În octombrie 2025, președintele Nicușor Dan a promulgat Legea nr. 159/2025, cunoscută drept „Legea Alexandra Ivanov”. Actul normativ obligă spitalele publice și private să instaleze în fiecare salon butoane de panică sau alte sisteme prin care pacienții să poată chema personalul medical. Legea mai prevede instalarea camerelor de supraveghere în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, în unitățile și compartimentele de primiri urgențe și în structurile în care sunt tratați pacienții cardiaci în stare critică. Spitalele care nu respectă obligațiile riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
Numai că aceste obligații nu se aplică încă!
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial la 22 octombrie 2025 și a intrat în vigoare șase luni mai târziu, la 22 aprilie 2026. Din acel moment, spitalele au primit alte 18 luni pentru instalarea butoanelor de apel și 24 de luni pentru sistemele de supraveghere video. Așadar, butoanele vor deveni obligatorii abia în octombrie 2027, iar camerele video în aprilie 2028. Până atunci, un spital care nu are asemenea sisteme nu poate fi amendat în baza „Legii Alexandra Ivanov”.
Un buton poate transmite apelul. Nu poate garanta că cineva intervine
„Legea Alexandra Ivanov” rezolvă o problemă tehnică evidentă: pacientul trebuie să aibă la îndemână o modalitate prin care să cheme personalul medical.
Dar cazul Alexandrei nu a fost provocat doar de lipsa unui buton. Tânăra fusese consultată, avea un diagnostic, iar medicii știau că sarcina se oprise din evoluție. A cerut ajutor direct și a trimis mesaje medicilor. Cu toate acestea, timp de șapte ore nu i-a mai fost acordată nicio îngrijire.
Un sistem de apel poate înregistra că pacientul a cerut ajutor. Nu poate asigura existența unui medic disponibil, evaluarea corectă a unei urgențe sau intervenția personalului atunci când starea bolnavului se agravează. Aceeași diferență dintre regulile scrise și protecția reală a apărut și după moartea unei femei de 29 de ani la Spitalul privat Armonia din Constanța, în octombrie 2025. Controlul Ministerului Sănătății a găsit o secție ATI care nu respecta normele, fluxuri neconforme și avize despre care ministrul Alexandru Rogobete a spus că fuseseră emise „din pix”. Unitatea funcționase, așadar, în baza unor autorizații acordate „cu respectarea prevederilor legale”, dar în contradicție cu situația din teren, potrivit totuldespremame.ro.
Legi schimbate după ce pacienții au murit
Cazul Alexandrei Ivanov urmează un tipar care s-a repetat și după alte tragedii din spitalele românești: autoritățile modifică legea după ce lipsurile sistemului au costat deja o viață. În noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, după ce a fost diagnosticat cu peritonită. Chirurgul pediatru era în concediu, iar chirurgul pentru adulți nu l-a operat, invocând lipsa specializării pediatrice. Transferul la Craiova nu a mai putut fi făcut la timp.
După moartea băiatului, Guvernul a stabilit prin ordonanță că medicii din specialitățile pentru adulți pot interveni asupra minorilor atunci când viața acestora este în pericol, nu există un pediatru disponibil și transferul nu poate fi realizat în timp util. În forma publicată în Monitorul Oficial a apărut însă și prevederea potrivit căreia medicii care intervin cu bună-credință nu răspund pentru eventualele prejudicii produse.
În iulie 2026, un bebeluș cu o malformație cardiacă gravă a murit în timp ce aștepta eliberarea unui loc în Terapie Intensivă la Spitalul „Marie Curie”. Secția avea paturi care nu puteau fi folosite din cauza lipsei asistentelor. Blocarea angajărilor din sistemul public, prevăzută de Legea nr. 141/2025, se aplica și spitalelor. Guvernul a deblocat ulterior 22 de posturi la „Marie Curie”, însă numai printr-o derogare punctuală. Legea care trebuia să reducă cheltuielile statului împiedicase spitalul să înlocuiască personalul plecat dintr-o secție în care erau tratați nou-născuți aflați în stare critică.
În cazul Alexandrei Ivanov, statul a adoptat o lege, dar i-a amânat aplicarea efectivă. A deschis un dosar penal, dar după trei ani acesta depinde încă de o contraexpertiză. A suspendat și a concediat oameni, însă medicul urmărit penal continuă să lucreze în alte două unități medicale.
Cazurile de la Constanța, Târgu Jiu și „Marie Curie” au cauze diferite, dar arată probleme care se repetă: reguli incomplete sau nerespectate și lipsa personalului necesar pentru aplicarea lor. În toate aceste situații, controalele, derogările sau schimbările legislative au venit abia după moartea pacienților, arată sursa citată.