La finalul săptămâni trecute, la Primăria Municipiului Botoșani s-a desfășurat o dezbatere publică pe tema autorizării și funcționării operatorilor de jocuri de noroc pe raza municipiului Botoșani.
Au participat reprezentanți ai unității administrativ-teritoriale, ai Poliției Locale, ai societății civile și ai operatorilor de jocuri de noroc din Botoșani. Fiind o dezbatere publică, a participat și Raluca Curelariu, prefectul județului Botoșani, care și-a exprimat un punct de vedere referitor la solicitările venite din partea reprezentanților sălilor de jocuri de noroc. Și care a anunțat că va ataca proiectul în instanță. În acest moment, însă, scena politică este atât de instabilă încât greu de anticipat dacă prefectul va avea ocazia să facă acest lucru.
Întrucât dezbaterea de la Primăria Municipiului Botoșani a fost subiectul unui articol, astăzi vrem să aducem în prim plan părerile cetățenilor, cei care au participat indirect, prin mesaje transmise chiar în timpul discuțiilor. Vă prezentăm, așadar, câteva dintre ele, considerând că astfel dăm dreptul la opinie și celor afectați direct de acest flagel: cetățenii.
Eusebiu-Ilie vine cu ”o soluție care merită discutată”:
”Propun o măsură care rezolvă mai multe probleme dintr-o lovitură: sălile de jocuri de noroc să funcționeze EXCLUSIV în intervalul 23:00–7:00.
Copiii sunt în siguranță – la acea oră, niciun părinte responsabil nu îi lasă afară, deci accesul lor este blocat natural, fără birocrație suplimentară.
Bani la buget – un program reglementat înseamnă control mai bun și taxe colectate corect.
Proprietarii câștigă și ei – un singur schimb de lucru înseamnă costuri mai mici, randament mai bun și profitabilitate crescută.
Ordine și claritate – reguli clare pentru toată lumea, fără zone gri.
O soluție simplă pentru o problemă complicată! Ce ziceți?”
Yasser Elgamal este de părere că ”Botoșaniul trebuie să fie un oraș al muncii cinstite și al siguranței pentru familiile noastre, nu un loc plin de 'curse' pentru cei vulnerabili”:
”Biblia spune clar: 'Bogăția câștigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, crește' (Pildele lui Solomon 13:11). Este timpul ca liderii noștri locali să pună oamenii mai presus de profiturile caselor de pariuri. 'Prin dreptate întărește un împărat țara' (Pildele lui Solomon 29:4). Să ne curățăm orașul!”.
Liliana vrea desființare totală:
”Desființate toate! Renunțați la avantajele voastre și dați o șansă tinerilor din Botoșani să fie mai maturi, mai sănătoși și mai echilibrați! Va veni din urmă o generație bolnavă, familii distruse, copii cu părinți dependenți! Chiar de ar fi să salvați 10 tineri și tot merită să le închideți! Apoi investiți în prevenție, în școli cu psihologi buni, în educația tinerilor! Nu duc la nimic bun jocurile astea!”
Urmărind dezbaterea, Yasser Elgamal revine cu o serie de precizări:
”Cu tot respectul, o dezbatere publică productivă nu poate fi construită pe opinii parțiale sau pe perspective incomplete, ci pe date complete, structurate și reprezentative pentru realitatea afectată. O întrebare esențială rămâne: câte dintre familiile direct impactate de o decizie sunt efectiv prezente în dezbatere și câte dintre persoanele care vor suporta consecințele sunt cu adevărat reprezentate? Fără acest element, discuția riscă să se îndepărteze de realitate, iar deciziile să fie influențate de perspective indirecte, nu de experiența reală a celor afectați.
O analiză riguroasă ar trebui să urmeze o logică de tip multi-criterial, nu una pur retorică sau ideologică.
Cerințe de intrare:
-Date fiscale (de exemplu, taxele colectate de primărie / „primăria”)
-Estimări ale impactului economic (costuri, beneficii, externalități)
-Efecte asupra distribuției sociale (cine câștigă, cine pierde și în ce mod sunt afectate diferite grupuri)
Etapă de analiză:
-Compararea structurii complete cost–beneficiu
-Includerea externalităților, nu doar a fluxurilor financiare directe
-Evaluarea efectelor pe termen scurt și lung
Nivel decizional:
-Considerații etice și sociale
-Eficiență financiară și sustenabilitate economică
-Analiză de tip trade-off bazată pe date, nu pe emoții sau informații parțiale
Această abordare reflectă un model de tip analiză multi-criterială a deciziilor (MCDA), în locul unei dezbateri simplificate sau pur ideologice.
O clarificare importantă este că etica și economia nu sunt alegeri separate și exclusive. În evaluările serioase de politici publice, acestea sunt de regulă ponderate împreună: etica stabilește limitele a ceea ce este acceptabil, iar economia analizează fezabilitatea, costurile și eficiența”.
Alexandru solicită, la rândul său, ”desființarea jocurilor de noroc sau relocarea lor, un real pericol pentru societate, pentru copii și viitorul lor, nu au ce căuta la parterul blocurilor sau in apropierea școlilor”.
Matilda constată că, ”până la urmă nu ne interesează atât de mult pe cetățeni dependența celor care intră acolo, ci faptul că nu este adecvat pentru orașul nostru, pentru cultura românească. Adică am putea avea alte tipuri de societăți în oraș, plus locuri de muncă plătite corespunzător și industrie”.
Ioan, în schimb, recunoaște că ”problema jocurilor de noroc este cam spinoasă”:
”Guvernanții au aruncat această nucă fierbinte in teritoriu. Jocurile de noroc (pacanelele) sunt luate in franciză de la fratele Ursulei de la Bruxelles. Peste tot in Europa nu este o activitate ilicita (declarata prin lege). Ori, consiliul local poate pierde un eventual proces in fata acestor patroni si poate plăti despăgubiri mari, in lipsa unei legi trecute prin parlament sau a unei ordonanțe de urgență data de guvern. Va mai spun cum au facut mult hulitii rusi in 2008. Nu au interzis ci au scos in afara localităților aceste jocuri de noroc, la o distanță anume. Astfel au dispărut de la sine. A rămas doar un mic orășel tip Las Vegas la vreo 50 km de Moscova. Anul următor a preluat modelul si Ucraina. Trebuie lucrat cu cap nu populist”.
Concluzia primarului Cosmin Andrei la finalul dezbaterii
Reluăm, în final, concluzia pe care primarul municipiului Botoșani a exprimat-o în fața participanților la dezbatere: nu vor fi interzise activitățile operatorilor de jocuri de noroc pe raza municipiului reședință de județ.
„Dacă interzicem jocurile de noroc în forma fizică, eu consider că mulți vor migra în online și nu vom scăpa de aspectele negative ale acestui fenomen. De aceea am propus reglementarea lor într-o modalitate pe care au făcut-o și alte state europene. Au interzis și alții, iar apoi au revenit asupra deciziei pentru că interzicerea nu este o soluție. În forma propusă inițial se vor închide în mod natural câteva săli de jocuri de noroc din municipiul Botoșani. Dacă decizia nu este cea mai bună, putem reveni asupra ei, pot fi făcute propuneri și amendamente”, declară Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani.
Edilul-șef a mai explicat, cu același prilej, că încasările rezultate din aceste activități vor fi direcționate către vouchere pentru copii, ca aceștia să participe la activități culturale, sportive și sociale: „Dacă această hotărâre va trece am găsit și pentru ce să folosim banii. Cred că trebuie să îi ținem ocupați pe tineri cu acitivtăți utile societății. Astfel, voi propune ca cel puțin jumătate din încasările de la bugetul local venite din această industrie să fie direcționate către vouchere pentru copii pentru activități culturale, sportive, pentru activități sociale, pentru cei defavorizați, familiile monoparentale și cu venituri reduse”.