Prea puțini știu însă că aceste instalații (două bănci și o fântână) presupun un efort considerabil din partea administrației locale. Amenajate de cum vine primăvara și menținute în spațiul public până la căderea frigului, băncile florale au devenit un simbol al orașului Darabani de multe zeci de ani.
Unii localnici vorbesc de apariția primei bănci în anii 60 ai secolului trecut, alții spun că ar fi vorba ”doar” de anii 80. Mai mult sau mai puțin de jumătate de secol, așadar, în care simbolul verde este anual primenit și îngrijit de primăvara până toamna, apoi înmulțit și pregătit în sere pe perioada iernii.
Scriitorul Victor Teișanu își amintește că prin târg se rostea deseori numele unui anume Suhăreanu, antreprenor sau peisagist, care ar fi adus la Darabani acest model în anii 60.
”A văzut pe undeva prin țară și, pentru că era un tip întreprinzător, a adus și aici acest model de bancă. Nu a lucrat în prezența oamenilor, noi am văzut deodată că a apărut în oraș această bancă. Toți străinii care veneau o receptau ca pe un șoc, era ceva de mare efect. Serele orașului Darabani, prin oamenii pricepuți de acolo, întrețin de zeci de ani această bancă, manifestă o grijă specială pentru ca banca să nu se piardă. La Darabani, se știa că primăvara activitatea începea cu refacerea ei”, spune Victor Teișanu.
Mihai-Alin Gîrbaci, primarul orașului Darabani, a explicat că cele două bănci și fântâna se află în grija sectorului de gospodărire locală din cadrul Primăriei. Vechile sere ale orașului au fost preluate de admnistrația locală încă din anii 90, fiind și astăzi administrate cu resurse proprii. Aici, în aceste sere, florile sunt duse pe perioada iernii, unde au nevoie de încălzire și de îngrijire atentă.
”Toate aceste flori le culegem înspre toamnă, le ducem în sere, le întreținem, pentru că ele nu rezistă la temperaturi negative. Este un fel de tradiție. Primăvara se răsădesc și toamna se strâng. Sunt foarte sensibile, și la 2-3 grade mor, deci trebuie avută mare grijă de ele. Avem câțiva angajați la Spații verzi care se ocupă de asta. Este o identitate a orașului”, a spus primarul Mihai-Alin Gîrbaci.
Potrivit edilului-șef, în prezent s-a reușit readucerea florilor la forma inițială. Lucru realizat, e drept, prin munca susținută a dărăbănenilor care, cu migală și pricepere, au îngrijit cum se cuvine florile și le-au readus apoi în atenția turiștilor și a localnicilor.
”Când am intrat la Primărie, din păcate mai erau câteva flori. Erau niște probleme de infrastructură, cu căldura pe la sere... Serele trebuie încălzite pe timp de iarnă. Au reușit colegii noștri în ultimii 3-4 ani de zile să le aducă la forma inițială. Ele se înmulțesc prin pui, este o specie de flori pe care nu o găsim în comerț. Colegii noștri pe timp de iarnă încălzesc serele, apoi copilesc, plantează în altă locație...”, completează primarul de Darabani.
Nu este simplu nici procesul de ”replantare” a florilor pe bănci sau pe fântână. Un schelet metalic se îmbracă în mușchi adus din pădure, după ce în prealabil s-a pus argilă.
”Florile nu se sădesc în pământ. Se pune întâi un strat de mușchi verde de la pădure. Scheletul este dintr-o structură metalică, se pune un fel de argilă pe el, după care se învelește cu mușchiul verde și peste acel mușchi verde, care ține umezeală, se plantează florile respective. Apoi se întrețin florile până toamna, când din nou se culeg și se duc în sere”, a completat Mihai-Alin Gîrbaci.
Un simbol al celui mai nordic oraș din România, un semn al trăiniciei și al rezistenței indiferent de vitregiile timpurilor pe care și florile, și oamenii, le străbat. De mai bine de jumătate de veac, băncile florale și fântâna reprezintă mândria localnicilor și credința că prin străduința lor Darabanii își păstrează farmecul vechiului târg al boierului Balș.
