimbări când guvernele-amână:
Căci una-i cu gura căscată să stea
Și alta-i, cu ea, tot aÈ™a să rămână! (MIHAI HAIVAS)
DRAMA UNEI FEMEI (anapestic)
Cu o spaimă cumplită de sânge,
A rămas permanent ... fată mare
Și-i sensibilă-atâta de tare,
Că la filmele porno chiar plânge.(MIHAI HAIVAS)
UNEI TINERE CE POARTĂ FUSTIŢĂ
CU GĂURELE ADUSĂ DIN EUROPA
Frumuşică, subţirică,
De s-aprinde chiar ÅŸi popa…
Măcar printr-o găurică
Vreau ÅŸi eu… în Europa. (GHEORGHE BÂLICI)
OMUL POLITIC
Nu vreau să-l laud, nici să-l critic
Åži totuÅŸi îi divulge sindromul:
În firea lui de om politic
Adeseori lipseÅŸte OMUL…(GHEORGHE BÂLICI)
ALESUL POPORULUI
Munca lui e numai chin,
Căci lucrează, doct şi cult,
Pentru neam tot mai puţin,
Pentru neamuri tot mai mult!... (GHEORGHE BÂLICI)
HOÅ¢II DE BUZUNARE
Prădalnici, şmecheri şi-aroganţi,
Ei n-au nici pic de remuÅŸcare,
Căci fură, după guvernanţi,
Ce-a mai rămas prin buzunare…(GHEORGHE BÂLICI)
MĂRTURISIRE
O spun și evident susțin
Că sigur, nu sunt misogin;
De-aceea, uneori, ( se știe!)
O fac în glumă cu... tărie! (MAX OPAIÈš)
DECLARAÈšIE DE VENIT
În declaraÈ›ia semnată,
Convins că i s-a dus tot buhul,
Ca un ales cinstit, arată
Că e sărac acum... cu duhul! (MAX OPAIȚ)
LUMEA POSTDECEMBRISTÄ‚
Fiind colegi de facultate,
S-au despărÈ›it vreo câÈ›iva ani;
El a rămas muncind în State,
Iar Ea, în port aici, pe... bani!(MAX OPAIÈš)
LA CULCARE
Simt că foc îmi ia salteaua,
Aer nu mai am un gram,
Las sub pernă pijamaua,
Iau...costumul lui Adam. (AXENTE IUGA)
UNUI DUȘMAN
Măi vecine, beat născut,
De ne-ataci la țărmul mării
Din panouri face scut
UN OSTAȘ ÎN SLUJBA ȚĂRII!!! (AXENTE IUGA)
DUMINICA NU SE LUCREAZÄ‚
Scris-am strofa asta ieri,
Poezie mânc pe pâine,
Rog a-mi da aprecieri
Azi în gând, în scris...de mâine. (AXENTE IUGA)
LA ŢARĂ
De din deal în luncă,
Oamenii au har:
Unii-s buni de muncă,
AlÅ£ii… de pahar! (VIOREL MARTIN)
REPLICILE LUI ÅžTEFAN BAÅžNO
„Zenon ne învață cum să mori dacă e nevoie,
Socrate te învață cum să mori înainte de a fi nevoie!” (FLORIN VASILESCU)
La cum să mor nu vreau povețe,
Eu vreau pe unul să mă-nvețe
Cum viața să mi-o prelungesc.
Nu vi se pare mai firesc? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
TOAMNÄ‚, ÅžEZI ÎN CALENDAR
Toamnă, È™ezi în calendar,
Nu îmi bruma arealul
Că pun mâna pe un par
Și-È›i învineÈ›esc dorsalul... (DUMITRU MONACU)
Chiar dacă-i vorbeÈ™ti în dungă,
Gata, toamna nu mai pleacă
De ar fi ceva mai lungă
Și mai însorit-oleacă... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
“Dacă la mănăstirea Putna nu este nicio icoană făcătoare
de minuni, de ce o fi mergând Marcel Ciolacu acolo?” (ILIE BÂTCÄ‚)
A aflat, pe căi oculte
Că acolo-s moaște multe !
Merge să le sugereze
Ca la toamnă să-l voteze... (ŞTEFAN BAŞNO)
“Dumnezeule, cîtă impostură, cîtă ignoranță È™i cîtă È™mecherie
se ascund în spatele unui cuvînt nevinovat: spiritualitate.” (FLORIN IARU)
Cumva și noi suntem complici
Când dăm cu like-uri la "amici"
Numai așa, din curtoazie!
Și -atunci, în loc de poezie
Sau gânduri de luat aminte
Citim... beție de cuvinte! (ŞTEFAN BAŞNO)
Văd pe lume proști buluc,
Însă marea mea uimire
Este lupta ce o duc
Până la desăvârÈ™ire. (VALENTIN URSU)
Păi, prostul nu e prost destul
Dacă nu este și fudul
Și-atuncea, plin de frenezie
Tot avansează în prostie! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
DE CURIOZITATE
Sunt curios să ştiu de-mi eşti fidelă,
Cum mi-ai jurat sub soarele torid,
Dar sunt, în schimbul doi, de santinelă
Åži plicul tău nu pot să îl deschid, (ILIE BÂTCÄ‚)
Eu îÈ›i zic, nu-i sănătos
Ca să fii prea curios
Să nu afli, ,bre Ilie,
Că fătuca-i cam zurlie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ȚĂRAN VEGAN
E prieten cu berbecul,
Și cu porcul, plus o oaie
Și-i flămând acum zevzecul,
Că de milă nu le taie. (VALENTIN URSU)
Țăranul, dacă e țăran
Nu are cum a fi vegan
Căci când se sprijină în coarne
De plug, îi trebuie È™i carne.. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CELOR CARE AU DECLARAT CÄ‚
„ talentul lui Bâlici este în cădere liberă”
Nu fac și n-am făcut bravadă,
Dar vă răspund la gașca toată:
Talentul vostru o să cadă
Doar dacă va urca vreodată!... (GHEORGHE BÂLICI)
Hai, domnu' Ghiță, nu fii rău
Cum vrei la zbor să năzuiască
Acei pe care Dumnezeu
I-a plămădit să se târască? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
VOT PENTRU PREȘEDINTE
AÈ™ vrea simÈ›ire românească
La vot poporul să aducă,
Un om să știe să vorbească ...
Nu un penibil cum e Ciucă. (VALENTIN URSU)
Ei, și tu, bre Valentine,
Ciucă nu chiar tacă mâlc
Dacă îl asculÈ›i mai bine
"Ăăă" -i pauză cu tâlc... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
OLIMPIADA PARIZIANÄ‚: ÎNOT ȘI
CANOTAJ DE AUR
Noroc cu natația,
Mai uităm inflația,
Care crește-aiurea, des;
Până la…LOS Angeles. (DUMITRU BUJDOIU)
FRUMOASEI MIHAELA CAMBEI:
NU BEI, DAR IEI ARGINTUL, OK!
La Paris, via Dofteana
Smulge argint Cosânzeana;
Școli sportive ca-n Onești,
Din păcate, nu găsești. (DUMITRU BUJDOIU)
VERBUL “A DA”
Despre care s-a dus buhul;
Unii îÈ™i dau aere,
Profi se dau la fraiere,
Unii-s proÈ™ti de dau în gropi,
lții dau ortul la popi;
Conjugând: toÈ›i ne dăm duhul. (DUMITRU BUJDOIU)
AIUREA-N TRAMVAI
O babă p-un moș certa,
Să răspundă nu-l lăsa;
M-am băgat ca prostu-așa:
- Ești leit nevastă-mea!
(Și, ce-mi auzi urechea…) (DUMITRU BUJDOIU)
BARMAN ULUIT
Un MACAC intră-ntr-un bar:
- Cât costă un Murfatlar?
- Zece dolari, bani peșin,
- Scump, MA CAC pe el de vin! (DUMITRU BUJDOIU)
CINE S-A FRIPT CU CIORBĂ SUFLĂ ȘI-N IAURT
Un candidat la preÈ™edinte în RM,
C-un la slănină ochi și-un altul la făină,
Pe mihohó să-l dea pe-un behehé?
Dă, mai întâi, examen la română! (LERU CICOARE)
PE CINE ȘI CE ÎI INTERESEAZÄ‚
Pe viață-moarte lupte în ATI
Se dau la noi. Viază-se? Se moare?
În timp ce-n alte părÈ›i LGBT,
Reclama ei e pusă pe frigare. (LERU CICOARE)
DOMNUL LE VEDE PE TOATE
Se roagă-n precampanii-n tinda vămii
Pentru sireaca-ne prosperitate,
Dar câte, la icoane, bat mătănii
Să li se ierte propriile păcate? (LERU CICOARE)
SCIZIUNE?
Bizară alianță-a Romaniei,
Ce ne-amintește firea Mesalinei:
Un grup se-nchină la Sântămăria,
Un altu-nalță-n vals Ziua Marinei. (LERU CICOARE)
SĂ VEZI ȘI SĂ NU CREZI
Tragedia de la mare, din „2 Mai”, de-acum un an,
L-a costat pe-o clipă postul. Diplomat e-n Pakistan.
Nu credeai că-n MAI, MAE e posibil, Maică Diva,
În sinistre situaÈ›ii să se-aplice „rotativa”... (LERU CICOARE)
NICIO COMPARAÈšIE NU REZISTÄ‚
Ivan Turbincă cel fără de moarte
Pe apa sâmbetei o duse, ca la carte,
Dar doamna cea cu diplomă și coasă
Mult mai scârboasă-i È™i mai odioasă. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CA SÄ‚ EXTIRPÄ‚M TOT PIRUL DIN SPITALUL „SFÂNTUL PANTELIMON”
Un sforar propune la ATI
Camere video A2T
Și-un buton de panică lejer.
Nu le punem, frate pișicher,
Ca să fie un complet teatru,
La pachet și-un doctor psihiatru? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CENZURA REDIVIVUS?
În Utah lupta se duce
Contra cărților barbar
Nu cumva ele s-astruce
Standardul comunitar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NU MAI AVEM NEVOIE NICI DE ARHIVE?
Care oare-or fi motivele
(Ori tocsinu-i cusurgiu?)
Că-și arde de zor arhivele
Sanatoruil Geoagiu? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘI UE VINE CU ÎNCERCÄ‚RI DE CENZURARE?
Oricât te-ai da de mare european
Și orice legi ar fi în È›ara ta,
Cum să-l înfligi pe un american
Că spusa lui te poate da din șa?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂND CONTROLUL SE-NGROAȘĂ
Au, șefii noștri, o rețetă:
Când văd că n-au nicio scăpare,
Nu merg cu servii la anchetă,
Ci-și dau demisia de-onoare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENTRU ȘPAGÄ‚ ÎN CANICULÄ‚ – LA RÄ‚COARE
Pentru-agenÈ›i nu-i mare tâlhărie
La È™oferi făcându-le-apropou,
Plus că nici nu-s duși la pușcărie,
Mai ceva: la muncă de birou! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NICIO SCAMÄ‚ PE SACOU
Spune-un ins de șeful de partid
Că-i un suflet tandru È™i candíd,
Iar IQ-ul lui, de bună seamă,
Este peste media umană.
Nu ne spune acest pui de lele:
Drămuit cu care terezéle? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
REDACTARE
Când văzu ce leafă ia de la senat
Și ce pensioară și-a asigurat
Un ziar propuse-un titlu mai precis lucrării:
„Un ostaÈ™ nu-n slujba, ci ÎN SOLDA țării”. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
VEDETE DE MUCAVA
De la simple majorete,
Prin protecție de blugi,
Au ajuns, în timp, vedete
(Când le vezi, ai vrea să fugi),
Mai ales de când se bat
Chiar cu cei ce le-au creat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)