La marginea orașului Milano, în care este organizat evenimentul Bookcity, sub galeria de pe via Broletto: o saltea pe jos, pături, o sticlă cu apă. Alături, o grămadă de cărți: nu lipsesc niciodată din "casa" cerșetorului Daniel, de 48 de ani.
"Când eram copil, în România, citeam Ocolul pământului în 80 de zile de Jules Verne, sau Trei într-o barcă. Am plecat devreme: mai întâi Roma, apoi Milano. Am învățat bine italiana, lucram ca zidar. Apoi s-a terminat: din 2012 nu am un acoperiș și am încetat să caut un loc de muncă, pentru că nu-l găsesc. Acum patru ani m-am stabilit aici, lumea care locuiește în apropiere mă cunoaște și îmi împrumută cărți. Eu le citesc, toată ziua. Apoi le înapoiez".
Este demnitatea unei vieți care nu renunță la lectură. "Încep să mă cam doară ochii, astfel o doamnă cu o tarabă lângă Cairoli mi-a dăruit o pereche de ochelari. Nu sunt chiar potriviți pentru mine, dar când sunt obosit îi port".
Poate este straniu să vorbești despre literatură pe stradă, scrie cotidianul italian, citat de gazetaromaneasca.com.
"Îmi plac cărțile a căror acțiune se petrece la Milano și cele care mă fac să visez locuri pe care nu le-am văzut niciodată. Romanele, cărțile polițiste. Mi-au împrumutat diverse volume ale lui Donato Carrisi, mi-a plăcut Maestrul umbrelor. Apoi Jo Nesbo, John Irving, Marco Malvaldi. Când citesc uit și de frig". V-ați gândit să mergeți zilele acestea la evenimentele gratuite de la Bookcity? "Nu. S-ar gândi că nu se face. Eu sunt doar un om al străzii".
Cu toate acestea, citește mai mult (mult mai mult) decât media milanezilor.