Se ştie deja că au apărut foarte multe cazuri de îmbolnăvire cu rujeolă, mai ales în Ardeal şi în Banat, cu zeci de decese la copii, prin selecţionarea unei tulpini de virus foarte agresivă.
Teoretic, copilul de 7 ani care nu are o afecţiune care contraindică definitiv vaccinarea- cum ar fi tuberculoza, SIDA, cancer sau neoplasm, ar trebui să aibă efectuate două doze de vaccin anti- rujeolos prin vaccinul ROR- Rujeolă- Oreion- Rubeolă, acestea administrându-se la 12- 15 luni şi la 5-6 ani. Numai că nu se întâmplă aşa.
Epidemiologul şef al judeţului, medicul Ecaterina Chihaia, spune că la 31 ianuarie erau 2.400 de cazuri noi de îmbolnăvire raportate, dar pe lângă astea ,cu siguranţă, au mai fost cazuri despre care nu se ştie pentru că nu s-au prezentat la medic.
"S-au înregistrat decese, 15 cazuri (la nivel naţional, n.r.), or asta e foarte mult. Având în vedere că vaccinul anti-rujeolos a fost la dispoziţia medicilor de familie, a avea grupuri nevaccinate sau a avea un refuz sau o contraindicare la vaccinare aşa mare încât să poată să se înregistreze un număr aşa de mare de îmbolnăviri într-o unitate de timp aşa mică este înfiorător", spune Ecaterina Chihaia.
Potrivit specialistului, vaccinarea s-a introdus în 1979, cu vaccin franţuzesc.
"Deci avem până la vârsta de 45-46 ani acoperire vaccinală, astfel că nu ar fi trebuit să se înregistreze cazuri de rujeolă dacă vaccinarea ar fi fost continuă şi susţinută. Ce s-a întâmplat? Din 1979 şi până acum a fost o epidemie de rujeolă, între 1985 şi 1987, cu câteva cazuri de îmbolnăvire severă, dar fără decese. Cine a făcut rujeolă atunci provenea din colectivităţi în care vaccinarea nu se realiza corespunzător. Următoarea epidemie de rujeolă- 2011, la nivelul judeţului au fost 40 de cazuri şi în 2012 s-au mai înregistrat vreo 12- 14 cazuri, dar şi de această dată cazurile au fost uşoare. Actuala problemă privind creşterea exagerată a morbidităţii şi înregistrarea de mortalitate prin rujeolă trenează de un an", explică medicul epidemiolog.
Ce se întâmplă acum? Se recuperează, dar nu suficient.
"Acum recuperăm restanţierii şi continuăm campanii de vaccinare a grupelor de vârstă eligibile. Ce înseamnă restanţieri? Înseamnă copii până la 4 ani care nu au nicio doză de vaccin- vaccinarea antirujeolică înseamnă o doză la 12- 13 luni şi una înainte de clasa pregătitoare, care îi asigură imunitate pentru toată viaţa. Dacă până la 4 ani, copilul nu are nicio doză de vaccin, îi facem o doză, urmând să-i facem şi doza a doua la un interval de timp. Copiii care sunt în grupa 5- 9 ani şi care ar trebui să aibă de acum două doze de vaccin şi care nu au nicio doză sau au o singură doză, de asemenea, fac obiectul unei campanii suplimentare de vaccinare care se desfăşoară şi în momentul de faţă", susţine medicul Ecaterina Chihaia.
Mai exact, potrivit statisticilor judeţene, dintr-un total de 4.076 de copii care ar fi trebuit să fie vaccinaţi, doar 1.181 sunt vaccinaţi ROR. Pe categorii de vârstă, din 668 de copii din grupa de vârstă 1-4 ani au fost recuperaţi 135, iar din grupa de copii 5- 9 ani, fără nicio doză de vaccin, din 384 au fost vaccinaţi 44. Mai mult, din cei 2.279 de copii care au o singură doză, dar ar trebui să aibă două, s-au vaccinat 788.
"Aceşti copii sunt copii în marea majoritate contraindicaţi prin refuzul părinţilor de a primi acest vaccin sau neprezentarea la medicul de familie. Contraindicaţiile definitive sunt foarte puţine: tuberculoza activă, un cancer, o imuno-depresie şi alergiile dar din experienţa atâtor ani, vă spun că sunt foarte puţini copii care să nu fie vaccinaţi din cauza unor astfel de situaţii. Cei mai mulţi părinţi refuză vaccinarea, fără a ne prezenta măcar un motiv, iar unii spun că se tem de reacţiile adverse", adaugă Ecaterina Chihaia.
Alţi părinţi se tem că vaccinul ar fi de o calitate inferioară, însă specialiştii dau asigurări că vaccinul este produs de producători de renume şi este exact acelaşi vaccin care pătrunde în toată Europa. "În plus, măsurile de siguranţă la transport şi manevrare sunt deosebit de bine respectate".
Un medic de familie din judeţul Botoşani spune că a reuşit să recupereze mare parte din copiii nevaccinaţi, însă atitudinea medicului este foarte importantă.
"De exemplu, la Balta Arsă, am vaccinat zeci de copii şi ne-au mai rămas puţini. Ei se temeau, pur şi simplu, de reacţie, dar cu bandaje colorate, cu râs, cu glumă, i-am liniştit şi i-am vaccinat. Copilul trebuie să intre zâmbind în cabinetul medicului şi să iasă la fel. Le-am arătat şi părinţilor care s-au întors din străinătate codurile de pe doza cu vaccin şi s-au convins şi ei că sunt aceleaşi produse de care au beneficiat şi în străinătate", explică medicul de familie Mihaela Bendoiu, care se ocupă de pacienţii din comuna Corni.
Mai mult, potrivit Mihaelei Bendoiu, este la fel de importantă colaborarea cu părinţii dar şi cu autorităţile sanitare din comunităţi- asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari.
