În România, pacienții sunt tratați în continuare în clădiri care au peste 100 de ani, unele chiar de peste două secole. 68 de spitale funcționau, potrivit unei analize a Curții de Conturi, în imobile construite înainte de 1900. Infrastructura veche face dificilă adaptarea spațiilor la cerințele actuale de siguranță, ventilație și control al infecțiilor.
Cea mai amplă analiză oficială disponibilă identifică 68 de spitale care își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900.
În unele cazuri, vorbim despre clădiri care au peste 200 de ani și care sunt încă folosite pentru activități medicale.
Datele apar într-o analiză a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014-2021, scrie Mediafax.
Clădiri de cel puțin 127 de ani
Curtea a analizat 310 unități sanitare spitalicești din sistemul public și a constatat că majoritatea funcționau în clădiri construite între 1900 și 1970, în timp ce 68 de spitale își desfășurau activitatea în imobile ridicate înainte de 1900.
În 2026, asta înseamnă clădiri care au cel puțin 127 de ani.
Unele imobile au fost între timp modernizate, înlocuite sau scoase din circuitul medical.
Spitale care funcționează în clădiri construite în urmă cu un secol sau mai mult
Datele disponibile din documentele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale spitalelor permit identificarea unor exemple concrete.
Unul dintre cele mai vechi este Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, al cărui ansamblu istoric include clădiri datând din 1756-1758.
La Galați, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” funcționează într-un sistem pavilionar, iar clădirile istorice datează din 1895.
La Suceava, o parte din ceea ce este cunoscut drept Spitalul Vechi datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, construcțiile fiind realizate în perioada 1891-1903. În aceste clădiri funcționează în continuare secții medicale, inclusiv boli infecțioase.
La Ploiești, o clădire a actualului Spital Municipal datează din 1895 și este încă utilizată pentru activitate medicală.
În Vâlcea, corpul cunoscut drept „Spitalul Vechi” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și face în continuare parte din infrastructura Spitalului Județean de Urgență.
Și în Craiova există clădiri medicale istorice. Una dintre clădirile Spitalului Clinic Municipal Filantropia este datată în secolul al XIX-lea (este monument istoric și are 165 de ani) și este în continuare legată de activitatea medicală.
Bucureștiul are și el spitale în clădiri istorice
Capitala concentrează mai multe exemple de infrastructură medicală veche.
Spitalul Clinic Colțea are actuala clădire istorică inaugurată în 1888.
Spitalul Filantropia are Pavilionul Central construit în perioada 1881-1883.
Actualul sediu al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” datează din anii 1885-1886.
La Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, actualul complex pavilionar a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada 1883-1889.
Dar simpla numărare a „spitalelor vechi” poate fi înșelătoare sau poate cădea sub suspiciunea de tendențiozitate.
De aceea, se cuvine să specificăm că o unitate medicală poate avea mai multe corpuri construite în perioade diferite, unele foarte vechi și altele ridicate mult mai recent.
Vârsta clădirii și infecțiile nosocomiale
Vechimea unei clădiri nu înseamnă automat că în acel spital există mai multe infecții asociate asistenței medicale.
Nu există, în datele pe care le avem, o statistică națională care să demonstreze o relație directă de tipul „spital mai vechi = mai multe infecții”.
Problema este însă infrastructura, pentru că, într-un spital construit în urmă cu 100 sau 150 de ani, compartimentarea clădirii, traseele pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și posibilitatea de a crea spații moderne de izolare pot fi dificil de adaptat la cerințele actuale.
PNRR a pus bani pentru infrastructura anti-infecții
Problema infrastructurii a fost inclusă și în investițiile finanțate prin PNRR.
Ministerul Sănătății a derulat proiecte pentru reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale, inclusiv prin modernizarea infrastructurii, laboratoare de microbiologie și echipamente destinate prevenirii și controlului infecțiilor.
În paralel, prin componenta dedicată infrastructurii spitalicești noi au fost prevăzute investiții în spitale care să includă spații de izolare și facilități adaptate cerințelor moderne de prevenire și control al infecțiilor.
Apropo de asta, în ghidul oficial românesc privind controlul infecției TB, Ministerul Sănătății spune explicit că transmiterea nosocomială a tuberculozei trebuie prevenită în toate unitățile care oferă îngrijiri medicale și că riscul trebuie evaluat pentru fiecare unitate și fiecare departament.
Mai mult, documentul clasifică zonele spitalicești în funcție de riscul de expunere la aerosoli care conțin M. tuberculosis și precizează că riscul depinde și de măsurile de control deja implementate.
Lista spitalelor cu risc seismic I
-Spitalul Clinic Colțea din București – clădire spital
-Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București – Pavilionul A1
-Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” din București – corpuri încadrate Rs I
-Spitalul Județean de Urgență din Brăila – corp B
-Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani – mai multe secții/clădiri
-Spitalul Municipal din Mangalia – clădiri încadrate Rs I
-Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași – pavilion administrativ
-Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – pavilioanele 1 – 6
-Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași – Secția Pașcanu
-Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași – clădire/clădiri încadrate în Rs I
-Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani din Neamț – clădiri încadrate în Rs I
-Spitalul Orășenesc Panciu din Vrancea – clădire încadrată în Rs I