Peste un milion și jumătate de catolici și reformați din România sărbătoresc Paștele în acest weekend. Majoritatea sunt din comunități din Transilvania dar și la Botoșani numărul catolicilor este semnificativ.
În Săptămâna Mare, s-au cântat imnuri şi s-au citat pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii au fost împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.
Potrivit regulilor catolice, Sărbătoarea Paştelui este precedată de trei zile sfinte: Joia Sfântă – Cina Domnului, Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului și Sâmbăta Sfântă – ziua tăcerii şi a aşteptării.
Acestea sunt cunoscute drept „Triduumul Pascal” și reprezintă preambulul Învierii.
Vinerea Neagră reprezintă pentru catolici ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului, adică slujba de înmormântare.
Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă. În ziua Vinerii Mari, catolicii consideră că este bine țină post negru.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.
În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
În noaptea de 3 spre 4 aprilie va fi permisă circulaţia persoanelor se face în intervalul orar 20,00 – 2,00 pentru a permite credincioşilor să participe la slujbele religioase organizate cu ocazia Paştelui Catolic.
Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a suplimentat în acest sfârșit de săptămână efectivele care vor acționa, independent sau în cooperare cu lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, atât în vederea menținerii ordinii și siguranței publice în zona de competență, cât și pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu COVID-19.
“Jandarmii botoșăneni sunt pregătiți și pentru desfășurarea în condiții civilizate a unor eventuale manifestări de protest neavizate, în conformitate cu prevederile legale, obiectivul principal fiind prevenirea faptelor antisociale de natură penală sau contravențională.
De asemenea, jandarmii vor fi alături de credincioșii catolici cu prilejul Sărbătorilor Pascale, prilej cu care le adresăm, din suflet, ,, Hristos a înviat!", au spus reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.
Purtarea măştii de protecţie în mod corect, acoperind gura şi nasul, rămâne obligatorie în spaţiile publice, inclusiv în locaşurile de cult pe timpul oficierii slujbelor religioase.
Autoritățile precizează că accesul credincioşilor în lăcaşurile de cult sau în alte spaţii în care vor avea adunări sau procesiuni religioase se va face astfel încât să se asigure o suprafaţă de minimum 4 metri pătraţi pentru fiecare persoană şi o distanţă de 2 metri între persoane.
Paștele ortodox și cel catolic sunt sărbătorite, de regulă, la date diferite.
În cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică de după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară.
Diferența apare la faptul că Biserica Catolică calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.
Ca o cutumă, dacă data Paştelui, calculată după regula amintită, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.
Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea calendarului gregorian, în 1582, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.
Introducerea calendarului gregorian a corectat calendarul iulian pentru că anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.
În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, timp de sute de ani, calendarul gregorian care (avansat cu 13 zile față de cel iulian).
În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian.
Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Din acest motiv, pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.
Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii.
Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi.
Vaticanul a lăsat libertate minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.
Biserica Romano-Catolică din România numără, conform datelor recensământului din 2011, un număr de aproximativ 870.000 de adepți. Față de recensământul din 2002, numărul acestora a scăzut cu peste 10%.
Cei mai mulți locuiesc în județele din Transilvania și Banat: Harghita (200.663), Covasna (73.739), Satu Mare (59.590), Timiș (54.547), Mureș (48.530) și Bihor (48.350). În Moldova la Bacău (94.490) și la Neamț (45.338) sunt cei mai mulți catolici. Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% – 5,5% din populația României.
