"Moldovenii au rang inferior în ţara asta, gura mică şi la muncă, nu la făcut copii, nespălaţilor!". O asemenea "apreciere" din partea unui român nu trebuie să ne deranjeze dacă suntem moldoveni, ci să ne pună pe gânduri, susţin specialiştii.
"Ar trebui să înţelegem care e cauza afirmaţiei, mai degrabă. Generalizând, cum face cel căruia îi aparţine afirmaţia, înseamnă că, până la urmă, toţi românii sunt "nespălaţi". Dacă spunem noi despre noi asta, n-ar trebui să ne mire ce zic străinii", crede sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, ploieştean la origine.
Potrivit lui Voicu, diferenţele dintre moldoveni, munteni şi bănăţeni nu sunt directe, date de aria geografică, ci "la nivel de educaţie, de venituri, intrinseci fiecărui individ".
"Decalajul între regiuni e istoric: Transilvania, Banatul, Bucureştiul şi Valea Prahovei - mai dezvoltate, Moldova şi Muntenia - mai sărace. În condiţiile în care Moldova e deopotrivă mai săracă şi mai puţin educată decât restul ţării, diferenţele la nivel individual par a veni de la nivel geografic. E doar o aparenţă. Nu faptul că eşti moldovean te face altfel decât bănăţean, ci faptul că eşti mai mult sau mai puţin educat", explică Voicu, potrivit căruia etichetele "sunt în principiu mincinoase".
Generalizarea, o idioţenie
"Etichetele pe care ni le aplicăm sunt imagini ale unei provincii despre o alta. Despre bănăţeni se spune că sunt cei mai gospodari, lucru adevărat şi surprinzător: în anii ’50, când au fost aduşi în Bărăgan din cauza conflictelor cu Iugoslavia, au reuşit să-şi facă gospodării de la zero, devenind în scurt timp fruntaşi. Sunt mărturii reale ce confirmă asta", arată etnologul bucureştean Şerban Anghelescu.
În orice ţară există diferenţe de caracter regional. Nu ţin de realitatea strictă, ci de felul în care se percep oamenii. Anghelescu îşi aminteşte un fragment din "Descriptio Moldaviae" (Dimitrie Cantemir), care i-ar face să mustăcească pe bănăţeni: "Pe la 1700 s-au întâlnit la graniţă, într-un concurs de băutură, un moldovean şi un muntean. A câştigat moldoveanul, după ce munteanul a băut până a murit. Moldoveanul a fost chiar boierit de domnitor pentru că nu-şi făcuse zona de ruşine".
Etnologul spune însă că întâmplarea nu trebuie să ne păcălească: "E o absurditate să generalizezi". De aceeaşi părere e şi Voicu: "Eticheta e instrumentul folosit de cei care dau explicaţii simple. Ca şi cum am spune că românii sunt prost-crescuţi bazându-ne pe un singur exemplu".
Că "ştampilele" puse în fruntea regiunilor istorice sunt stupide crede şi omul de televiziune Dan Negru, timişorean 100%, bucureştean de nevoie: "O idioţenie! Eu nu mă consider cu nimic inferior unui cetăţean din New York doar pentru că el e cetăţean american, iar eu român!".
Cu toate acestea, nu poate să nu confirme imaginea proastă a moldovenilor în Banat. "Aş minţi dacă n-aş recunoaşte că marile prejudecăţi sunt în Banat şi Ardeal vizavi de restul ţării. Totul pleacă de la trecut, de ce au văzut bunicii noştri când s-au ridicat pe vârfuri. Când eram acasă şi mă ridicam pe vârfuri, eu vedeam Viena, din Bârlad se vede ceaţa Rusiei, din Bucureşti - Istanbulul. Când merg acum acasă, bunica, bunicul, vecinii, mulţi oameni instruiţi, cu toţii se miră cum reuşesc cu "miticii". D’Artagnan, când a vrut să se facă muschetar, a plecat la Paris, aşa şi eu, am venit la Bucureşti", adaugă Dan Negru.
El este de părere că "generalizarea stupidă" a căpătat amploare pe vremea comunismului, când moldoveni săraci, nu din vina lor, au fost nevoiţi să-şi caute un rost în Banat.
Agresivitate primară
"Stereotipuri", aşa numeşte Stelian Dumistrăcel - profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi şi bucovinean la origine - răutăţile care au ca unic fundament zona de baştină: "Să spui despre moldoveni că nu se spală e o răutate şi o lipsă de discernământ. Exemplu tipic de ceea ce eu numesc viziune reducţionistă, ideologie simplistă. A spune că moldovenii sunt infractori, de exemplu, e o exprimare a spiritului agresiv primar".
Când "se vor avea românii ca fraţii", fără să mai apeleze la micile etichetele regionale? "Când vom avea o ţară dezvoltată. Brucan a zis că în 20 de ani, dar termenul a expirat", răspunde Bogdan Voicu.
Material complet in Evenimentul Zilei
