De 35 de ani, în vecinătatea Botoșanilor funcționează o instituție vitală pentru prezentul și viitorul României. Înființarea și dezvoltarea ei poartă amprenta a doi botoșăneni, doi oameni cu un destin de excepție: dr. ing. Mihai Cristea și dr. biolog Silvia Străjeru. Generații diferite, personalități congruente, minți vizionare într-o Românie în care succesul mai degrabă se construiește în talk-show-uri decât în amfiteatrele universitare, în care cercetarea a devenit breaking news într-un mioritic ping-pong politic.
De 35 de ani, Banca de Gene din Suceava rămâne simbolul performanței în România, punctul strategic pentru un viitor necunoscut, dar mai ales pentru sănătatea generațiilor care vin. Într-o discreție rar întâlnită, cu specialiști în continuă dezvoltare umană și profesională, cu preocupări științifice care depășesc tiparul obișnuit al cercetării contemporane, ”Oamenii Băncii” impresionează mai ales prin pasiunea cu care muncesc pentru viitorul nostru, al tuturor.
Banca de Resurse Genetice Vegetale este singura instituție din România care a trimis material genetic la Banca Mondială din Svalbard, Norvegia, organism aflat la 1000 de km de Polul Nord, cunoscut drept depozitul global care protejează biodiversitatea planetei în eventualitatea unei catastrofe. Participarea României la acest depozit mondial are loc în urma unui acord asumat în 2019 de Ministerul Agriculturii din Norvegia și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
Primul om providențial: botoșăneanul Mihai Cristea
Povestea începe cu mult înainte de 1990. La începutul anilor 80, Mihai Cristea (1929 - 2022), un botoșănean plecat din Cucorăni, a avut ideea proiectării unei bănci de resurse genetice vegetale, prima de acest fel din România. Construcția a demarat în anul 1985, în urma unor temeinice cercetări și studii în bănci de gene internaționale. Până în 1990, Banca a funcționat ca laborator specializat în domeniul resurselor genetice vegetale, în cadrul Stațiunii de Cercetare Agricolă din Suceava.
Din 1990, prin Hotărâre de Guvern, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava devine instituție publică de sine stătătoare, cu caracter național. La fel ca toate celelalte bănci de gene din lume, misiunea instituției este de a explora, colecta, evalua și conserva resursele genetice vegetale. Din martie 2018, instituția de cercetare se numește Banca de Resurse Genetice Vegetale ”Mihai Cristea” și funcționează în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Sisești”.
Al doilea om providențial: botoșăneanca Silvia Străjeru
Din 1998 - după ce dr.ing. Mihai Cristea s-a retras în urma unui accident vascular - la conducerea Băncii de Gene se află dr.biolog. Silvia Străjeru. Fostă elevă a Colegiului Național ”Mihai Eminescu” din Botoșani, absolventă a Facultății de Biologie din cadrul Universității ”Al. Ioan Cuza” Iași, fost muzeograf la Muzeul de Științele Naturii Dorohoi, s-a aflat în preajma vizionarului cercetător Mihai Cristea încă din 1989.
Acad. Cristian Hera, implicat de-a lungul anilor în activitatea de cercetare științifică, apropiat mulți ani al regretatului dr.ing. Mihai Cristea, apreciază rolul excepțional al Silviei Străjeru în dezvoltarea Băncii de Gene.
”După retragerea lui Mihai Cristea ca urmare a stării de sănătate din ce în ce mai precară, instituția nou înființată a avut șansa să aibă un nou director de aleasă ținută profesională, morală și devotament. Acest director este doamna dr. Silvia Străjeru pe care și acum o apreciez mult pentru menținerea “sus” a stindardului ridicat de cel al cărui nume îl poartă, pe bună dreptate, Banca de gene “Dr. ing Mihai Cristea”, ne-a mărturisit Academician Cristian Hera.
O vizită în zi caniculară
După o prealabilă programare, primim acordul de a vizita Banca de Gene din Suceava. Zi caniculară, cu 30 de grade, în care aerul respirabil depinde mai mult de umbra deasă a copacilor. Străbatem orașul Suceava, lăsăm în urmă agitația urbană și cotim brusc, într-o curte mare, cu verdele care contrastează plăcut cu albul zidurilor ce ni se înfățișează înainte.
Dr.biolog Silvia Străjeru ne întâmpină la intrare. Suceveancă prin adopție, botoșăneancă de origine, cu un zâmbet elegant și o alură tinerească, omul care a preluat de la înaintașul său – inimosul dr. inginer Mihai Cristea – nu doar pasiunea pentru cercetare, ci și o statornicie în a ”cultiva” oameni.
Odată ce trecem dincolo de ușa Băncii, suntem aproape în altă lume. O lume a viitorului care se construiește aici și acum. De la metodele simple până la cele mai sofisticate, de la observare cotidiană până la conservare de decenii, de la PLUS 30 de grade caniculare până la MINUS 20 de grade în ”seiful” principal al Băncii.
Specialiști din toate generațiile. Unii au venit aici în anii 90, alții încă în procesul de pregătire universitară (doctorat).
”Am construit colecția și am dezvoltat-o an de an pe un nucleu provenit din Stațiunea de Cercetări Agricole. Dr. ing. Mihai Cristea a reușit, înainte de 1990, să facă acest edificiu în Suceava. Îi datorăm dumnealui că avem în România această instituție de importantă națională și strategică”, ne spune dintru început dr.biolog Silvia Străjeru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
”Dacă dispar aceste semințe, suntem în pericol!”
La Banca de Gene nimerim într-o zi normală de lucru. Se verifică semințe, se identifică originile probelor, în laboratoare se monitorizează și se fac studii peste studii. Oameni care par că duc o muncă de rutină, dar care în fapt își petrec viața încercând zi de zi – și reușind – să ne asigure viitorul.
Salariile nu sunt atractive, ni se spune. Însă munca este de cea mai mare responsabilitate. Toate aceste semințe sunt extrem de importante. ”Prin ele apreciem viața. Ele au o valoare foarte mare, pentru că stau la baza hranei noastre, a oamenilor, dar și a animalelor. Dacă dispar aceste semințe, suntem în pericol”, ne explică dr.biol. Silvia Străjeru. ”Noi aici păstrăm integritatea genetică. Nu suntem un depozit de semințe, unde le aducem să rămână vii până anul viitor, când le transferăm din nou în câmp. Noi le păstrăm pentru o perioadă foarte lungă de timp. Nu doar că le păstrăm vii, ci și integre din punct de vedere genetic. Noi păstrăm constituția genetică pe care a avut-o proba atunci când a intrat în bancă, chiar și de acum 35 de ani”.
Privim fascinați ceea ce, ne spune directoarea Băncii de Gene, este ”cea mai mare colecție de porumb” din România, care datează nu doar din ultimii 35 de ani, ci este cu mult mai veche. Tot datorită dr. ing. Mihai Cristea, cel care încă din anii 60 a colectat probele care astăzi se păstrează în Bancă.
Într-o Bancă de Gene, avem să aflăm că ”cea mai importantă operațiune” este cea de uscare. La 17 grade Celsius, uscarea este lentă pentru ca sămânța să rămână sănătoasă. Aproximativ trei luni de zile rămân aici semințele, înainte de a fi introduse în colecția de bază. ”Vrem să le păstrăm 100 de ani. Pentru a crește această longevitate, toate procesele se fac cu grijă pentru sănătatea seminței, neagresiv. Foarte multe operații le executăm manual”.
”Cel mai important loc din Bancă și din România”
Ne apropiem de colecția de referință a Băncii. Simțim asta în primul rând prin frigul care devine tot mai accentuat. Dacă ”cea mai importantă operațiune” este uscarea, ”cel mai important loc din Bancă și din România” este DEPOZITUL.
”Dacă ne gândim la securitatea alimentară, acest spațiu este vital”, rostește apăsat dr.biol. Silvia Străjeru.
Se face din ce în ce mai frig. Și ne aflăm într-o bancă adevărată.
Pe partea dreaptă, patru încăperi găzduiesc colecția activă, păstrată la plus 4 grade Celsius. Este colecția din care se pot utilizat seimțe. ”Trimitem diverșilor utilizatori, care pot fi amelioratori, cercetători, și în Educație trimitem probe. Sau pentru folosire în mod direct către oameni din toată țara”.
Pe partea stângă, ”seifurile” viitorului. ”Aici se află colecția strategică a României, păstrată la minus 20 de grade, colecția destinată generațiilor viitoare”, ni se spune în timp ce ușa grea se deschide, lăsând gerul din interior să inunde spațiul și așa rece al depozitului. În plicuri vidate de aluminiu, etichetate, cu toate informațiile necesare, tot aici se pregătește și duplicarea colecției care va pleca la Banca Mondială din Norvegia, ”Arca lui Noe” care va salva omenirea în cazul unui cataclism mondial.
”O adevărată Arcă a lui Noe suntem și noi. Cea mai mare diversitate din România se află aici. Peste 450 de specii sunt păstrate în aceste colecții”, ne explică dr.biol. Silvia Străjeru.
”Este prima Bancă de Gene din România și singura funcțională!”
Totul este monitorizat continuu. Un generator intră în funcțiune automat atunci când sunt întreruperi accidentale de energie.
”Este prima Bancă de Gene din România și singura funcțională. Reprezentăm România în toate organismele internaționale de profil. Se lucrează la standarde internaționale. Am văzut majoritatea băncilor de gene din Europa. Să știți că banca noastră se află la un nivel foarte ridicat. Respectă standardele, este foarte bine organizată și are personal specializat pe toate etapele pe care trebuie să le parcurgă o bancă de gene”, ne spune cu mândrie directoarea unității și aflăm că, la Suceava, funcționează o bancă de gene convențională. Și asta întrucât absolut toate activitățile pe care ar trebui să le desfășoară o bancă au loc aici: începând cu colectarea de material genetic cu echipe specializate, regenerare-multiplicare, conservare, control fito-sanitar, distribuție de sămânță, până la departament IT cu specialiști și bază de date proprie.
”Poți să ai oricâte echipamente, tot omul sfințește locul!”
Trecem și prin Laboratorul de Studiu al Viabilității. ”Testăm germinația semințelor care intră în bancă, pentru a vedea dacă acestea sunt viabile. Este prima etapă. Semințele sunt verificate, se face controlul fito-sanitar, apoi teste de germinație. Testele se fac pe minimum 100 de semințe, avem și tratamente speciale, în funcție de specia respectivă. O scoatere din starea de latență”, ne spune chimist Camelia Golea, cercetător științific.
În Laboratorul de Biologie moleculară le găsim pe biol. Livia Ioana Leți și pe ing. Paula Galan, două tinere cercetătoare. ”Excepționale, sunt mândria laboratorului”, aflăm de la dr.biol. Silvia Străjeru și este destul să îi privim sclipirile din priviri pentru a-i înțelege bucuria din glas. Pentru că, mai adaugă directoarea, ”poți să ai oricâte echipamente, tot omul sfințește locul”.
Ambele cercetătoare sunt înscrise la doctorat, la Biologie Moleculară (Facultatea de Biologie din Iași). Ambele prezintă lucrări în sesiunile Academiei, reprezintă și Banca în numeroase sesiuni științifice, demarează și urmăresc experimente pe baza unor proiecte naționale sau internaționale.
Tuberculii cu viroze și usturoiul încăpățânat
O prezență tonică ne întâmpină într-o altă zonă a Băncii. Dr. biol. Dana Constantinovici, șefa Laboratorului de cercetare. Ne prezintă zona de preparare a mediului de cultură, de sterilizare a flacoanelor, a mediului de cultură. Observăm și incinta sterilă, unde aerul este filtrat astfel încăt niciun germen din afară să nu pătrundă pe masa de lucru, ”cu sterilizator și tot ce este necesar”.
Apoi semințele sunt trecute în camera de creștere, la 22 de grade Celsius. Găsim aici plantule de cartofi, o ”expoziție” în fapt. Apoi camera de conservare… Explicațiile vin firesc, într-un limbaj adecvat, Aflăm, astfel, de ce cartoful și-a redus variabilitatea… pentru că ”tuberculii acumulează de la an la an viroze și alte boli pe care le transmit la următoarea generație”. Dar și de ce usturoiul ”nu este așa de cumsecade precum cartoful, este mult mai încăpățânat”.
Dr. biol. Diana Batîr-Rusu gestionează colecția de plante medicinale și aromatice, tot ce înseamnă de la semănat până la recoltarea materialului și introducerea acestuia în colecția băncii. A publicat numeroase studii privind plantele medicinale și aromatice. Introduce în bancă absolut toate informațiile despre probele care ajung aici. Este așa-zisul ”descriptor de pașaport”. De asemenea, este specialistul responsabil de distribuție a materialului genetic.
Nu părăsim Banca de Gene înainte de a trece printr-un alt laborator, cel de Fitopatologie. O găsim aici pe dr.ing. Domnica Plăcintă - cercetător științific, de aproape 30 de ani.
Monitorizează bolile și dăunătorii în câmpul experimental, în parcelele de regenerare și multiplicare, pentru a obține stocurile necesare conservării pentru a reduce eroziunea genetică. După studiile din câmpul experimental, se aplică tratamente chimice.
”O formă de patriotism este și a-ți face treaba la locul de muncă!”
A avea grijă de patrimoniul genetic este o formă de patriotism, obișnuiește să spună dr.biol. Silvia Străjeru.
”Categoric, da! O formă de patriotism este și a-ți face treaba la locul de muncă, acolo unde ești pus, așa cum poți tu mai bine. Să vrei să înveți mai mult, să vrei să evoluezi, să nu rămâi pe loc, spunând că ”se poate și așa”. Este foarte important să facem un pas înainte, să îmbunătățim ceva. Dar pentru asta trebuie să ne informăm. Noi am încercat să imprimăm aici o cultură a performanței. Este foarte important. Cred că am reușit!”, rostește directoarea Băncii de Gene, cea care coordonează în prezent 23 de angajați, dintre care jumătate sunt cercetători cu diverse specializări: biologi, chimiști, agronomi, ingineri.
Banca de Gene de la Suceava este cu adevărat o ”bijuterie”, așa cum o considera Valeriu Tabără, regretatul președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Video/Montaj: Florin Timofte
